Fostul redactor şef a tabloidului Cancan se desparte definitiv, începând de mâine, de compania care editează ziarul.

În luna martie, Adrian Artene a demisionat din poziţia de redactor şef al Cancan. După demisie, el a rămas în continuare în companie pentru un proiect TV, însă acesta nu s-a mai materializat.

Până la Citeşte mai mult

31 Mai, 2010 | Categoria: Industria mass-media

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului intenţionează să rezilieze un contract de 840.000 de euro şi analizează oportunitatatea continuării unui al doilea contract, în valoare de aproape 200.000 de euro, scrie HotNews. Ambele contracte au fost încheiate cu Media Consulta, firma de publicitate deţinută de Mihai Craiu, unul din partenerii de afaceri ai lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Motivaţia Ministerului: reclamele nu sunt difuzate “conform media planurilor propuse şi agreate, respectiv lipsa spoturilor de pe canalele Antena 1 si Antena 3”.

Cele două contracte, notează HotNews, arată că trustul controlat de Sorin Ovidiu Vîntu a încasat cei mai mulţi bani. Mihai Craiu spune încă că Citeşte mai mult

31 Mai, 2010 | Categoria: Industria mass-media

Preambul

Prezentul Cod Deontologic a fost elaborat de organizaţiile membre în Convenţia Organizaţiilor de Media. Prevederile prezentului Cod Deontologic sunt liber consimţite de jurnaliştii membri ai organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale, semnatare ale Statutului Jurnalistului, adoptat de către Convenţia Organizaţiilor de Media, la Sinaia, în perioada 9-11 iulie 2004. Aplicarea prevederilor Codului Deontologic se va realiza prin grija organelor specializate ale fiecărei organizaţii semnatare a Statutului Jurnalistului.

Interesul public

Noţiunea interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:

• Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii, este de interes public. Aceasta nu se rezumă numai la aspectele politice, ci include orice altă împrejurare care prezintă interese pentru comunitate.
• Interesul public nu priveşte doar ceea ce autorităţile consideră că este de interes public.
• Modul în care funcţionează şi acţionează guvernul, autorităţile ori instituţiile publice, precum şi orice altă entitate care utilizează bani publici sau care afectează interesul comunităţii este de interes public major.
• Toate acţiunile, omisiunile, gesturile şi cuvintele demnitarilor, politicienilor şi ale tuturor funcţionarilor publici legate de exercitarea funţiei lor sunt de interes public major. Viaţa privată a acestora este de interes public, atunci când are relevanţă pentru exercitarea funcţiei.
• Având în vedere contribuţia autorităţilor la gestionarea puterii şi a serviciilor publice, critica adusă acestora se bucură de un interes public major.
• Atunci când nu există un interes public evident, libertatea de exprimare nu poate fi limitată decât de interesul protejării unui alt drept fundamental.
• Orice informaţii privind încălcarea drepturilor omului – aşa cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de România – sunt de interes public major.

1. Rolul Jurnalistului

1.1. Jurnalistul este dator să exercite dreptul inviolabil la libera exprimare, în virtutea dreptului publicului de a fi informat. Jurnalistul se bucură de o protecţie sporită în exercitarea acestui drept datorită rolului vital, de apărător al valorilor democratice, pe care presa îl îndeplineşte în societate.

1.2. Jurnalistul este dator să caute să respecte şi să comunice faptele – aşa cum acestea pot fi cunoscute prin verificări rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat.

1.3. Jurnalistul este dator să exprime opinii pe o bază factuală. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună credinţă.

1.4. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia şi abuzul de orice fel.

1.5. În demersul său de a informa publicul, jurnalistul este dator să reflecte societatea în ansamblul şi diversitatea ei, acordând acces în presă şi opiniilor minoritare şi individuale.
Publicul are dreptul să cunoască nu numai informaţiile şi ideile primite favorabil sau cu indiferenţă ori considerate inofensive, dar şi pe acelea care ofensează, şochează sau deranjează.
Acestea sunt cerinţe ale pluralismului, toleranţei şi spiritului deschis, fără de care nu există societate democratică.

