Skip to main content

Cod etic, Le Monde (2002)

 

Acţionari

Publicitate

Ori de câte ori o companie care deţine acţiuni la Le Monde este menţionată în ziar, acest statut va fi menţionat în şapou, în textul articolului sau într-un encadré.

Agenţii de Presă

Textele care provin de la agenţii trebuie să fie o chemare la acţiune în redacţie. Când sunt folosite drept texte scurte sau articole, acestea vor fi semnate cu numele agenţiei (AFP, Reuters etc.). Această regulă este valabilă atât pentru ştirile franceze, cât şi internaţionale.
Jurnaliştii se străduiesc totdeauna să controleze acurateţea ştirilor care provin de la agenţii, şi care vor fi publicate.
Le Monde publică relatările (semnate) ale agenţiilor, atunci când nu este prezent la locul unui conflict, dezastru etc.

NB: un text de agenţie nu va fi atribuit atunci când Le Monde îl combină cu ştiri din alte surse. În acest caz, ziarul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru întregul text.

Amnistie

  • Amnistia apare atunci când o lege preschimbă natura penală a unei acţiuni şi elimină condamnarea, fără însă să elimine faptele.
  • Legea franceză interzice media să menţioneze condamnările amnistiate. Aceasta reprezintă o garanţie fundamentală a drepturilor individuale într-un stat de drept, care ajută la re-inserţia persoanelor condamnate.
  • Numai motive bine întemeiate ne pot determina, în mod excepţional, în urma discuţiilor din şedinţa de redacţie, să încălcăm această regulă.

Cadouri

Orice cadou estimat la peste 70 de euro va fi returnat. Dincolo de această limită, Le Monde consideră că nu mai este vorba despre un cadou, ci despre o manevră de afaceri.

Când returnează cadoul, jurnalistul ataşază o scrisoare protocolară, disponibilă la secretariatul redacţiei.

Citate

  • Le Monde va publica numai în mod excepţional citate neatribuite.
  • În coloanele noastre, citatele aparţinând VIP-urilor sau persoanelor anonime fac obiectul câtorva reguli simple:
    - stilul persoanei este respectat şi transcris cât mai fidel posibil, având grijă ca persoana citată să nu fie ridiculizată.
  • Membrii se abţin să reformuleze şi, eventual, să distorsioneze ceea ce a spus [persoana citată].
  • Le Monde acceptă doar eliminarea interjecţiilor, onomatopeilor, precum şi corectarea unor greşeli evidente, dar care pot crea neînţelegeri;

- ne abţinem să alegem dintre cuvintele spuse, numai pe acelea care pot ofensa, prejudicia terţi sau - în cazul reacţiilor - care pot prejudicia persoana care le-a rostit;
- o declaraţie veche nu va fi publicată drept citat, fără să fie clar datată;
- citarea dintr-o discuţie la radio sau la televiziune, dintr-o carte, dintr-un comunicat sau dintr-un articol nu va fi corectată. Sursa acestui citat trebuie clar numită.

  • Dacă jurnalistul nu are timp sau nu simte necesar să controleze, trebuie să-şi avertizeze copy editor-ul printr-o notă inserată la începutul textului;
  • Subliniem: orice tăietură în citat este marcată pentru cititor cu [...]. Se recomandă ca asemenea tăieturi să nu fie numeroase. Uneori este mai bine să renunţăm la un citat, decât să-l publicăm plin de tăieturi.

Colaborări în afara ziarului

  • Jurnaliştii îi vor cere în scris redactorului-şef permisiunea de a colabora la alte publicaţii. Ei trebuie să informeze conducerea în legătură cu toate celelalte activităţi profesionale (conferinţe, seminarii, cărţi, filme etc.).
  • Orice activitate externă, dacă este regulată şi plătită, trebuie convenită cu conducerea ziarului.

Comentarii

  • Toţi jurnaliştii pot oferi "o analiză" sau "un comentariu" despre o problemă de actualitate care se află în sfera lor de expertiză.
  • Regula este ca niciodată să nu introduci un punct de vedere personal într-un text de informare.

Comunităţi [Minorităţi]

  • Jurnaliştii vor specifica minorităţile cărora le aparţin persoanele menţionate în text, numai dacă această informaţie este necesară pentru a înţelege contextul evenimentului relatat.

Comportare

  • Politeţea trebuie să caracterizeze relaţiile jurnalistului cu cititorii şi cu diferiţi actori în viaţa publică. Această comportare se aplică şi în redacţie.

Modul condiţional-optativ

  • Folosirea acestei forme verbale ca o precauţie în cazul informaţiilor neverificate trebuie să fie limitată.

Conflictul de interese

  • Jurnalistul să acopere un domeniu, numai dacă nu apare vreun conflict de interese.

