Skip to main content

Codul deontologic al ziaristului din România

 

Respectul pentru adevărul şi informarea corectă a publicului sunt imperative supreme ale presei

Libertatea presei, garantată prin Constituţie, implică independenţa şi libertatea informaţiei, a exprimării ideilor şi a criticii. În munca lor, editorii şi ziariştii trebuie să fie conştienţi de responsabilitatea faţă de public, şi de obligaţia pe care le-o incumbă prestigiul presei. Ei îşi asumă în faţa publicului sarcinile ziaristice prin profesie şi conştiinţă, fără să se lase influenţaţi de interesele personale sau de motivaţii străine meseriei lor. Aceste principii ziaristice sunt destinate a prezerva morala profesiei, şi nu constituie o constrângere juridică.

Publicitate
  1. Respectul pentru adevărul şi informarea corectă a publicului sunt imperative supreme ale presei.
  2. Ştirile şi informaţiile destinate a fi publicate sub formă de texte şi imagini trebuie să fie verificate cu grija cerută de către circumstanţe. Sensul lor adevărat nu trebuie să fie deformat, nici falsificat prin formulare, prin titluri sau prin comentarea imaginilor. Documentele trebuie să rămână fidele sensului lor. Ştirile, zvonurile şi ipotezele neverificate [sic] trebuie să fie prezentate cu rezerva necesară. În prezentarea fotografiilor simbolice, subtitrarea trebuie să explice că nu este vorba de fotografii documentare.
  3. Ştirile publicate sau afirmaţiile care se demonstrează a fi false, trebuie rectificate într-un răgaz cât mai scurt, şi sub formă adecvată de către organul de presă care le-a difuzat.
  4. Nu este permisă întrebuinţarea de metode incorecte pentru procurarea de ştiri sau a materialelor informative, ca şi a imaginilor.
  5. Caracterul confidenţial convenit în timpul unei întrevederi vizând obţinerea de informaţii sau a unei sinteze, trebuie să fie respectat în principiu [sic].
  6. Fiecare persoană care lucrează în presă trebuie să păstreze secretul profesional şi poate beneficia de dreptul de a refuza referinţele şi de a nu dezvălui identitatea celor care au furnizat informaţiile, fără autorizarea expresă a acestora.
  7. Responsabilitatea presei faţă de public presupune că articolele redacţionale nu sunt influenţate de interese personale ori comerciale ale unor terţi. Editorii şi redactorii trebuie să reziste unor asemenea tentaţii şi să vegheze la separarea netă a textului redacţional de publicaţiile în scop publicitar.
    Textele, imaginile şi desenele publicitare trebuie să poarte această menţiune.
  8. Presa respectă viaţa privată şi sfera intimă a individului. Dacă comportamentul privat al unei persoane are atingere cu interesele publice, presa poate folosi informaţiile din această sferă. Trebuie să se constate mai întâi dacă publicarea acestora nu violează drepturile personale ale terţilor.
  9. Publicarea unor acuzaţii neîntemeiate, mai ales de natură să aducă atingere onoarei unei persoane, este împotriva moralei jurnalistice.
  10. Publicarea sub formă de texte sau de imagini susceptibile de a aduce atingere sentimentelor morale sau religioase ale unui grup de persoane nu este conformă cu responsabilitatea presei.
  11. Trebuie renunţat la prezentarea violenţei şi a brutalităţii în scopuri senzaţionale; reportajul trebuie să aibă în vedere protecţia tineretului.
  12. Relatările privind proceduri poliţieneşti sau juridice trebuie făcute astfel încât să nu prejudicieze nici una din părţile implicate. De aceea, presa evită, înainte sau în timpul unei astfel de proceduri, orice luare de poziţie subiectivă care ar putea aduce prejudicii în articole sau în titluri. Un suspect nu trebuie să fie prezentat ca vinovat, înainte de a fi judecat de tribunal.
    În ceea ce priveşte delincvenţa juvenilă, este recomandabil să se evite citarea numelor şi identitatea acestora prin fotografii, având în vedere viitorul acestor tineri.
  13. În articolele consacrate subiectelor medicale trebuie evitată orice prezentare senzaţională care ar trezi în cititori temeri sau speranţe nejustificate. Descoperirile ştiinţifice care se află în stadiul experimental nu trebuie prezentate ca fiind definitive.
  14. Este în neconcordanţă cu prestigiul, independenţa şi misiunea presei acceptarea şi acordarea de avantaje de orice fel, care ar fi de natură să îngrădească libertatea de decizie a redactorului şi a editorului. Cine se lasă cumpărat pentru a difuza sau, dimpotrivă, pentru a nu difuza anumite informaţii, acţionează împotriva onoarei şi moralei profesiunii.
  15. Pentru o corectă informare, se impune publicarea, mai ales, în mass media, a blamărilor formulate public de către juriile de onoare ale asociaţiilor de ziarişti, ca şi a sentinţelor instanţelor judiciare.

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Ioana Bogdan Ioana Bogdan
    Din nefericire, nu intotdeauna Codul deontologic este respectat si, drept urmare, apare fenomenul de coruptie si in presa (in special in televiziune).
    CNA sa se autosesizeze.

Trimite un comentariu

sus