Publicat în decembrie 1995.

Preambul.

Creşterea numărului şi volumului surselor de informare, conjugată cu dezvoltarea media, aduc după sine riscul ca funcţia editorială să-şi piardă identitatea.

Această evoluţie perturbatoare ridică problema rolului şi a responsabilităţii media, clar identificate drept fenomen social, atât de către cetăţeni, cât şi de către naţiune.

Această dublă observaţie obligă presa cotidiană regională să-şi întărească natura specifică şi funcţia. Cu cele 37 de titluri şi 20 de milioane de cititori, presa cotidiană regională este, înainte de toate, un medium local, preocupat constant de misiunea de a informa.

Această responsabilitate este asumată în virtutea a două valori fundamentale: dreptul cetăţeanului de a fi informat şi respectarea fiecărui individ. Această responsabilitate se situează în cadrul libertăţii de exprimare care trebuie exercitată printr-o activitate zilnică, condusă de preocupări etice puternice.

Această etică derivă dintr-o cultură, din antrenament, din conştiinţă profesională care se realizează în practica zilnică a unei echipe.

Directorii tuturor cotidienelor regionale doresc să amintească solemn publicului regulile şi practicile profesionale de care sunt responsabili în întregul conţinut al publicaţiilor lor.

Reguli şi practici profesionale.

Apropiat de cititorii săi şi conştient de responsabilitatea faţă de ei, ziarul distinge cu grijă faptul de comentariu în procesarea ştirilor.

Se impun seriozitatea şi rigoarea.

În a publica informaţie corectă şi exactă. Credibilitatea unui ziar depinde de capacitatea sa de a difuza informaţie corectă şi exactă. Astfel, publicarea informaţiilor care au fost verificate, garantează seriozitatea, rigoarea şi buna credinţă a ziarului. În a asigura urmarea [follow-up] în ştiri. În preocuparea sa pentru rigoare, ziarul urmăreşte evoluţia evenimentelor pe care le-a publicat. Le oferă cititorilor, dacă este nevoie, date suplimentare, comentarii, analizele sau rectificările necesare pentru înţelegerea faptelor.

Limbaj moderat. Ca regulă generală, ziarul va avea grijă ca textele sale să nu conţină cuvinte sau fraze insultătoare sau ofensive.

Adevărul faptelor difuzate, prudenţa şi moderaţia în descrierea lor, un simţ al echilibrului în tratarea informaţiei ar trebui să caracterizeze activitatea ziarului.

Asertarea respectului pentru persoane.

A informa fără a incita la discriminare, rasism sau violenţă. Ziarul va respecta cu stricteţe reglementările legale care interzic orice incitare la discriminare, la ură sau la violenţă împotriva unei persoane sau grup de persoane, datorită originii lor sau pentru că aparţin (sau nu) unui anumit grup etnic, naţiuni, rase sau religii [Citatul este extras din Legea din 29 iulie 1881 care reglementează libertatea presei].

Discriminarea constă în a genera în minţile cititorilor sentimente de distingere (segregare) bazate pe dizgraţie, neplăcere sau repulsie.

Ura implică ostilitatea faţă de cineva, o dorinţă de a-l răni pentru că aparţine sau nu unui grup etnic sau naţiuni.

Violenţa ar trebui înţeleasă atât în sens moral, cât şi fizic.

În afara provocărilor clar exprimate, ziarul va evita orice cuvânt, epitet care va provoca sau ar putea provoca sentimentele mai sus menţionate.

Respectarea demnităţii umane.

Alături de alte lucruri, ziarul va evita să publice fotografii care pot afecta demnitatea fiinţelor omeneşti.

Respectarea vieţii private.

Ziarul se va asigura că viaţa privată este respectată, precum şi dreptul fiecărui individ la propria imagine. Publică doar fapte pe care le consideră că aparţin sferei publice.

Nici o calomnie.

Ziarul se va asigura că onoarea şi demnitatea persoanei sunt respectate. Ca regulă generală, se va asigura că sunt respectate patru criterii cruciale pentru orice activitate bazată pe bună credinţă:

• Legitimitatea obiectului căutat. Ziarul se îngrijeşte ca faptele să fie abordate din perspectiva interesului general, bazat pe dreptul publicului de a fi informat. Se acordă prioritate problemei, mai puţin actorilor evenimentului.

