“Prezentaţi România aşa cum este – o ţară a contrastelor, a amestecului şi confluenţei de culturi şi civilizaţii, o ţară civilizată pe ici pe colo şi rurală cât a mai rămas,[...] o ţară a carului cu boi în mijlocul oraşelor lângă maşini de lux”, aşa sună sfatul pe care îl dă Ministerului Turismului Bogdan Brânzaş, creative director & CEO al companiei de consultanță de brand și design Brânzaș din Cluj Napoca.

Brânzaș este de părere că un “excepţional exemplu” de material “care reprezintă cu acuratețe România“ este filmul realizat de echipa „Top Gear” în România, care a fost vizualizat de aproximativ 1 miliard de telespectatori.

Analiza semnată de Brânzaș critică dur, dar cu argumente, recentele demersuri ale Elenei Udrea privind brandul de turism, lansat acum o lună, la Shanghai. Câteva concluzii:

Iată pe scurt care sunt concluziile companiei Brânzaş:

• „Brandul” turistic al României este, deocamdată, un semn grafic, un logo şi doar o potenţială identitate de brand. Inca nu putem vorbi despre un brand.
• Aşa-zisul izotip – potenţiala identitate de brand – este un semn vizual neoriginal, neutru, plat, comun si confuzant datorită regăsiri lui identice la cele mai diverse companii de pe glob. Este nespecific României, fără potenţial de asociere unica, diferentiatoare sau memorabilă. Este prefabricat, de serie, artificial.
• Sloganul urmează acelaşi traseu banal, nespecific şi nediferenţiator al logo-ului. Indiferent de motivaţii şi categorii, orice turist caută „autenticul” dar şi igiena şi condiţiile aferente civilizaţiei. Strategia propusă nu este onestă – atributele, valorile şi personalitatea vor crea false aşteptări – nu prezintă realitatea, care este „spălată” şi „chimizată” artificial. Sunt contrazise condiţiile reale “din teren”, iar autenticitatea nu este prezentă în vârful de lance – identitatea vizuală – şi nu are potenţialul de a atrage turişti cu putere financiara şi dorinţă de a cheltui sume semnificative.

Brânzaş nu a participat la licitaţia lansată de Ministerul Turismului:

“am întrevăzut carenţele de percepţie şi organizare, slaba conturare a produsului turistic, timpul scurt alocat realizarii proiectului, problemele rezultate din lipsa specialiştilor reali şi pragmatici în branding si design din cadrul şi din jurul Ministerului.”

Frunza nu e specifică zonei. În Carpați avem conifere

De ce controversata “frunzuliţă” nu este potrivită pentru identitatea vizuală a României, în opinia companiei Brânzaș?

• “nu este unică deoarece o regăsim în exact aceeaşi formă si cromatica la mai multe companii din lume, este dovedit copiată (sau cumpărată) ca atare dintr-o bancă de imagini.
• este generică, adică nu este o frunză recognoscibilă, individualizantă (stejar, arţar, altele), face trimitere prin cromatică (verde crud) la asocierile cu produsele/serviciile ecologice, nu este specifică României pentru că în Carpaţi flora specifică dominantă sunt coniferele, deci au ace şi nu frunze, nu se asociază cu sloganul „Explore the Carpathian garden” datorită componentei verbale „garden” care trezeşte asocieri cu florile (domeniu „arondat” deja de Bulgaria, de ex., prin logo-ul si identitatea sa).
• în afară de conifere, frunzele nu sunt perene, ele „cad” în fiecare an, sunt perisabile, uşoare şi există miliarde de frunze identice.
• nu utilizează niciun element vizual care să se „lege” de o specificitate a României şi care să genereze memorabilitate prin asociere (exemple: Australia utilizează cangurul, soarele torid şi plaja; Spania foloseşte cromatica specifică naţională reprezentand stilizat soarele, terenul stâncos şi face trimitere la istorie prin formele utilizate).”

