Skip to main content

Ce prevede Codul Deontologic Unic pentru jurnalişti

 

Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate (...) sau calomniază, săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate. Este una dintre prevederile Codului Deontologic Unic pentru massmedia.

Publicitate

Documentul a fost adoptat sâmbătă, la Convenţia Organizaţiilor de Media, scrie Hotnews, şi este prezentat integral în continuare.

Din cod:

  • Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii.
  • Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a normelor etice.
  • Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere.

Conflictele de interese, protecţia minorilor, detalierea aspectelor morbide, confidenţialitatea surselor, viaţa privată, discriminarea şi prezumţia de nevinovăţie sunt aspecte reglementate de codului.

Tot la Convenţia Organizaţiilor de Media, notează Hotnews, s-a hotărât înfiinţarea unui Grup pentru Bune Practici Jurnalistice, care va încerca să coalizeze toate forţele massmedia, de la jurnalişti şi investitori, până la analişti şi public.

Grupul pentru Bune Practici Jurnalistice va semnala derapajele de natură deontologică de care se fac responsabili jurnaliştii şi companiile de presă.

Codul Deontologic Unic

Adoptat la reuniunea Conventiei Organizatiilor de Media
23 – 24 octombrie 2009

1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA

1.1. Jurnalistul este persoana care se ocupă în mod regulat de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale, naţionale, internaţionale sau alte probleme de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate.

1.2. Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de Statutul Jurnalistului şi prezentul Cod Deontologic.

1.3. Mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare în masă: online, audio-video sau tipărite, care au fost înfiinţate şi au calitate juridică în acest scop.

2. INTEGRITATE

2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.

2.2. Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass media.

2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.

2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.

2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau atragerea de sponsorizări este interzisă.

3. CONFLICTE DE INTERESE

3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. În acest scop, instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a activităţilor jurnalistice de cele economice.

3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.

3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.

3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.

4. CADOURI, SPONSORIZĂRI ŞI ALTE BENEFICII

4.1. Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a normelor etice.

4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Jurnalistul nu va accepta invitaţii care nu îi sunt necesare în activitatea jurnalistică. Se permite acceptarea de materiale promoţionale sau a altor obiecte cu valoare foarte mică. Documentarea şi redactarea produselor jurnalistice nu trebuie să fie influenţate sau împiedicate de cadourile, invitaţiile sau alte avantaje primite. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării.

4.3. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale sau de drept privat (fundaţii, asociaţii, partide), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.

5. CORECTITUDINE

5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte fără permisiune fotografii sau înregistrări audio-video sau calomniază, săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.

5.2. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citării. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.

5.3. În spiritul corectei informări a opiniei publice, în cazul autorilor de produse jurnalistice care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului social şi politic al acestora.

5.4. Este obligatorie separarea netă a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Publicitatea va fi prezentată astfel încât să nu poată fi confundată cu informaţii factuale, obiective. Textele, imaginile şi desenele publicitare trebuie să poarte vizibil menţiunea “PUBLICITATE”.

5.5. Jurnalistul se bucură, potrivit legii, de protecţia drepturilor de autor.

6. VERIFICAREA INFORMAŢIILOR

6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.

7. RECTIFICAREA ERORILOR

7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare apărută în materialele sale.

7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile de la apariţia produsului jurnalistic.

8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII

8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.

8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.

8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.

9. VIAŢA PRIVATĂ

9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).

9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În acest sens, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată a persoanelor publice, atunci când acestea se abat de la normele morale şi legale.

10. PROTECŢIA VICTIMELOR

10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi, etc.).

11. PROTECŢIA MINORILOR

11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor.

11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul prezintă, cu acordul părinţilor sau tutorilor, situaţii pozitive din viaţa minorilor.

12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE

12.1. Jurnalistul va evita descrierea de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utilize imagini violente şi alte elemente morbide. De seamenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte evenimente jurnalistice având ca subiect evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.

13. DISCRIMINAREA

13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.

14. PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE

14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi pronunţat. Excepţie fac situaţiile când fapta a fost comisă în public sau autorul a mărturisit săvârşirea faptei.

14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

15. PROTECŢIA SURSELOR

15.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.

15.2. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie al jurnalistului.

15.3. Jurnalistul are obligaţia de a respecta dorinţa interlocutorilor care solicită să discute cu jurnalistul în condiţii de confidenţialitate (off the record).

16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR

16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.

16.2. Se recomandă ca utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Comentarii

  • Cam cat de cretini trebuie sa fiti incat sa preluati la viteza si cu copy paste un "Cod Deontologic" fara sa-l cititi deloc, fara sa vedeti ca pana si la cel mai important capitol, "5 Corectitudinea" (SCOPUL pentru care exista acest cod in the first place), voi ati uitat sa mentionati CE se intampla cu acel jurnalist ce incalca nu stiu ce, CARE e sanctiunea.

    Analfabeti cu pretentii, asta sunteti. Habar nu aveti sensul unor cuvinte (chiar asa, sunteti siguri ca intelegeti sensul cuvantului "corect"?), insa bine ca vreti sa impuneti nestiinta si incompetenta voastra si altora.
  • @ P C Stefanescu: normal ca nu-ti poate interzice nimeni nimic, asta e si ideea codului, daca vrei sa il accepti produsele tale media vor fi evaluate dupa regulile lui. daca nu esti de acord cu el, poti foarte bine sa lucrezi in afara oricarui cod etic, sau sa-ti elaborezi propriul cod pe care sa-l faci public.

    legat de "eternii deontologi inutili" cred ca te cam grabesti: organizatiile din COM au fost cam singurele care au inceput, cu ani in urma, sa construiasca o alternativa cartelului de presa CRP; au incurajat formarea unui sindicat care a introdus un contract colectiv de munca; recent au reusit sa scoata din codurile penal si civil o multime de paragrafe care te-ar fi obligat chiar si pe tine la diverse aberatii.

    este nevoie de un astfel de cod tocmai pentru a deosebi ziaristii de maimutoi-entertaineri gen mircea badea sau dezinformatori de profesie ca srs. o breasla care se auto-reglementeaza si care se bucura de respect si incredere, se poate apara mult mai eficient.
  • Ma distreaza ca in situatia in care la nivel mondial vorbim de probleme grave in ceea ce priveste libertatea presei, iar Romania nu ocupa deloc o pozitie onoranta, noi ne batem capul cu "etica" profesionala in loc sa gandim automat si mecanisme de protejare a jurnalistului si de pastrare a libertatii presei. Asta garantat va avea efecte pe termen lung si asupra eticii... Dar evident in stilul comunist, unii trebuie neaparat sa dea cu parul mai intai.
  • Hai mai Petrisor, ce te-ai apucat sa publici asta?

    Intai ti-am scris primul mesaj si abia pe urma m-am uitat sa vad cine a debitat prostiile astea. M-am revoltat degeaba. Sunt eternii deontologi inutili care paraziteaza cate un domeniu cu care n-au legatura pentru a-si trage niste fonduri din afara.

    Sau, alta varianta, li se ofera intai fondurile din afara pentru a infiinta fundatiile si prin intermediul lor sa implementeze niste idei in societate.

    Se mai numesc si "agenti de influenta".

    Chiar ma enervasem aiurea la inceput de saptamana.
    Ce naiba... te stiam om serios!
  • Foarte multe "trebuie", "nu are voie", "ii este interzis", "este dator", "este obligatoriu".

    Uite, mie de exemplu, nu imi poate interzice nimeni nimic si nu sunt dator sa fac nimic, fata de nimeni!

    Punct.

Trimite un comentariu