Skip to main content

Societatea civilă protestează: nu se asigură depolitizarea TVR!

 

Actuala formă a legii de funcționare și organizare a serviciilor publice de radio și televiziune nu-și atinge nici pe departe principalul scop, acela de a asigura o depolitizare reală a radioului şi televiziunii publice. Aşa susțin mai multe organizaţii profesionale, sindicale şi ale societăţii civile.

Publicitate

În consecință, 19 organizaţii au semnat un protest în care cer plenului Senatului să reexamineze legea (să o trimită spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar) sau, în caz contrar, să o respingă.

Principalele propuneri ale sindicatelor și ONG-urilor vizau:

  • înlocuirea Consiliilor de Administraţie desemnate pe criterii politice cu unele reprezentative pentru întregul spectru al societăţii
  • introducerea răspunderii individuale pentru membrii Consiliilor de Administraţie
  • imposibilitatea demiterii în bloc a celor două Consilii şi asigurarea independenţei SRR şi SRTV prin garantarea unui mecanism eficient de finanţare.

În urmă cu o săptămână, senatorii din comisia de cultura au votat legea cu ușile închise, ignorând amendamentele propuse de organizațiile societății civile. În prealabil, reprezentanţii sindicatelor, ai ONG-urilor din mass-media si jurnalistii acreditati la parlament au fost daţi afară din sală.

AJR și CJI: despre noua lege că este inutilă și permite politizarea mascată

În paralel, două dintre asociațiile profesionale nominalizate în textul legii pentru a ocupa un loc în Consiliul de Administrație al celor două instituţii de presă, Centru pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR) au formulat și ele un protest.

Cele două asociații spun clar că actuala lege lasă oricând o poartă deschisă politizării, de data aceasta mascate.

CJI și AJR cer, de asemenea, reexaminarea proiectului de lege și atrag atenția asupra mai multor aspecte “controversabile în ceea ce priveşte numirea Consiliului de administraţie”.

Iată câteva dintre ele:

  • Dacă oricare dintre asociațiile nominalizate în proiectul de lege îşi vor schimba denumirea, se vor diviza, se vor uni cu altele ori pur şi simplu se vor dizolva, legea ar trebui revizuită. Astfel, ciclul legislativ ar urma evoluţia vieţii instituţionale a fiecăreia dintre cele opt organizaţii nominalizate.
  • Persoanele juridice menţionate în text nu sunt singurele eligibile în a desemna candidaţi. Legea ar trebui să încurajeze o competiţie deschisă, care să aibă la bază criterii clare, atât pentru candidaţi cât şi pentru entităţile juridice care îi propun. Depolitizarea ar trebui să garanteze accesul neîngrădit al societăţii civile la procesul de desemnare al CA.
  • Numirea explicită în textul legii a persoanelor juridice (în special ale celor de drept privat) care trebuie (chiar dar dacă nu doresc) să îşi trimită candidaţii, aduce mari prejudicii de imagine acestora prin simplul fapt că sunt preferabili, cei nenumiţi în lege devenind, în mod indirect, nepreferabili.

În continuare găsiți integral textul celor două petiții.

SCRISOAREA I. Societatea civila nu accepta depolitizarea de faţadă a serviciilor publice de radio şi televiziune

Organizaţiile semnatare protestează faţă de modul în care proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat si cere plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, în conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului sau, in caz contrar, respingerea ei de catre plen.

Senatorii din Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă au decis, saptamana trecuta, într-o şedinţă cu uşile închise, soarta celor două instituţii. În prealabil, reprezentanţii sindicatelor, ai ONG-urilor din mass-media si jurnalistii acreditati la parlament au fost daţi afară din sală.

Amendamente depuse de organizatiile societatii civile nu au fost luate în considerare de membrii Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. În forma avizată, proiectul de lege a fost deturnat de la principalul său scop: asigurarea independentei celor două instituţii şi reprezentativitate la nivelul întregii societăţi.

Astfel, proiectul initiat de deputatul Raluca Turcan nu preia câteva propuneri majore ale ONG-urilor şi sindicatelor care vizau garantarea independenţei politice şi editoriale a SRR şi SRTV:

  • Înlocuirea Consiliilor de Administraţie desemnate pe criterii politice cu unele reprezentative pentru întregul spectru al societăţii.
  • Introducerea răspunderii individuale pentru membrii Consiliilor de Administraţie şi imposibilitatea demiterii în bloc a celor două Consilii.
  • Asigurarea independenţei SRR şi SRTV prin garantarea unui mecanism eficient de finanţare.

Proiectul de lege validat de comisia de specialitate din Senat conţine prevederi discriminatorii şi nu asigură o depolitizare reală a radioului şi televiziunii publice. Astfel, mai multe articole din proiectul de lege contin prevederi periculoase pentru buna functionare in interes public a celor doua institutii, cum ar fi:

- Art. 20 - Consiliul de Administratie (CA) nu este structurat astfel încât toate domeniile importante ale societatii civile să fie reprezentate. Introducerea in CA doar a unor reprezentanţi ai societăţii civile (uniuni de creaţie şi unele organizaţii de media, un reprezentant al Academiei Române şi un singur reprezentant al salariaţilor) este discriminatorie.