Care-i problema cu logo-ul ?

• “aşa cum este „scrisă” România în logo – caractere cursive, „de mână”, cu verde si cu o căciuliţă portocalie, se înscrie în acelaşi limbaj neutru, nespecific, utilizat de foarte multe identităţi de destinaţie nediferenţiate (vezi Spania, în antiteză),
• este un limbaj vizual deja „bătătorit” în concurenţa destinaţiilor turistice,
• întregul ansamblu identitar este verde pe alb, sec, „rece” şi distant, singurul element de căldură şi apropiere este căciuliţa portocalie.”

De ce nu “grădina din Carpaţi”?

“Sloganul „Explore the Carpathian garden” are urmatoarele caracteristici:

• “utilizează semnificatia Carpaţilor, un lanţ muntos pe care îl regăsim nu doar în România, deci nu este specific, nu este unic sau macar diferentiator pentru un posibil produs turistic legat de Carpati.
• conotaţia şi semnificaţia „garden” presupune un loc frumos, aranjat, ordonat, sădit, crescut, plăcut, curat, respirabil – în contradicţie cu România care, în acest moment abundă de gunoaie din vârful muntelui până la marginea şoselelor, are servicii turistice la standarde joase, igiena precară şi infrastructura deficitară,
• îndemnul la explorare nu validează ceva anume, din nou nu găsim o specificitate aşa cum am amintit la logo. De ex. sloganul Croaţiei, „The mediterranean as it once was” – Mediterana aşa cum era odată, induce ideea de a experimenta Mediterană pură şi naturală, aşa cum era cândva, mesaj-îndemn care lasă implicit
  să se înțeleagă că Mediterana, așa cum era odată, o mai putem găsi doar în Croația.”

De ce nu a fost potrivită lansarea “brandului” de la Shanghai?

“Lansarea „brandului” la Shanghai s-a facut cu personalitățile sportive Gică Hagi, Nadia Comăneci și Ilie Năstase, îmbrăcați lejer, fără cravată dar în costum totuși. Acestia au lansat România de mai multe ori până acum, în contexte și cu mesaje diferite.

Dacă ar fi fost respectată strategia care mizează pe autenticitate, puritate și arhaism ar fi fost spectaculos și relevant să prezinte o familie neaoșă din Maramureș sau Țara Moților așa cum este ea, punându-i să vorbească nesofisticat despre viața lor și ce înseamnă România pentru ei, fără festivism.

Materialele vizuale însoțitoare ar fi putut fi inspirate din viața autentică a satului, peisajele citadine și rurale, frumuseți naturale, contradicțiile României în așa fel încât să rezulte complexitatea și amestecul de culturi și civilizație care poate fi regăsit în România.

În schimb, ceea ce am văzut cu toții au fost niște vizualuri seci verzi pe alb, fără imagini, un spectacol cu Ștefan cel Mare întruchipat de un chinez neaoș și aproximativ 40-50 de persoane prezente, în mare parte oficiali români și chinezi.”

Sfaturi pentru Ministerul Turismului de la firma Brânzaș:

Succesul turismului romnesc în acest moment și în următorii 10 ani – probabil – rezidă în potentialul atracției dat de autenticul constrastelor și regăsirii în acest spațiu a unor forme diferite și diverse de civilizatie, cultură și forme naturale.

Prezentarea acestora cu onestitate, punând accentul pe câteva particularități relevante și diferențiatoare, ar
elimina falsele așteptări și ar seta încă de la bun început România ca pe o destinație originală, unică, demnă de a fi experiemntată, așa cum este.

Cosmetizarea, așa cum este propusă de identitatea vizuală și de strategia existentă, nu face decât să distanțeze cetățenii tării de eforturile guvernamentale (“nu mă regăsesc”, “nu mă reprezintă”, “nu-s eu aici”) pe de o parte, și să dizolve – pentru potențialii turiști – posibilele puncte de unicitate, diferențiere și atracție.”