Skip to main content

Marius Hagger, Ringier: “S-ar putea ca situaţia să se înrăutăţească spre toamnă”

 

marius_hagger6Estimările lui Marius Hagger, director general Ringier România, pentru următorul semestru: “Nu întrevăd nicio îmbunătăţire pentru afacerea noastră. S-ar putea ca situaţia să se înrăutăţească spre toamnă”. Declaraţia a fost făcută, într-un interviu postat pe reţeaua de intranet a companiei, pe care paginademedia.ro l-a obţinut şi îl publică mai jos.

Publicitate

Într-un amplu interviu, Hagger vorbeşte despre planuri, reduceri de costuri, concurenţa cu Click şi explică de ce Ringier nu a depus la BRAT, pentru prima dată, cifrele de difuzare ale publicaţiilor editate.

Din interviu:

  • În România, noi am fost printre primii publisheri care am redus costuri şi am tăiat titluri care nu aveau nicio şansă de supravieţuire. Din păcate, măsurile luate nu par a fi suficiente pentru că situaţia actuală este mai rea decât cel mai rău scenariu pus pe hârtie, iar estimările pentru lunile ce urmează sunt şi mai rele. Din această cauză, va trebui să umblăm încă o dată la costuri şi asta nu numai în Romania, ci la nivelul întregului Grup.
  • Nu întrevăd nicio îmbunătăţire pentru afacerea noastră. Şi, dacă luăm în considerare erodarea treptată a întregii economii, s-ar putea ca situaţia să se înrăutăţească spre toamnă. Pentru anul viitor nu cred ca trendul va deveni ascendent, iar despre o revenire înceată vom putea vorbi, în opinia mea, cel mai devreme la începutul lui 2011.
  • Nu este totuşi de mirare că liderii de segmente, precum Libertatea sau Unica, continuă să performeze peste media pieţei. Titlurile care nu au apucat să fie consolidate, cum este cazul Diva, suferă mai mult.
  • Nu am publicat cifrele pentru primul trimestru pentru ca nu sunt cu adevarat relevante; ele reprezinta o declaratie pe proprie raspundere a editorilor şi nu sunt prin urmare auditate în mod oficial. Cifrele relevante, şi în ceea ce priveşte competiţia dintre Libertatea şi clona sa - Click, vor fi cele semestriale, iar acelea vor fi auditate de BRAT.
  • Poate ar trebui să fim mai preocupaţi de faptul că unii dintre colegii noştri încalcă toate regulile şi fac cu adevarat rău industriei noastre. De ce să nu vorbim mai degrabă despre publisherul care auditează dublul tirajului pe care îl tipăreşte cu adevărat? De ce să nu vorbim despre “vânzarile în bloc” – acolo unde o singură persoană cumpără mii de copii auditate care sunt ulteriror vândute ca hârtie reciclabilă?
  • Este ridicol să vorbeşti despre moartea mediei tipărite. Însă dacă vom continua cu toţii să vorbim obsesiv despre asta, până la urmă chiar vom muri – dar cauza va fi frica de moarte!
  • La modul general, cred că aş lua în considerare varianta reducerilor salariale numai dacă aceasta ar fi o măsură de management salvatoare care să poată securiza viitorul companiei şi al tuturor locurilor de muncă din ea, pe durata crizei financiare.

INTERVIUL, PE LARG:

Cum este situaţia faţă de estimările pe care le-ai făcut la începutul anului şi care au fost considerate la vremea aceea pesimiste? Mai bine? Mai rău?
Din păcate este mult mai rău decât am crezut. Începând cu procesul de bugetare de toamna trecută, am luat în calcul, în scenariul cel mai pesimist pe care l-am făcut, o scădere de 30% a încasărilor din publicitate şi de 20% a încasărilor din vânzări. Din cauza prăbuşirii pieţei şi a economiei României, pierderile au depăşit cu mult limitele acestui scenariu negativ.

Care sunt estimările tale referitoare la următorul semestru?
Nu întrevăd nicio îmbunătăţire pentru afacerea noastră. Şi, dacă luăm în considerare erodarea treptată a întregii economii, s-ar putea ca situaţia să se înrăutăţească spre toamnă. Pentru anul viitor nu cred că trendul va deveni ascendent iar despre o revenire înceată vom putea vorbi, în opinia mea, cel mai devreme la începutul lui 2011. Nivelul ultimilor câţiva ani nu va mai fi atins decât după nişte ani buni.

Care ar fi cele trei titluri Ringier a căror situaţie actuală a înregistrat cele mai mari decalaje negative faţă de anul trecut?
În general, situaţia ziarelor este mult mai proastă decât cea a revistelor. Conform rapoartelor AlfaCont, segmentul ziarelor a pierdut 60 - 70% din publicitate. Nu este totuşi de mirare că liderii de segmente, precum Libertatea sau Unica, continuă să performeze peste media pieţei. Titlurile care nu au apucat să fie consolidate, cum este cazul Diva, suferă mai mult.