Deşi a existat un consens asupra eliminării din Consiliile de Administraţiei a reprezentanţilor zonei politice, proiectul avizat de Comisie include un reprezentant al Preşedinţiei şi un reprezentant al UDMR-ului. Pe de altă parte, celelalte minorităţi cu reprezentare parlamentară primesc un singur loc în fiecare Consiliu de Administraţie, încălcându-se astfel Carta Minorităţilor.

Organizaţiile semnatare consideră ca unele dintre organizaţiile nominalizate prin lege pentru a desemna membri în Consiliile de administraţie se află în conflict de interese. Astfel, uniunile de creaţie (care sunt direct interesate de promovarea producţiilor membrilor lor pe posturile publice si de recuperarea creantelor pe care le au de încasat de la cele doua societăţi) sunt chemate sa numeasca 5 din cei 13 membri ai Consiliilor.

Reprezentanții acestor organisme sunt părți în contractele pe care legea le impune pentru a fi incheiate în mod obligatoriu între radiodifuzori și aceste organisme, astfel candidații propuși de către aceste entități vor reprezenta un alt interes decât cel prevazut în art 1 al legii. Tot astfel, CRP are în componenţă societăţi de presă cu activitate concurenta SRR si SRTV). Totodată, se îngrădeste posibilitatea altor organizaţii ale societatii civile să propună reprezentanţi.

Nu în ultimul rand, alegerea reprezentantului salariaților doar de către personalul de specialitate este tot o discriminare, deoarece ne referim la reprezentatul angajaților în CA, iar deciziile CA îi afectează pe toți angajații.

- Art. 26 - introduce numirea Președintelui CA de către plenul Parlamentului, prin vot, deși toti membrii CA au fost deja supuşi o dată votului Parlament. Aceasta validare poate fi folosită ca un instrument de presiune pentru alegerea unui candidat acceptat politic.

- Art. 6 - s-a exclus obligativitatea promovării producției autohtone.

- Art 14 alin 11 care garanta confidențialitatea surselor, a fost eliminat, ceea ce încalcă toate normele internaționale privind libertatea de exprimare a jurnalistilor.

- Art. 16 alin. 3 desfiintează departamentele de emisiuni pentru străinătate din cele două instituții.

- Art. 28 - se elimină restricția ca persoanele care colaborează sau sunt angajate în companii de media concurente să facă parte din CA.

- Art. 31 - Nu s-au introdus criteriile propuse de organizațiile din mass-media privind răspunderea individuală a membrilor CA.

- Art. 36 încalcă flagrant Legea Sindicatelor deoarece restricționează dreptul sindicatelor reprezentative de a avea câte un observator în CA.

- Art. 40 - nu s-a luat în calcul propunerea privind prezența a 3 membri din SRR și SRTV în cadrul Comisiei de Examinare a Directorului General.

- Art. 45 dă posibilitatea structurilor teritoriale să aiba personalitate juridică în conditiile în care Legea se referă doar la o singură persoană juridică. Se creeză posiblitatea unor structuri "stat în stat" în cadrul societăților.

- Art. 55 da posibilitatea unor fraude inimaginabile și a constituirii unor entități non- profit "profitoare" prin posibilitatea participării SRR și SRTV la patrimoniul unor ong-uri.

- Art. 57 dă posibilitatea Parlamentului să demita CA în urma respingerii raportului de activitate, ceea ce menţine pîrghia controlului politic asupra radioului si televiziunii publice.

De asemenea, respingerea amendamentelor sindicatelor și ong-urilor privind finanțarea corectă a celor două societăți mentine aceeași politizare promovată și de actuala lege.

Organizaţiile semnatare fac apel la partidele politice parlamentare să dea dovadă de responsabilitate şi să solicite, în plenul Senatului, reexaminarea în Comisia de specialitate acest proiect de lege atât de periculos pentru independenţa societăţilor publice de radio şi televiziune şi luarea în considerare a amendamentelor societăţii civile, chemată chiar prin această lege să guverneze cele două instituţii.

Organizatii sindicale:
Confederatia Nationala a Sindicatelor Cartel ALFA (Bogdan Hossu, Președinte), Confederația Sindicatelor Democratice din România (Iacob Baciu, Președinte), Confederația Națională a Sindicatelor Libere Frăția (Marius Petcu, Președinte), Confederația Națională Sindicală Meridian (Ion Popescu, Președinte), Federatia Româna a Jurnaliștilor MediaSind (Cristi Godinac, Președinte), Federația Sindicatelor din Societatea Româna de Radiodifuziune (Adrian Moise, Președinte), Federația Sindicatelor Unite din TVR (Anca Antonov, Presedinte), Federația Sindicatelor Jurnaliștilor și Tipografilor din România (Gabriel Grosu, secretar general), Sindicatul pentru Unitatea Salariaților din TVR (Sorin Rada, Președinte), Sindicatul Liber din Radiodifuziunea Română (Andrei Calora, Președinte), Sindicatul 2002 din SRTV (Marian Balcan, Președinte), Sindicatul Jurnaliștilor din SRTV (Ioana Dumitrescu, Președinte), Sindicatul Jurnaliștilor Profesioniști (Ion Moraru, Șef departament), Sindicatul Lucrătorilor din Edituri și Tipografii (Dumitru Mangu, Președinte).