1.6. Profesia de jurnalist implică drepturi şi obligaţii, libertăţi şi responsabilităţi.

2. Conduita profesională

2.1. Respectarea drepturilor omului. În exercitarea rolului său de garant al democraţiei, presa are datoria primordială de a respecat drepturile omului. Astfel:

2.1.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovăţie.

2.1.2. Jurnalistul este dator să respecte viaţa privată a persoanei (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă). Amestecul în viaţa privată este permis atunci când interesul public de a afla informaţia prevalează. În acest context, este irelevant dacă o persoană publică a dorit sau nu să dobândească această calitate. O activitate nu este privată doar pentru motivul că nu este desfăşurată în public.

2.1.3. Jurnalistul este dator să ţină cont de interesul legitim al minorului. El va proteja identitatea minorilor implicaţi în infracţiuni, ca victime sau ca autori, cu excepţia situaţiei în care interesul public cere ca aceştia să fie identificaţi, sau la solicitarea expresă a părinţilor sau a reprezentanţilor lor legali, în vederea protejării interesului superior al minorului.

2.1.4. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau când un interes public major prevalează. De acelaşi regim beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi etc.).

2.1.5. Jurnalistul este dator să nu discrimineze nici o persoană pe motive de rasă, etnie, religie, sex, vârstă, orientare sexuală ori dizabilităţi şi să nu instige la ură şi violenţă atunci când relatează fapte sau îşi exprimă opiniile.

2.2. Regulile redactării.

2.2.1. Informaţia trebuie delimitată clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile în acest sens.

2.2.2. Jurnalistul va verifica informaţiile în mod rezonabil înainte de a le publica, şi va exprima opinii pe o bază factuală. Informaţiile vădit neadevărate sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false, nu vor fi publicate.

2.2.3. În chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

2.2.4. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citării. În cazul citării parţiale a unei persoane, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul acelei persoane.

2.3. Protecţia surselor

2.3.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea acelor surse care solicită să îşi păstreze anonimatul sau a acelor surse a căror dezvăluire le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.

 

2.4. Colectarea informaţiilor

2.4.1. Jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace. Se recomandă ca utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

2.5. Abuzul de statut

2.5.1. Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă.

2.5.2. Jurnalistul nu va accepta daruri în bani sau în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite în considerarea statutului său profesional.

2.5.3. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Se recomandă separarea activităţilor editoriale ale jurnalistului de cele politice şi economice.

 

2.6. Independenţa

2.6.1. Jurnalistul îşi va exercita profesia conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de Statutul Jurnalistului şi de prezentul Cod.

 

2.7. Corecţia erorilor. Dreptul la replică

2.7.1. Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale. Acolo unde consideră necesar, jurnalistul poate să publice şi scuze.

2.7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă.

3. Drepturile Jurnalistului

3.1. Jurnalistul este protejat de tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi care garantează libertatea de exprimare şi liberul acces la informaţii, precum şi la toate sursele de informare.

3.2. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.

3.3. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept, dar şi o obligaţie a jurnalistului.

3.4. Jurnalistul are dreptul de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună credinţă.

3.5. În virtutea bunei practici de separare a activităţilor economice de cele editoriale, jurnalistul are dreptul de a refuza să atragă contracte de publicitate sau sponsorizare pentru instituţia de presă la care lucrează.

3.6. Jurnalistul se bucură, conform legii, de protecţia drepturilor de autor.

3.7. Jurnalistul îşi afirmă dreptul de a fi apărat de către instituţia de presă unde îşi exercită profesia, precum şi de către asociaţia profesională or sindicală care îi reprezintă interesele împotriva oricărei presiuni exercitate contra sa, de natură să determine o încălcare a conduitei profesionale prevăzute de Statutul Jurnalistului şi de prezentul Cod Deontologic.