Nu am publicat cifrele pentru primul trimestru pentru ca nu sunt cu adevarat relevante

De ce nu am făcut declaraţiile către BRAT – asta pentru prima dată în atâţia ani?
Nu am publicat cifrele pentru primul trimestru pentru că nu sunt cu adevărat relevante; ele reprezintă o declaraţie pe proprie răspundere a editorilor şi nu sunt prin urmare auditate în mod oficial. Cifrele relevante, şi în ceea ce priveşte competiţia dintre Libertatea şi clona sa - Click, vor fi cele semestriale, iar acelea vor fi auditate de BRAT.

Ca membru fondator al BRAT, am susţinut întotdeauna această organizaţie şi am acţionat în conformitate cu prevederile statutare. Că a venit vorba: noi, şi aici mă refer la publisheri, poate ar trebui să fim mai preocupaţi de faptul că unii dintre colegii noştri încalcă toate regulile şi fac cu adevărat rău industriei noastre.

De ce să nu vorbim mai degrabă despre publisherul care auditează dublul tirajului pe care îl tipăreşte cu adevărat? De ce să nu vorbim despre “vânzările în bloc” – acolo unde o singură persoană cumpără mii de copii auditate care sunt ulteriror vândute ca hârtie reciclabilă? Acestea sunt “mişmaşurile” care afectează industria noastră. Claudiu Şerban duce o luptă de durată în această asociaţie pentru a se stabili reguli stricte, care să apere interesele legitime ale clienţilor noştri de publicitate.

Care este până la urmă situaţia între Libertatea şi Click? Care vinde mai mult?
Greu de spus. Ne aflăm într-un moment decisiv, am intrat pe ultima sută de metri a campaniei Super Cazinoul Libertatea. Haideţi să vedem cum stau lucrurile la finalul promoţiei. Oricum, ziua judecăţii va veni atunci când vom avea cifrele pentru tot anul 2009. Am pregătit nişte surprize frumoase pentru al doilea semestru.

Dacă ar fi să conduci toate produsele de print din România, care ar fi primele trei la care ai renunţă şi de ce?
Ar fi foarte arogant din partea mea să numesc vreun titlu, oricare ar fi acela. Teama mea cea mai mare este ca această criză ar putea să omoare titluri de calitate şi valoroase pentru această ţară. Pe de altă parte, afacerile nesustenabile, precum şi patronii lor, vor disparea în cadrul acestei “curăţenii generale” dintr-o piaţă care a devenit superaglomerată, iar asta nu mai este o surpriză pentru nimeni.

Dintre ţările Ringier, România este cea mai afectată de această scădere bruscă

După estimările tale, face cineva bani din print în România anul acesta? Care ar fi situaţia în Elveţia?
Nu am de unde să ştiu. Ceea ce pot să observ este că, dintre ţările Ringier, România este cea mai afectată de această scădere bruscă. În Elveţia, prăbuşirea publicităţii nu este la fel de teribilă ca aici. Unii publisheri vor pierde bani, alţii continuă să facă profit, asta şi în funcţie de cât de diversificate le sunt portofoliile. Cu alte cuvinte: dacă depinzi în mare proporţie de advertising, suferi cu mult mai mult decât dacă ai şi alte surse de venit.

Este investiţia masivă într-o tipografie super-performanţă, cu supra-capacitate de producţie o idee înţeleaptă, în contextul în care tot mai multe voci cântă sfârşitul printului?
În primul rând, este ridicol să vorbeşti despre moartea mediei tipărite. Însă dacă vom continua cu toţii să vorbim obsesiv despre asta, până la urmă chiar vom muri – dar cauza va fi frica de moarte! Odată, un coleg din publishing a spus următoarea chestie în legătura cu toată vorbăria asta negativă: Ar trebui să fim atenţi să nu ne sinucidem din frica de moarte.

Dacă ne uităm la câţi cititori loiali avem, la câte ziare şi reviste vindem chiar pe vremurile astea de criză, nu cred că există indicii ale morţii presei scrise.

Revenind la tipografie: Haide să vorbim despre asta peste cinci ani. O tipografie reprezintă o investiţie pe termen lung; poate însemna 20 de ani sau chiar mai mult. Asta demonstrează că patronul nostru crede în ziare. Altfel nu ar fi făcut o investiţie atât de mare!

Ringier Print este cea mai eficientă şi cea mai puternică tipografie din România. Adică putem produce la calitate foarte bună şi cu preţuri foarte atractive.

Cat din capacitatea Ringier Print se foloseste în momentul de fata? şi ce facem în legatura cu asta?
Deocamdată tipărim propriile titluri: Libertatea, Evenimentul zilei şi Capital. Ceea ce este normal pentru faza în care ne aflăm, respectiv imediat după lansare. În primele luni există întotdeauna probleme minore de rezolvat, aşa că nu îţi umpli capacitatea de producţie. Din fericire, nu au fost decât foarte putine probleme. în curând, Victor Terineanu va propune comenzi externe. Oricum, avem multe cereri.

