Skip to main content

Libertatea presei în România: Dependenţa de stat şi şantajul revin în presă

 

Scăderea dramatică a pieţei media anul trecut readuce în prim plan dependenţa de stat şi şantajul. Este una dintre concluziile Raportului Freex – Libertatea Presei în România, care mai notează că 4.000 de angajaţi din masmedia (jurnalişti şi personal tehnic), au fost concediaţi în ultimul an. Raportul a fost prezentat în urmă cu o jumătate de oră la Convenţia Organizaţiilor de Media.

Publicitate

Freex:

“Din redacții vin tot mai multe semnale că cei care cumpără spațiu publicitar fac presiuni asupra instituțiilor de presă pentru difuzarea de publicitate nemarcată, pentru scăderea nejustificată a costului de achiziție a spațiului de publicitate sau pentru a cenzura conținutul editorial.”

Din raportul Freex:

  • Criza economică a generat noi tipuri de relaţii economice între politicieni (mai ales politicieni-vedetă) şi media. Au fost dezvăluite cazuri concrete de cumpărare a ştirilor favorabile din bani publici. (Cazul Ridzi).
  • Piaţa de publicitat s-a prăbuşit. Bugetele alocate presei scrise, TV, radio şi online au scăzut cu peste 50%. De asemenea, vânzările în presa scrisă au scăzut cu 50%.
  • Aproximativ 4000 de angajați din mass-media și-au pierdut locul de muncă în 2009 și în primele luni ale anului 2010.

Politicienii şi presa

  • A revenit în forță controlul politicienilor asupra instituțiilor mass-media prin contracte de publicitate. Au fost dezvăluite cazuri concrete de cumpărare a ştirilor favorabile din bani publici. Fenomenul este mai evident în presa locală, unde multe dintre publicațiile care nu s-au închis din cauza crizei sunt dependente de banii din astfel de contracte.
  • Mai exact, autoritățile au cheltuit bani publici pentru a-și promova imaginea în rândul contribuabililor. În plus, au atribuit preferențial contracte de publicitate instituțiilor media care aparțineau unor apropiați sau care îi prezentau favorabil în spațiul editorial. Dacă o publicație devenea „obraznică”, era sancționată cu rezilierea contractului și primea embargou de la banii publici.
  • Patroni ai grupurilor de presă s-au dovedit a fi angajați în susținerea unuia sau a altuia dintre candidații la președinție, și-au impus opțiunile în politica editorială și au așezat în prima linie de vizibilitate și decizie persoane obediente. Mulți dintre jurnaliști nu au rezistat presiunii, au oferit publicului relatări părtinitoare și au comis grave derapaje etice.
  • Un concert rock a fost blocat la Oradea de un consilier local liberal, care a spus că a făcut acest lucru din postura de „cetăţean creştin ortodox al municipiului Oradea”. La Pitești, procurorii DNA însoțiți de polițiști și de mascați au percheziționat redacțiile unui cotidian și ale unei televiziuni, au ridicat calculatoare, agende și obiecte ale jurnaliștilor și au sigilat serverul tipografiei. Calculatoarele le-au fost returnate după o lună, fără hard-disk-uri și fără să primească explicații.

Încrederea în presă

  • Derapajele și lipsa imparțialității au scăzut încrederea în presă și, în unele cazuri, au contribuit la prăbușirea tirajului unor publicații sau chiar la închiderea acestora.
  • La discreditarea presei au contribuit politicieni, în frunte cu președintele țării, patroni din mass-media, care s-au implicat în campanii politice, și jurnaliști obedienți sau neprofesioniști. Drept urmare, încrederea românilor în cel mai răspândit mijloc de informare, televiziunea, a scăzut cu 10%3, iar vânzările de presă scrisă s-au înjumătățit.

Ameninţări şi insulte

  • Continuă agresiunile și amenințările la adresa jurnaliștilor, fără ca responsabilii să fie pedepsiți sau sancționați public.
  • Pe 12 februarie, Raluca şi Robin Eparu, de la Observatorul Prahovean, au fost agresați fizic și verbal în timp ce realizau un material despre un imobil din Ploiești. Proprietarul, Gheorghe Mihai, fost polițist, dărâmase o clădire-monument istoric și, potrivit jurnaliștilor, construise ilegal alături un complex comercial.
  • Pe 11 septembrie, deputatul PSD Eugen Nicolicea a fost invitat de moderatoarea Andreea Crețulescu să părăsească platoul emisiunii în care se discuta despre noua lege a pensiilor, deoarece a folosit un limbaj neadecvat la adresa jurnalistei. “Toată presa m-a lăudat, cu excepţia dumitale, care ţi-ai permis să mă jigneşti că aşa te-a crescut mă-ta”, i-a spus Nicolicea moderatoarei TV.
  • În data de 4 august, primarul constănțean Radu Mazăre a folosit un limbaj dur și deloc academic la adresa HotNews, după ce un reporter i-a cerut detalii cu privire la modul în care edilul ar fi cheltuit 800.000 de euro din bugetul Primăriei pentru publicitate – subiect despre care HotNews relatase anterior. "Cei de la HotNews, care sunt o instituție de presă care îl pupă în fund pe Băsescu toată ziua (…) Le-am spus că știu cine sunt, că îl pupă în fund pe Băsescu și le-am urat și le-am spus că o să mă pupe și pe mine în fund pentru ceea ce mă cercetează."

TVR

  • Televiziunea publică este în continuare vulnerabilă la presiunile politice. În 2009 au existat, mai mult ca niciodată, semnale publice de alarmă trase de jurnaliștii din TVR.
  • Politizarea a generat probleme și mai acute ale televiziunii publice: improvizaţia, provizoratul și deprofesionalizarea. Voința politică pentru depolitizarea și reforma reală a serviciilor publice de radio și televiziune a fost practice inexistentă.
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Trimite un comentariu