31 Mai, 2010 | Categoria: Coduri deontologice si Legi

Jean Constantin a murit. O ştire tristă, dar care a pus la încercare creativitatea jurnaliştilor, în încercarea de a-şi vinde produsele. Paginademedia.ro a monitorizat prestaţia ziarelor pe subiectul Jean Constantin.

Cum au împachetat subiectul?

Libertatea a dat poate cea mai expresivă deschidere de joi. A doua zi însă, tabloidul şi-a reintrat în “rutină”: Jean Constantin a fost “băgat la colţ” de o prostituată într-o generoasă fustă scurtă şi un Cristian Ţînţăreanu pipăind pofticios două perechi de sâni. Goi.

Iată şi Libertatea de a doua zi: Citeşte mai mult

31 Mai, 2010 | Categoria: Industria mass-media

Redactorul-şef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Tolontan, a ţinut să contrazică zvonurile care îl dădeau drept viitorul şef al Televiziunii Române (TVR), notează Evenimentul Zilei și Daily Business. “Sunt jurnalist şi manager de presă scrisă şi de net, nu sunt om de televiziune, lucrez alături de o echipă excepţională la gsp şi nu mă interesează şefia TVR“, scrie Tolontan, într-un mesaj publicat astăzi pe blogul propriu. Zvonurile au pornit după ce site-ul Cotidianul, citând surse din Senat, a publicat un articol în care se anunţa că Tolontan este favoritul PDL pentru şefia TVR.

Citeşte mai mult

31 Mai, 2010 | Categoria: Revista presei

Paula şi Ovi au ieşit aseară pe locul trei în finala Eurovision, după Lena (Germania) şi maNga (Turcia). Punctajul total al României: 162, cel mai mare obţinut vreodată. Moldova a fost cea mai “darnică” şi ne-a acordat punctajul maxim (12), însă cuplul din România a obţinut puncte de la 29 din cele 38 de ţări care au votat.

Este a doua oarâ când România urcă pe podium. În 2005, Luminiţa Anghel şi Sistem au obţinut tot locul trei, cu 158 de puncte.

În materie de audienţe, finala transmisă de TVR 1 a Citeşte mai mult

30 Mai, 2010 | Categoria: Industria mass-media

Jurnalistul Răzvan Dumitrescu şi Bogdan Chirieac vor lansa un ziar online. Proiectul se va numi decenews, după cum a declarat pentru paginademedia.ro Răzvan Dumitrescu.

“Am creat o firmă mixtă, în care suntem acţionari fiecare cu 50% care să editeze acest ziar”, spune Răzvan Dumitrescu.

Echipa site-ului va avea Citeşte mai mult

28 Mai, 2010 | Categoria: Industria mass-media

“Ne ţinem de timing”, spune Adrian Thiess despre misteriosul proiect al televiziunii de ştiri. “S-ar putea să lansăm chiar mai devreme, până în toamnă”, spune el.

Înainte de alte informaţii, un remarcabil spot cu Bush, în care preşedintele promova (involuntar) un produs media:

Vor fi, cel puţin aşa spune Thiess, 10 zile de lansare, fiecare zi cu Citeşte mai mult

28 Mai, 2010 | Categoria: Diverse, Industria mass-media

PREAMBUL.
Clubul Român de Presă reprezentat de peste 20 de case editoriale care cuprind cele mai importante instituţii mass media naţionale (presă scrisă, televiziuni, radiouri şi agenţii de presă) numărând circa 20.000 de ziarişti, membri ai tuturor asociaţiilor de presă din România, propune introducerea unui Cod etic al ziariştilor şi instituirea unui Consiliu de onoare care să urmărească respectarea normelor deontologice. Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului de onoare face obiectul unui document separat.
Potrivit Constituţiei României, libertatea de exprimare a opiniilor, în scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare în masă este garantată. Cenzura de orice fel este interzisă (art. 30). Dreptul presei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor (art. 31).
Ziarist profesionist este persoana care are drept ocupaţie principală şi retribuită presa, posesoare a unei cărţi de presă recunoscută de una din organizaţiile profesionale, respectiv, orice reporter, redactor, fotoreporter, grafician de presă, secretar de redacţie, şef de secţie sau departament, redactor-şef sau adjunct, director de publicaţie, radio sau televiziune, cu o vechime minimă în presă de un an (perioadă ce reprezintă stagiul în această activitate). În virtutea libertăţii de expresie, ziaristul are dreptul de a critica argumentat, atât Puterea, cât şi Opoziţia, considerând drept unic criteriu de judecare a faptelor raportarea lor la legile ţării şi la principiile morale.