Situaţia Rodipet este una critică de mai mulţi ani

Aproape toţi concurenţii noştri au oprit Rodipet-ul din cauza datoriilor. Noi de ce continuăm cu ei? Nu ne expunem astfel din punct de vedere financiar?
Am încercat să găsim o soluţie amiabilă şi flexibilă cu Rodipet până în al doisprezecelea ceas. Din păcate, se pare că nu putem continua aşa din cauza comportamentului proprietarului Rodipet.

În urmă cu peste un an am fost singurii care am oprit livrarea prin Rodipet. Acum toţi ceilalţi au făcut-o, numai noi nu.
Situatia Rodipet este una critică de mai mulţi ani. Şi toti publisherii erau conştienţi de acest lucru. Cu toţii am sperat (şi poate unii s-au şi rugat) că până la urma lucrurile îşi vor găsi o rezolvare. În urmă cu un an şi ceva am vrut să dăm un semnal către Rodipet că lucrurile nu pot continua în acest fel. Şi am fost singuri. Acum se pare că toţi publisherii au ajuns la o concluzie comună. Chiar aşa târziu cum este.

Cum stăm cu cash-flow-ul? Avem din această perspectivă vreo ameninţare de viitor?
În vremuri ca acestea, orice director general şi CFO trebuie să fie foarte atenţi la cash-flow. Iar Richard Toth şi echipa lui chiar fac acest lucru. Pot spune că suntem suficient de norocoşi să avem o companie mamă puternică, care poate să ne asigure lichidităţi dacă este cazul.

Care crezi că ar trebui să fie sau va fi principala sursă de venit a companiei noastre în cinci ani de acum înainte?
Vor fi în continuare sute de mii de cititori care vor plăti pentru ziarele şi revistele noastre. Şi vor veni încă mulţi bani din publicitate. Până atunci, adică până în 2013, cel puţin 30% din cifra de afaceri va proveni din media digitală, iar în online veniturile vor fi generate mai degrabă de participarea în tranzacţii, adica vom avea o cotă din volumele generate de platformele noastre. Acest model ar trebui să reducă dependenţa faţă de publicitate, care prezintă un risc evident, după cum vedem cu ochii noştri în această perioadă.

Noi am fost printre primii publisheri care am redus costuri şi am tăiat titluri

Să ne aşteptăm şi la alte tăieri de costuri?
În România, noi am fost printre primii publisheri care am redus costuri şi am tăiat titluri care nu aveau nicio şansă de supravieţuire. Din păcate, măsurile luate nu par a fi suficiente pentru ca situaţia actuală este mai rea decât cel mai rău scenariu pus pe hârtie, iar estimările pentru lunile ce urmează sunt şi mai rele. Din această cauză, va trebui să umblăm încă o dată la costuri şi asta nu numai în România, ci la nivelul întregului Grup.

În aproape întreg peisajul media românesc au fost luate măsuri majore şi neaşteptate. Ce părere ai despre aceste măsuri dramatice?
Reacţiile foarte întârziate ale unora dintre concurenţii noştri confirmă că ceea ce a trebuit să facem la începutul anului a fost o măsură corectă şi profesionistă. Chiar dacă am fost aspru criticaţi şi chiar atacaţi de unii pentru că am redus costurile şi am restructurat unele departamente, inclusiv editoriale.

În acest prim semestru am avut deseori sentimentul că mă aflu pe Titanic, încercând să pregătesc barcă de salvare, în timp ce alţi publisheri continuau să danseze pe vasul mare, iar orchestra încă mai cânta. Acum văd tot multe bărci de salvare.

Doi dintre concurenţii noştri au redus salariile. Va face acest lucru şi Ringier România?
Reducerile salariale reprezintă o temă foarte delicată. În general, aceasta depinde de nivelul de salarizare al unei companii. Dacă ai plătit salarii excesive în anii trecuţi când vorbeam de un boom economic, cu siguranţă vrei şi ai putea acum să le reduci. Însă nu este şi cazul companiei noastre.

La modul general, cred că aş lua în considerare varianta reducerilor salariale numai dacă aceasta ar fi o măsură de management salvatoare care să poată securiza viitorul companiei şi al tuturor locurilor de muncă din ea, pe durata crizei financiare.

Avem acum aproximativ 50 de noi joburi disponibile în online. De ce nu le-aţi propus aceste joburi persoanelor care au plecat de la Compact şi de la Evenimentul zilei?
În momentul în care a trebuit să restructurăm Compact şi EVZ aveam deja planurile pentru dezvoltarea online, dar acestea nu fuseseră aprobate de către Christian Unger şi Boardul Executiv al Grupului.

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Comentarii

Trimite un comentariu