• Absenţa animozităţii personale. Ziarul va evita să publice texte polemice răuvoitoare ţintind persoane, polemici care ar putea fi cauzate de conflicte personale.

• Moderaţie în exprimare. Ziarul are grijă ca textele să nu conţină cuvinte sau fraze insultătoare sau agresive.

• Adevărul investigării. Căutarea informaţiei se va baza pe regula încrucişării şi echilibrării surselor, baza oricărei acţiuni inspirate de respectarea bunei credinţe. Urmăreşte toate punctele de vedere necesare. În acest scop, vor fi contactate principalele părţi implicate în situaţie, pentru a obţine punctele lor de vedere şi pentru a trata informaţia cu onestitate. Când o persoană refuză să comenteze, ziarul transmite acest fapt.

• Arată discernământ în dezvăluirea identităţii oamenilor. Când nu este necesar pentru a clarifica informaţia, publicarea numelor persoanelor implicate în încălcări minore ale legii, va fi evitată. Acelaşi tratament ar trebui să îl aibă şi publicarea numelor persoanelor care au primit o pedeapsă cu suspendare.

Respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

Conform Art. 9 din 26 august 1789 a Declaraţiei Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului, care are un statut constituţional, orice persoană este prezumată nevinovată până când nu a fost declarată vinovată, altfel spus, atâta vreme cât nu a fost condamnată. Când dreptul publicului de a fi informat justifică publicarea informaţiei, respectarea prezumţiei de nevinovăţie cere o rigoare exemplară în selectarea itemelor de actualitate pentru a fi aduse în atenţia cititorilor - şi mare vigilenţă în prezentarea lor.

Controlează adevărul informaţiei şi fii prudent şi onest în exprimarea ei. În general vorbind, principiile adevărului, prudenţei, onestităţii şi rigorii prezentate mai sus, se aplică în particular în procesarea faptelor diverse.

Niciodată să nu te substitui Legii: informează fără să condamni.

Aşa cum ziarul respinge orice control asupra conţinutului său, el nu este menit să se substituie Legii. Va relata cu acurateţe şi în chip profesionist datele pe care le deţine. Când publică fapte verificate, drept rezultat al unei activităţi riguros profesionale, va avea grijă să le reamintească cititorilor principiul prezumţiei de nevinovăţie la care are dreptul fiecare persoană implicată în acţiuni judiciare.

Foloseşte corect terminologia juridică. În relatarea proceselor, ziarul are grijă să folosească corect terminologia juridică şi elimină frazele care califică. Imaginile să nu sugereze prezumţia de vinovăţie. În acelaşi scop, ziarul va evita publicarea fotografiilor în care o persoană apare într-o postură umilitoare sau în vreun fel care sugerează vinovăţia.

Ziarul se va îngriji să publice ştirea despre neînceperea urmăririi penale într-un caz care fusese difuzat, doar dacă persoana implicată nu cere contrariul. Această publicare se realizează în aşa fel, încât cititorul să perceapă ştirea.

Exercitarea dreptului la replică.

Favorizează exercitarea dreptului la replică. Ziarul favorizează exercitarea dreptului la replică, în condiţiile în care termenii folosiţi în replică:

• nu contravin legii sau decenţei;
• nu par să dăuneze unor terţi;
• nu atacă onoarea ziarului sau a autorului textului.

Ziarul nu va ataşa o notă a editorului la o replică publicată, cu excepţia unor cazuri rare, când este legitim ca cititorul să primească şi alte elemente. Principiul nefolosirii unor asemenea note se aplică fără restricţii, dacă persoana care foloseşte dreptul la replică a beneficiat de hotărârea de neîncepere a urmăririi penale sau de achitare care, explicit sau nu, absolvă acea persoană de orice vină.

Concluzie.

Prezentul memento al regulilor şi practicilor presei cotidiene aparţine cercetării inaugurate cu mai mulţi ani în urmă de Asociaţia Presei Cotidiene Regionale, pe tema relaţiilor dintre presă, sistemul judiciar şi cetăţenie.
Acest text nu pretinde că a pus punct unei dezbateri fundamentale despre libertatea de exprimare şi respectarea persoanei. Doreşte însă să fie o contribuţie la clarificarea drepturilor şi îndatoririlor presei, ale tribunalelor şi ale cetăţenilor.