Exemple:

- un jurnalist nu trebuie să acopere un domeniu în care un membru al familiei sau din cercul său de prieteni ocupă o poziţie de decizie;
- un jurnalist nu cumpără acţiuni la o companie pe care o monitorizează pentru ziar. Dacă deja are acţiuni, le va vinde sau le va încredinţa spre gestionare unei firme de brockeraj.

Corespondenţi

  • Jurnaliştii care se întâmplă să meargă în provinciile Franţei sau într-o ţară străină în misiune sau pentru o conferinţă, îl vor informa pe corespondentul local al ziarului.

Tăieturi

  • Un editor care are de operat tăieturi într-un text, va urmări să nu-i distrugă echilibrul. Va avea grijă în special să nu taie citate sau elemente de informaţie care se opun altor puncte de vedere citate.
  • Pe cât posibil, editorul îl va informa pe jurnalist în legătură cu tăieturile operate.

Scrisorile Cititorilor

  • Scrisorile pe care ni le trimit cititorii, conţinând rectificări, corectări, izbucniri de entuziasm sau de supărare, exprimă ataşamentul lor faţă de Le Monde. Datoria noastră este să le răspundem, chiar şi printr-un mesaj scurt.
  • Nimic nu este mai neplăcut decât tăcerea, care este resimţită drept un semn de dizgraţie. "Fiecare scrisoare merită un răspuns" - obişnuia să spună Hubert Beuve-Méry.
  • Celor mai multor scrisori li se poate răspunde cu câteva rânduri scrise de mână. Altele cer răspunsuri mai elaborate.
  • În cazul în care un jurnalist nu poate răspunde datorită volumului său mare de muncă, va cere ca, temporar, o secretară să-i rezolve curierul (fiecare secretariat dispunde de o mare varietate de replici deja redactate). Scrisorile cele mai interesante vor fi transferate către mediator, în vederea unei posibile publicări.

Acoperire

  • Jurnalistul care acoperă un eveniment (o demonstraţie, un proces etc.) nu va pleca înaintea încheierii lui.

Mese

  • Jurnaliştii vor avea grijă să întoarcă invitaţiile pe care le-au acceptat. Vor refuza invitaţiile repetate care nu au un scop clar.

Discreţie profesională (Devoir de réserve)

În contactele lor publice, jurnaliştii vor avea grijă să nu-şi exprime prea apăsat propriile opinii (politice, religioase, filozofice etc.). Vor respecta o îndatorire a discreţiei profesionale, cea mai bună garanţie că pot auzi şi pot fi auziţi corect.

Documentare

Jurnaliştii vor consulta banca de date a ziarului Le Monde înainte să-şi asume acoperirea sau investigarea unui eveniment, astfel încât să beneficieze de avantajul informaţiei arhivate. Ei trebuie să fie la curent cu ceea ce a publicat ziarul despre chestiunea respectivă în ultimii câţiva ani.

Drept la replică

Cererile cititorilor de a beneficia de dreptul lor la replică vor fi înaintate conducerii şi departamentului juridic.

Editoriale

Editorialul zilnic este scris de un jurnalist din redacţie. Nu este semnat. Este controlat de director şi de redactorul-şef şi apoi poate fi editat. Editorialul semnat de redactorul-şef va avea iniţialele acestuia.

Alegeri

Jurnaliştii disponibili în serile şi nopţile perioadelor electorale vor asista departamentul France. Jurnaliştii nu vor candida la alegerile municipale, regionale sau parlamentare.

Embargo

  • Le Monde va respecta embargoul asupra documentelor sau textelor transmise de instituţii sau firme. Această regulă nu se aplică dacă informaţiile respective au fost obţinute prin mijloace proprii.

Interviuri

  • Le Monde le permite intervievaţilor să citească transcrierea, numai în cazul interviurilor lungi (ca acelea care se publică lunea).
  • Este o măsură de precauţie pentru a evita orice neînţelegere serioasă. Dacă intervievatul corectează textul în aşa fel încât să-i îndulcească tonul, ziarul îşi rezervă dreptul să nu publice interviul.

Erori

Vor fi totdeauna corectate.

Interes uman

  • Numele şi prenumele minorilor nu sunt publicate, cu excepţia situaţiei în care familia şi-a dat acordul, sau dacă prenumele lor a ajuns deja să fie bine cunoscut.
  • Numele şi prenumele victimelor violului nu sunt publicate, cu excepţia situaţiei în care victima a cerut explicit publicarea.
  • Numele şi prenumele persoanelor suspectate de un delict şi de ultraj sunt publicate, dacă aceste persoane sunt adulte.

Lecţii

Sunt interzise. Le Monde nu este chemat să dea lecţii nimănui.

Scrisori deschise

Le Monde nu publică scrisori deschise.