Articolul 1. Ziaristul are datoria primordială de a relata adevărul, indiferent de consecinţele ce le-ar putea avea asupra sa, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat.
Articolul 2. Ziarisul poate da publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil, le-a verificat, de regulă, din mai multe surse credibile.
Articolul 3. Ziaristul nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte. Ştirea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă şi să nu conţină păreri personale.
Articolul 4. Ziaristul este obligat să respecte viaţa privată a cetăţenilor şi nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obţine informaţii sau imagini despre acestea. Atunci când comportamentul privat al unor personalităţi publice poate avea urmări asupra societăţii, principiul neintruziunii în viaţa privată ar putea fi eludat. Este preferabil [sic] ca minorii, bolnavii şi victimele unor infracţiuni să beneficieze de păstrarea confidenţialităţii identităţii. Se va [sic] menţiona rasa, naţionalitatea, apartenenţa la o anumită minoritate (religioasă, lingvistică, sexuală) numai în cazurile în care informaţia publicată se referă la un fapt strict legat de respectiva problemă.
Articolul 5. Ziaristul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate în cazul unor păreri divergente. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să-şi exprime punctul de vedere. Se va avea în vedere respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, astfel încât nici un individ nu va fi catalogat drept infractor, până când o instanţă juridică nu se va pronunţa. Se va evita publicarea comentariilor şi luărilor de poziţie asupra unor cauze aflate pe rol în justiţie. Aceasta nu exclude relatările obiective asupra faptelor în evoluţia lor. Ziaristul nu se substituie instituţiilor şi puterilor publice.
Articolul 6. Ziaristul va păstra secretul profesional privind sursele informaţiilor obţinute confidenţial. Este la latitudinea propriei sale conştiinţe [sic] să respecte confidenţialitatea surselor, chiar în faţa justiţiei. Confidenţialitatea surselor de informaţii este garantată de reglementările internaţionale la care România este parte.
Articolul 7. Ziaristul are responsabilitatea civică de a acţiona pentru instaurarea justiţiei şi dreptăţii sociale. În cazurile în care are ştiinţă de abuzuri sau încălcări ale legilor, potrivit clauzei de conştiinţă [sic!; folosire greşită a termenului], ziaristul are dreptul de a refuza orice ingerinţă care să-i influenţeze decizia.
Articolul 8. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale, ziaristului îi sunt interzise orice înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.
Articolul 9. Ziaristul care distorsionează intenţionat informaţia sau face acuzaţii nefondate săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.
Articolul 10. Ziaristul are datoria de a face corecţiile necesare în cazul în care din vina sa vor fi date publicităţii informaţii inexacte.

28 Mai, 2010 | Categoria: Coduri deontologice si Legi

Respectul pentru adevărul şi informarea corectă a publicului sunt imperative supreme ale presei

Libertatea presei, garantată prin Constituţie, implică independenţa şi libertatea informaţiei, a exprimării ideilor şi a criticii. În munca lor, editorii şi ziariştii trebuie să fie conştienţi de responsabilitatea faţă de public, şi de obligaţia pe care le-o incumbă prestigiul presei. Ei îşi asumă în faţa publicului sarcinile ziaristice prin profesie şi conştiinţă, fără să se lase influenţaţi de interesele personale sau de motivaţii străine meseriei lor. Aceste principii ziaristice sunt destinate a prezerva morala profesiei, şi nu constituie o constrângere juridică.