Organizații profesionale si ale societatii civile:
ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei (Mircea Toma, Președinte), Centrul pentru Jurnalism Independent (Ioana Avădani, Director Executiv), Convenția Organizatiilor de Media și Fundația pentru o Societate Deschisă (Gabriel Petrescu, Director Executiv).

Organizatii patronale:
Patronatul Presei din România ROMEDIA (Teodor Vasilescu, Președinte).

SCRISOAREA a II-a. CJI şi AJR obiectează la numirile TVR şi SRR

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR) salută progresele făcute în depolitizarea radioului şi televiziunii publice, dar atrag atenţia Parlamentului României şi societăţii civile asupra faptului că mecansimele propuse nu sunt suficiente pentru a garanta completa depolitizare şi independenţa editorială şi financiară a celor două instituţii. CJI şi AJR solicită plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, în conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului.

Ultima formă a proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, aşa cum a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat (cu aviz negativ de la Comisia juridică a Senatului), prezintă câteva aspecte extrem de controversabile în ceea ce priveşte numirea Consiliului de administraţie:

  1. Din punct de vedere al tehnicii legislative:
    În proiectul de lege apar nominalizate diferite entitati juridice de drept privat (cum ar fi Asociaţia Jurnaliştilor din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Clubul Român de Presă, uniuni de creaţie) care ar urma să trimită reprezentanţi în Consiliile de administraţie ale celor două instituţii. Aceasta constituie o vulnerabilitate a legii însăşi. Dacă aceste entităţi îşi vor schimba denumirea, se vor diviza, se vor uni cu altele ori pur şi simplu se vor dizolva, legea ar trebui revizuită. Astfel, ciclul legislativ ar urma evoluţia vieţii instituţionale a fiecăreia dintre cele opt organizaţii nominalizate.
  2. Din perspectiva discriminării altor entităţi private care, conform obiectului lor de activitate şi a activităţii în sine, ar avea competenţe în a îşi nominaliza candidaţi:
    Persoanele juridice menţionate în text nu sunt singurele eligibile în a desemna candidaţi. Legea ar trebui să încurajeze o competiţie deschisă, care să aibă la bază criterii clare, atât pentru candidaţi cât şi pentru entităţile juridice care îi propun. Depolitizarea ar trebui să garanteze accesul neîngrădit al societăţii civile la procesul de desemnare al CA.
  3. Din perspectiva mult doritei depolitizări, respectiv a numirii unor persoane neaservite ori datoare politic:
    Numirea explicită în textul legii a persoanelor juridice (în special ale celor de drept privat) care trebuie (chiar dar dacă nu doresc) să îşi trimită candidaţii, aduce mari prejudicii de imagine acestora prin simplul fapt că sunt preferabili, cei nenumiţi în lege devenind, în mod indirect, nepreferabili.
    Reamintim că această formă a proiectului de lege a fost adoptată în Comisia de specialitate a Senatului în absenţa reprezentanţilor societăţii civile (inclusiv a organizaţiilor nominalizate în proiectul de lege) şi a presei.

Problemele din textul acestui act normativ sunt mult mai multe decât cele descrise mai sus, motiv pentru care ne rezervăm dreptul de a reveni cu comentarii pe fond asupra proiectului de lege.

Invităm, de asemenea, celelalte organizaţii de drept privat nominalizate ca fiind eligibile în a îşi trimite candidaţi pentru Consiliile de administraţie să nu accepte această situaţie şi să pledeze pentru o competiţie deschisă, bazată pe criterii obiective, care să permită reprezentarea în CA a întregului spectru tematic al societăţii civile.

În lipsa unor astfel de criterii, avem o lege total inutilă, iar politizarea poate interveni, de data aceasta, mascat.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Ioana Avadani, Director Executiv

Asociaţia Jurnaliştilor din România
Cezar Ion, Preşedinte

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Comentarii

  • vai de mama lor de tv si radio publice! au ajuns la mana unor oligofreni manipulati doar de interese publice, cu limbajul ceausisto-comunist, dar care doresc sa reprezinte "societatea civila".
    aiurea, sunt niste habarnisti pusi sa aiba castiguri proprii iar noua ne este jena de reprezentarea lor! nu ii vrem pe acesti manipulati si comunisti!!!!
  • imi pare ca aceste 'ONG-uri" fac mult fum pentru nimic. sunt niste organisme create sa reprezinte anumite interese, financiare personale si politice si de fapt sunt niste capuse care doar vorbesc dar urmaresc propriile interese fianciare.
    era mai bine sa ramana legea neschimbata caci aceste persoane sunt incompetente si puse pe capatuiala!

Trimite un comentariu