Cărţi

Recenziile cărţilor publicate de jurnaliştii sau colaboratorii ziarului Le Monde se vor încheia după numele recenzentului cu o notă care va menţiona statutul autorului.

Incriminare (Mise en cause)

Orice persoană, firmă sau instituţie incriminată în Le Monde trebuie să fie pusă în temă înaintea publicării. Argumentele lor sau refuzul lor de a comenta trebuie obligatoriu menţionate în coloanele noastre.

Neînceperea urmăririi (Non lieu)

  • Le Monde va publica totdeauna ştirile despre un caz în care s-a pronunţat neînceperea urmăririi penale, în condiţiile în care se publicase ştirea despre deschiderea cazului.
  • O neîncepere a urmării penale absolvă o persoană de orice suspiciune, îndată ce decizia este finală. Spaţiul consacrat acestei informaţii (în pagina întâi, pe cât posibil) va fi proporţional cu atenţia pe care Le Monde a acordat-o acestei informaţii, la început.

Neînregistrarea în cazier

  • Prin această formulare, magistraţii înţeleg că o condamnare nu va fi înregistrată în cazierul acuzatului.
  • În acest caz, nu cităm numele persoanei condamnate, a cărei reabilitare, judecătorii au iniţiat-o.

Petiţii

  • Jurnaliştii nu vor semna petiţii.
  • Ei îşi pot exprima punctul de vedere scriind analize sau comentarii în ziar.

Condamnări

  • Se va controla totdeuna, înaintea publicării. prin surse judiciare, că o condamnare a devenit definitivă.

Prejudicii

Jurnaliştii se vor abţine să folosească orice frază sau clişeu cu conotaţii sexiste sau rasiste ("o fermecătoare doamnă"; "un gen foarte oriental de cruzime") sau social depreciative ("fiul unui biet învăţător").

Rectificări

Rectificările vor fi transmise conducerii în cel mai scurt timp posibil. Publicarea unei rectificări în Le Monde nu va fi însoţită de nici un comentariu din partea redacţiei.
Referinţe
Orice document (comunicat, carte, video etc.) care a furnizat o substanţă consistentă textului, va fi indicat explicit.

Semnături

  • În cazul unui dezacord în legătură cu o tăietură în text sau cu o alterare a lui, un jurnalist poate cere să nu semneze acel text.

Observaţii

  • În cazul unui text semnat de mai mulţi jurnalişti, semnăturile lor sunt inserate în ordine alfabetică.
  • Când un jurnalist semnează mai multe texte în aceeaşi pagină, doar textul principal este semnat cu numele întreg.
  • Când un jurnalist publică un text şi un interviu în aceeaşi pagină, numele întreg apare sub text, iar la interviu, iniţialele (Exemplu: declaraţii culese de EJ).
  • Când redacţia contopeşte textele a doi corespondenţi, acest lucru va fi evidenţiat astfel: "Frédéric Bobin (din Beijing) şi Philippe Pons (din Tokyo)".
  • Jurnaliştii vor evita să semneze texte de sinteză, la care se adaugă menţiunea: "împreună cu AFP"; sau "împreună cu Reuters" etc.

Sondaje de opinie

Publicarea oricărui sondaj de opinie trebuie să conţină obligatoriu mai multe indicaţii:

  • numele institutului de sondare a opiniei publice;
  • numele firmei sau instituţiei care a cerut şi a plătit sondajul;
  • data la care a fost realizat sondajul;
  • mărimea eşantionului.

Surse

Jurnaliştii vor avea grijă să-şi protejeze sursele. Articolul 109 din Codul Francez de Procedură Penală specifică.

"Orice jurnalist audiat în calitate de martor în legătură cu o informaţie obţinută în exercitarea profesiunii lui, este liber să nu destăinuie originea informaţiei".

Când se află în străinătate, în ţări cu guverne autoritariste sau dictatoriale, reporterii vor fi extrem de atenţi să nu-şi pună în pericol sursele. În acest scop, îşi vor lua unele măsuri de prevedere, precum discreţia la telefon, păstrarea a cât mai puţine notiţe, ştergerea adreselor din agendă etc.
Îndatorirea protejării surselor trebuie să se îmbine cu obligaţia de a controla informaţia primită.

Simpla existenţă a unei surse nu este suficientă pentru a valida o informaţie.

O atitudine critică faţă de surse trebuie să fie o practică curentă.
Sinucideri.
Le Monde abordează cu mare grijă sinuciderile VIP-urilor sau ale oamenilor obişnuiţi.

Echipa va evita să formuleze vreo interpretare generală şi peremptorie.
Călătorii.
Jurnaliştii nu vor accepta "călătorii de presă" gratuite, decât cu acordul editorului.

Regula absolută este aceasta: jurnaliştii se pregătesc intens pentru călătorie, astfel încât să poată evalua informaţia colectată cu această ocazie.

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu