Skip to main content

De ce încalcă jurnaliştii normele meseriei? Presiunile politice şi slaba pregătire a ziariştilor sunt cauzele principale

 

Cel mai adesea, când se întâmplă, jurnaliştii încalcă normele profesiei din cauza presiunilor politice. Apoi, pentru că sunt slab pregătiţi. O a treia cauză sunt presiunile comerciale dictate de rating sau de contractele de publicitate. O spun chiar jurnaliştii.

Publicitate

Concluziile sunt rezultatele unei cercetări pe câteva sute de jurnalişti din toată ţara. Studiul “Autoreglementarea presei în România” a fost realizat de o echipă de la Agenţia de Monitorizare a Presei, IMAS şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Influenţa patronatului este invocată în special de ziariştii din presa locală.

Cauzele principale, în următoarele două tabele (click pentru a mări):

tabel-1-cauze-incalcarii-normelor

Doar 32% dintre jurnalişti spun că, din punctul lor de vedere, normele jurnalistice sunt respectate în practică.

tabel-1-2-cauzele-incalcarii-normelor1

Normele deontologice, greu de respectat

Cvasitotalitatea jurnaliştilor consideră foarte importante sau oarecum importante
principiile jurnalistice. În principiu. Pentru că, întrebaţi despre aplicarea normelor deontologice, mulţi dintre jurnalişti consideră că “este greu” să respecte reguli de bază ale meseriei, precum verificarea informaţiei din mai multe surse sau dreptul la viaţa privată.

O regulă de bază a meseriei, on the record/off the record, este considerată “foarte importantă” doar de 63% dintre jurnaliştii intervievaţi. Aproape 40% consideră doar “oarecum importantă” acest principiu fundamental al meseriei.

Cât priveşte respectarea confidenţialităţii sursei care doreşte să rămână anonimă, procentele sunt, în general mari (peste 80%). Totuşi, unul din zece jurnalişti consideră “oarecum importantă” această regulă “sfântă” a meseriei. Percepţia nu diferă, indiferent dacă vorbim de jurnalişti fără atribuţii de conducere, editori sau directori.

Otevizarea şi orientarea presei către senzaţional explică procentele mai mici ale respectării vieţei private. Respectul faţă de viaţa privată este valoarea cel mai puţin menţionată de jurnalişti printre primele trei ale meseriei. Doar 16% au menţionat-o în Top 3, şi un procent singur a pus-o pe primul loc.

În televiziune, principiul vieţii private este mai des menţionat, iar cel mai puţin apare în răspunsurile jurnaliştilor din presa scrisă. Doar unul din zece jurnalişti de presă scrisă pun preţ pe respectul faţă de viaţa privată, spre deosebire de un sfert din ziariştii TV.

Înainte de concluziile detaliate ale studiului, câteva date tehnice:

Studiul a vizat investigarea valorilor jurnaliştilor, dificultăţilor de respectare a valorilor jurnalistice, opiniilor jurnaliştilor cu privire la cauzele încălcărilor deontologiei profesionale dar şi a modelelor etice pe care le au jurnaliştii.

Selecţia respondenţilor s-a făcut în funcţie de trei paliere ierarhice:

  • Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi;
  • Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de sectii
  • Jurnalişti fără atribuţii de conducere.

Eşantionul a fost de 508 persoane, din 187 de redacţii (la care se adaugă 17 redacţii alocate suplimentar) în 60 de oraşe.

Concluziile studiului:

1. Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice şi cauzele cele mai frecvente ale încălcării acestor norme

  • Doar 32% dintre respondenţi spun că din punctul lor de vedere aceste norme sunt respectate în practică.
  • Cauza invocată cel mai des privind încălcarea normelor jurnalistice este legată de presiunile politice; 60% dintre respondenţi spun că este una dintre cele mai frecvente cauze. Jurnaliştii din radio şi televiziune invocă mai des presiunile politice decât cei din presa scrisă.
  • Insuficienta pregătire a jurnaliştilor este o cauză frecventă a încălcării normelor, mai ales din punctul de vedere al jurnaliştilor din presa cu acoperire naţională.
  • Jurnaliştii din presa locală menţionează mai des influenţa patronatului drept cauză a încălcării deontologiei.

