PAGINA DE EPOCĂ: Ţigări şi alte fumuri din perioada interbelică

Aidan, tampoanele nu sunt pentru tine !

deduc ca traim intr-o societate stramba si cu tare. vom ajunge ca in filmele si romanele sf,total cretini si hapaitori de consumabile oricat de nocive ar fi ele, sau ne vom scutura de rele si vom obliga producatorii sa ne ofere calitate si in reclame si in produse?simt ca nu mai e chiar atat de mult pana acolo...fie una fie alta.
in alta ordine de idei,mai toata lumea, cand apare tronsonul de reclame, butoneaza pe alt post,nu mai spun ca e o lege care face ca aproape in acelasi timp pe toate posturile sa fie reclame.faptul ca fugim de reclame, ca nu dorim sa le mai vedem nu le spune celor care le produc nimic?este totusi un domeniu in care se castiga foarte bine!
eu as fi interesat sa stiu de ce nu sunt urmarit.exceptiile de reclame urmarite nu vin decat sa confirme regula!dintr-o deformare profesionala observ minciuni grosolane in reclame. un singur ex.: aia cu tampoanele pt fete. pana anul trecut acele tampoane erau tot ce-si putea dori o tanara femeie,protectia maxima,confort,aripioare, etc.de anul trecut apare o reclama noua la aceleasi produse ridicate-n slavi pana ieri ,apare formula ingrozitore "fara adaos de vata"! adica cum nene? pana ieri erau ultimul racnet in materie de protectie si tu vii acum si-mi spui ca nu mai e nevoie sa pun vata ca pe alea vechi,dar altminteri exeptionale? daca am cap si-l folosesc eu inteleg urmatoarele:ca pana acum mi-ai vandut un rahat de marfa si m-ai intoxicat sa cred ca-i buna desi punand vata in plus era clar ca nu e buna!noroc cu tine o vanzatorule ca m-ai luminat si m-ai desteptat!acum cumpar tot de la tine dar nu prostii de alea ca adaos ci minunatii fara!CAT DE PROST MA CREZI, O PRODUCATORULE DE TAMPOANE?

Modul imperativ-abuziv şi agresivitatea nesimţită din advertisingul contemporan au două explicaţii foarte simple:1) acum 3 sferturi de secol, finanţatorul principal al presei (ziarelor) era cititorul-cumpărător, nu cumpărătorul de reclamă. Atât editorul ziarului cât şi cumpărătorul de reclamă aveau interesul sa-l trateze pe cititor ca pe un partener. De interesul conştient al cititorului-cumpărător depindeau succesul afacerii media dar şi succesul vânzărilor la pasta de dinţi. Sigur, existau şi pe atunci partide, adversari, interese politice şi economice întrepătrunse, corupţie, pamfletari, editorialişti partizani etc. Dar chiar şi condeierii în slujba unei cauze îşi tratau publicul cu onestitate, oricât de vitriolantă le era scriitura. La fel, cumpărătorii de reclamă (mult mai puţină la vremea aceea şi cu şanse corespunzător de mari de a fi citită) urmăreau să câştige atenţia şi bunăvoinţa 'publicului din target'. Nu urmăreau, ca advertiserii de azi, reacţia pavloviană la stimulul agresiv şi nici nu trudeau câineşte la conceperea celui mai pervers mesaj subliminal capabil să contamineze subconştientul publicului în ciuda inflaţiei de reclame. Azi, evident, finanţatorul media este producatorul de pastă de dinţi (detergenţi, bere, telefonie mobilă etc). Pentru el, publicul este animalul pavlovian cu puterea de cumpărare corespunzătoare iar presa este doar vehiculul de transport pentru mesajul său comercial. In trecut, pentru banii consumatorului de presă 'candidau' editorul de ziar şi producătorul sau comerciantul de praf de scărpinat. În prezent, producătorii şi comercianţii îşi dispută bănuţii animalului pavlovian în vreme ce mass-media: a) cerşeşte în genunchi, în baza rate-cardului, bănuţii comerciantului/producătorului via agenţiile de publicitate; b) îşi dă, la orice oră, chiloţii jos şi-şi etalează popoul dolofan pentru a păcăli publicul să "se uite" fie şi preţ de un click pe telecomandă, în demersul de a obţine rating; 2) acum trei sferturi de secol, populaţia globală număra cam două miliarde de indivizi. Azi suntem 7 miliarde (şi doar Dumnezeu poate spune câţi sunt, de fapt, în China:-). Dinamica explozivă a populaţiei înseamnă între altele depersonalizare şi scăderea calităţii educaţiei la nivelul unei societăţi. Mesajul publicitar este ajustat în consecinţă. Porcilor nu le dai mărgăritare. Sigur, 1) şi 2) sunt interdependente. Ce s-a întâmplat cu lumea în ultimii 75 de ani a îndepărtat publicul de media clasice, i-a schimbat comportamentul de consum, i-a făcut pe editori să se refugieze în braţele publicitarilor şi i-a "stimulat" pe oameni să reacţioneze doar la stimulii editoriali (sau comerciali) cei mai agresivi. Vorba lui John Doe în "Seven" - azi decă vrei să-i atragi cuiva atenţia, trebuie să pocneşti persoana respectivă cu o cărămidă în cap.

in doar 75 de ani un "stimulent al gandirii" a devenit ranjetul had al mortii. alatur mintal reclama cu "femeia moderna fumeaza" cu cea actuala 'FUMATUL UCIDE" si poza cu plamanii cancerosi.in 75 de ani, o nimica toata daca stai sa te gandesti, desi este vorba despre acelasi lucru, viziunea asupra lui este diametral opusa. ma copleseste cat de relative sunt adevarurile vandute prin intermediul reclamei.sigur ca tigara nu este "izvorul tamaduirii" dar nici izvor de cancer! daca am respira aerul anilor '37,daca am manca ce mancau bunicii si strabunicii nostri,daca am trai in ritmul lor de atunci, nici tigara nu ar fi mortala.cumulate toate relele:noxe, chimicale, stress,
"destinderea nervilor in repauz" ajunge sa fie coasa mortii.
imi creaza o stare de bine felul in care sunt scrise reclamele. asa ca la o sueta:'"cafeluta si tigra, vatama dintii".neimperativ.nu: acum, doar acum, numai noi, alearga, nu rata, fa-ti, venim noi la tine,etc. e multa agresivitate si multa lipsa de respect pentru intelectul posibilului cumparator in reclamele noastre.romanesti.practic suntem biciuiti cu minciuni.acum 75 de ani reclama parca era o usa deschisa spre ceva.intrai sau nu intrai,era alegerea ta, nu te trage nimeni de mana si nici nu te inghionteste din spate cand citesc:"puteti bea si fuma oricat doriti intrebuintand pasta..."fara: numai acum, numai cu noi, ocazie unica doua la pret de una!!!! placuta incursiune in trecut. devin nostalgic. dar imi revin repede cu alt gen de stiri.frumos,foarte frumos.mi-as fi dorit sa traiesc atunci...