Skip to main content

LA CALD DESPRE ADOR 2009: Trist, doamnă, trist, altădată era mai vesel...

 

ador_logo_slogan_ro-064ADOR a renăscut nefericit, după doi ani, în plină criză. Nu numai economică sau financiară, ci şi de creativitate.

Publicitate

O ediţie care a arătat nivelul publicităţii, aşa cum este el acum. Este greu de acceptat, dar aici suntem. Iar participanţii, atâţia câţi au fost, merită tot respectul. La fel câştigătorii, Graffiti BBDO. Jos pălăria, cum ar spune Pro TV. Pentru că lucrările lor au fost validate, totuşi, de un juriu internaţional respectabil.

Gala ADOR 2009 a fost tristă. Fără fast, ca un spectacol de sfârşit de an la un Liceu Industrial.

Într-o seară normală, Fratelli Studio este, probabil, ceva mai viu. Fără McCann, fără Leo Burnett, fără Headvertising, fără CAP, fără, fără, fără... Nici GMP nu a participat. Şi este agenţia condusă de Felix Tătaru, preşedintele IAA (organizaţie care patronează festivalul, alături de UAPR)!

Chiar şi aşa, sub semnul crizei, nu au lipsit premierele la Gala ADOR. Mai mult sau mai puţin fericite. 2009 a fost prima ediţie ADOR în care băutura a fost pe bani (mai puţin berea Ursus, sponsorul festivalului). A fost primul an în care nu a fost coadă la bar. Primul an în care găseai loc pe fotolii. Şi primul an în care te puteai saluta din priviri cu oricine, chiar dacă era la celălalt capăt al terasei Fratelli.

Dar să vedem partea plină a paharului. Câştigătorii ajungeau din trei paşi pe scenă, nu se lăsau aşteptaţi, ca altădată, până să străbată mulţimea de creativi înghesuiţi care ţineau să îi felicite deja până să apuce să ridice premiul.

Mari agenţii au ales în 2009 să nu intre în luptă. Poate şi pentru că regulamentul a eliminat aşanumitele fantome (lucrări făcute special pentru festival, cu expunere redusă) în care marii rivali (şi absenţi) Leo Burnett şi McCann erau specialişti.

Unii nu au participat tocmai pentru că nu mai puteau câştiga cu fantome (practic, un mijloc prin care trişează şi scurtează drumul către premiu). Anul acesta, campaniile numite de organizatori „cu buget redus” nu puteau accede la un Mare Premiu. Alţii pentru că se consideră prea buni pentru festivalurile interne. Unii nu s-au înscris din dezinteres. Iar alte agenţii probabil nu au avut ce să înscrie.

Da, este adevărat, ADOR 2009 dă din plin apă la moară cârcotaşilor care au stat pe bară. E marfă destulă de tocat! Dar o competiţie, mai săracă sau mai bogată, saltă standardele, măcar puţin şi picură un dram de combustibil în amorţita, blazata şi autosuficienta industrie a publicităţii autohtone. Iar boicotul unui festival de publicitate nu maschează câtuşi de puţin mediocritatea creaţiilor.

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Comentarii

  • Petrobae, ai punctat corect cateva aspecte - cum ar fi cel al participarii, mai redusa cantitativ (nu ma pot pronunta daca si calitativ, nu am competentele de rigoare sa judec). Dar e o tendinta worldwide. La Cannes - principalul reper recunoscut de toata lumea - au fost cu 40% mai putini participanti anul asta, daca imi amintesc corect procentul, dar oricum scaderea era dramatica. Apropo - si acolo era maaaare saracie la bautura :)

    Si cu ghost-urile ai punctat esentialul, dar hai sa nu aruncam cu noroi in campaniile pentru Prigat sau Bergenbier (intamplator, ambele semnate de Leo), care chiar au facut performanta in vanzari si au ridicat companiile - cand Pepsi Americas a cumparat QAB, Prigat era cel mai profitabil produs al companiei, spunea un insider la vremea aia. Poate ca de-aia nu mai intra Leo acum la Ad'Or - nu mai are cu ce, in sensul ca s-au produs schimbari radicale de partea clientului care au avut efect de domino in tabara agentiei. Vezi InBev - de cand si-a schimbat managementul, cu expati in garnitura de decizie, Bergenbier a luat-o pe alta traiectorie...(nu stiu ce spune research-ul, dar cred ca s-a diluat in mod nefericit). Agentia a fost legata de maini si de picioare. Honestly, Mihai Ghyka era taticul acestui brand, avea curaj cu el, investea emotional - si asta se vedea in executii.
    La fel si in cazul Prigat: cum intelegeau si simteau brandul Eli Davidai (fondatorul QAB)si Margasoiu - taticii Prigat - si cum simt brandul niste americani pentru care brand managementul e o chestiune de excell si target de vanzari. Parerea mea e ca publicitatea este o chestiune atat de umana si dependenta de relatiile care se incheaga intre ambele tabere..
    Plus ca Naumovici, fiind adanc bagat in pravalia lui de pe langa Leo, a lasat o mostenire, din pacate, prea grea pentru urmasii lui :(
    La McCann cred ca s-au intamplat niste lucruri dupa ce a intrat Interpublic mai hotarat in businessul de aici.. Proceduri, targeturi, clienti corporatisti si greu de destupat la minte... Sau poate s-au inteles cu cei de la Leo, who knows?:)

    Anyway, atmosfera aseara era cam trista, fata de alti ani, intr-adevar... Cand zic Ad'Or, primul lucru care imi vine in minte e Berta de la Headvertising, la inceputul anilor 2000 - nu mai stiu nimic de ea - desculta, pe scena din sala mare a Teatrului National(sala mare care era plina-ochi, ca la Richard al II-lea, cu Marcel Iures), in lumnina aia misto de pe scena, luand premiu dupa premiu, cu Serban (care avea coada atunci) langa ea. Scena aia maaare, atitudinea ei de creative adevarat - cu substanta, nu de fitze - campaniile alea misto pentru connex, cele facute de McCann pentru loteria nationala - cu fetele de la capalna ... Ala e Ad'Or-ul care imi vine in cap. Ad'Or-ul de aseara nu avea toate astea.

    Diferenta dintre Ad'Or'ul de atunci si cel de acum e data de autenticitate. De odihna mintii, de respect si pasiune pentru profesie. Bine, erau ghost-uri si atunci, dar parca si alea erau altfel :))

    Si stii ce, ii prefer pe X-ulescu si pe Y-ulescu facand ghost-uri curate decat sa vad clienti care joaca murdar, cumparand stiri in prime-time de la niste televiziuni ipocrite care habar nu au sa faca stiri. Pai de unde reclame misto ca pe vremea Bertei-desculta-pe-scena, cand, pentru unii clienti, mai importanta decat creatia sunt: 1. volumul de media pe care il ai in spate, 2. relatiile cu statiile tv - atat de necesare ca sa prostesti poporul cu televizorul - si 3. poate chiar relatiile politice?

    Cred ca asistam la o metamorfoza urata si periculoasa a industriei, overall - care include si media si companiile - deci daca s-a degradat actul creativ vina o poarta toti deopotriva.

    p.s. De ce naiba nu mi-ai zis si mie aseara ca era berea aia gratis? :)

Trimite un comentariu