2. Valorile jurnaliştilor

  • Primele 3 valori menţionate de fiecare respondent: Corectitudinea este valoarea menţionată ca importantă de cei mai mulţi dintre respondenţi (83%), urmată de echidistanţă şi interes public (69%, respectiv 68%).
  • Luând în considerare doar prima valoare menţionată, jurnaliştii fără funcţii de conducere şi şefii de departamente au menţionat în procent de 37% corectitudinea, iar 24%, respectiv 27% - interesul public. Valoarea cel mai des menţionată de către directori a fost corectitudinea (36%), urmată de bunacredinţă - 24% dintre ei.

3. Respectarea regulilor deontologice în practică

  • 31% dintre respondenţi spun că este greu sau foarte greu să rectifice o eroare apărută într-un material jurnalistic.
  • 43% dintre subiecţi consideră că este greu sau foarte greu să verifice o informaţie din mai multe surse independente; jurnaliştii fără funcţii de conducere spun acest lucru într-o proporţie mai mică (39%) decât directorii (50%) şi şefii de departamente (57%).
  • 15% dintre respondenţi spun că este greu sau foarte greu să se acorde dreptul la replică de fiecare dată când se impune. Jurnaliştii din presa locală consideră într-un procent mai mare (86%) decât cei din presa naţională (78%) că este uşor să acorde drept la replică.
  • 33% dintre jurnalişti consideră că este greu sau foarte greu să prezinte punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate într-un subiect. Procentul acestor răspunsuri este mai mare în rândul jurnaliştilor din radio (44%) decât în al celor din presa scrisă (31%) şi televiziune (28%).
  • 36% dintre subiecţi declară că este greu sau foarte greu să respecte dreptul la viaţa privată.

4. Importanţa respectării în practică a principiilor deontologice

  • Cvasitotalitatea jurnaliştilor consideră foarte importante sau oarecum importante principiile jurnalistice. „Relatarea corectă şi echidistanţa informaţiilor legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces în justiţie” a fost considerată foarte importantă de cel mai mare procent de respondenţi (91%).
  • La polul opus este „protejarea identităţii victimelor accidentelor” (48% dintre respondenţi). Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare (95%) ca foarte importantă sau importantă „protejarea identităţii victimelor accidentelor”, decât cei din televiziune (89%) şi din presa scrisă (86%).

Câteva tabele din studiul Autoreglementarea presei în România (click pentru a mări):

tabel-2-cele-mai-importante-valori-ale-meseriei

importanta-principiilor-deontologice-1

importanta-principiilor-deontologice-2

Citeşte AICI integral raportul Autoreglementarea presei în România (fişier PDF).

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Comentarii

  • citesc si rid.. sau pling .. nici eu nu stiu cind ma uit la cifre si raspunsuri ....
    corectitudine, grad de importanta a principiilor deontologice (era sa scriu ideologice) relatarea corecta si echidistanta ..... ha ha HA .... lasa-ma sa rid. pai copii aia de la sienen-ul romanesc sau de la televiziunea morala stiu de astea ..... hai sa fim seriosi , o furtuna intrun pahar de apa varsat peste niste oameni care nu au coloana vertebrala.... din pacate cei mai multi dintre ei.... si mai multi certati cu limba... romana.
  • Eu as zice ca de vina, in primul rand, este lipsa de educatie si cultura jurnalistica. Si aceasta, poate gresesc, se vede in primul rand la cei care nu au niciun fel de studii jurnalistice si care fac meseria asta pentru ca nu si-au gasit un job mai banos in domeniul lor. Si mai e si coloana vertebrala...
  • Distrugerea profesiei, pentru ca despre asta este vorba (a creat slugi care vor muri de foame, fara pensii si protectie sociala) se datoreaza oamenilor dinauntru, in frunte cu Mihai Tatulici si Cristian Tudor Popescu, care s-au pus pres patronilor, creind, in loc de sindicat sau asociatie profesionala, cea mai temuta posibil, o mizerie ca acest Centru roman de presa sau cum s-a numit! Ca si prima asociatie, cu sorin rosca stanescu, bacanu si andon in conducere...

Trimite un comentariu