1. Respectul pentru adevărul şi informarea corectă a publicului sunt imperative supreme ale presei.
2. Ştirile şi informaţiile destinate a fi publicate sub formă de texte şi imagini trebuie să fie verificate cu grija cerută de către circumstanţe. Sensul lor adevărat nu trebuie să fie deformat, nici falsificat prin formulare, prin titluri sau prin comentarea imaginilor. Documentele trebuie să rămână fidele sensului lor. Ştirile, zvonurile şi ipotezele neverificate [sic] trebuie să fie prezentate cu rezerva necesară. În prezentarea fotografiilor simbolice, subtitrarea trebuie să explice că nu este vorba de fotografii documentare.
3. Ştirile publicate sau afirmaţiile care se demonstrează a fi false, trebuie rectificate într-un răgaz cât mai scurt, şi sub formă adecvată de către organul de presă care le-a difuzat.
4. Nu este permisă întrebuinţarea de metode incorecte pentru procurarea de ştiri sau a materialelor informative, ca şi a imaginilor.
5. Caracterul confidenţial convenit în timpul unei întrevederi vizând obţinerea de informaţii sau a unei sinteze, trebuie să fie respectat în principiu [sic].
6. Fiecare persoană care lucrează în presă trebuie să păstreze secretul profesional şi poate beneficia de dreptul de a refuza referinţele şi de a nu dezvălui identitatea celor care au furnizat informaţiile, fără autorizarea expresă a acestora.
7. Responsabilitatea presei faţă de public presupune că articolele redacţionale nu sunt influenţate de interese personale ori comerciale ale unor terţi. Editorii şi redactorii trebuie să reziste unor asemenea tentaţii şi să vegheze la separarea netă a textului redacţional de publicaţiile în scop publicitar.
   Textele, imaginile şi desenele publicitare trebuie să poarte această menţiune.
8. Presa respectă viaţa privată şi sfera intimă a individului. Dacă comportamentul privat al unei persoane are atingere cu interesele publice, presa poate folosi informaţiile din această sferă. Trebuie să se constate mai întâi dacă publicarea acestora nu violează drepturile personale ale terţilor.
9. Publicarea unor acuzaţii neîntemeiate, mai ales de natură să aducă atingere onoarei unei persoane, este împotriva moralei jurnalistice.
10. Publicarea sub formă de texte sau de imagini susceptibile de a aduce atingere sentimentelor morale sau religioase ale unui grup de persoane nu este conformă cu responsabilitatea presei.
11. Trebuie renunţat la prezentarea violenţei şi a brutalităţii în scopuri senzaţionale; reportajul trebuie să aibă în vedere protecţia tineretului.
12. Relatările privind proceduri poliţieneşti sau juridice trebuie făcute astfel încât să nu prejudicieze nici una din părţile implicate. De aceea, presa evită, înainte sau în timpul unei astfel de proceduri, orice luare de poziţie subiectivă care ar putea aduce prejudicii în articole sau în titluri. Un suspect nu trebuie să fie prezentat ca vinovat, înainte de a fi judecat de tribunal.
    În ceea ce priveşte delincvenţa juvenilă, este recomandabil să se evite citarea numelor şi identitatea acestora prin fotografii, având în vedere viitorul acestor tineri.
13. În articolele consacrate subiectelor medicale trebuie evitată orice prezentare senzaţională care ar trezi în cititori temeri sau speranţe nejustificate. Descoperirile ştiinţifice care se află în stadiul experimental nu trebuie prezentate ca fiind definitive.
14. Este în neconcordanţă cu prestigiul, independenţa şi misiunea presei acceptarea şi acordarea de avantaje de orice fel, care ar fi de natură să îngrădească libertatea de decizie a redactorului şi a editorului. Cine se lasă cumpărat pentru a difuza sau, dimpotrivă, pentru a nu difuza anumite informaţii, acţionează împotriva onoarei şi moralei profesiunii.
15. Pentru o corectă informare, se impune publicarea, mai ales, în mass media, a blamărilor formulate public de către juriile de onoare ale asociaţiilor de ziarişti, ca şi a sentinţelor instanţelor judiciare.

28 Mai, 2010 | Categoria: Coduri deontologice si Legi