Skip to main content

Cum le poate ajuta presa pe "femeile vulnerabile"

 

Presa poate contribui la eliminarea discriminării și a prejudecăților despre femeile vulnerabile – cele dependente de droguri, fără adăpost, care practică sexul comercial. În cadrul conferinței Femeia vulnerabilă contează? Trei ani de servicii şi advocacy (Sinaia, 27 – 29 noiembrie), au fost emise câteva recomandări pentru jurnaliști și au fost prezentate unele producții video incluse în campanii de conștientizare a acestor probleme.

Publicitate

Conferința este una dintre activitățile prevăzute de proiectul cu finanțare europeană Este dreptul tău să ştii – proiect de promovare a sănătăţii pentru femei, având ca parteneri Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), Romanian Harm Reduction Network, Institutul de Boli Infecțioase "Prof. dr. Matei Balș" și TAMPEP International Foundation.

Mai multe studii arată că un procent important al tinerilor menționează mass-media ca principala sursă de informare despre HIV/SIDA. Rolul mass-media are mai multe componente:

  1. Stimularea dezbaterii publice pe tema infecției cu HIV/SIDA
  2. Combaterea stigmatizării și discriminării persoanelor afectate de HIV
  3. Promovarea serviciilor (de exemplu, testarea voluntară pentru HIV) și a modalităților de protecție
  4. Promovarea includerii pe agenda publică a problemei infecției cu HIV

Impactul video al campaniilor de conștientizare

ARAS a realizat, de la înființare și până acum, mai multe campanii de conștientizare în mass-media și a constatat că spoturile video au cel mai mare impact asupra consumatorilor media.

Unul dintre cele mai populare spoturi, de la începutul proiectului, este acesta:

Anul trecut a fost lansat un spot de animație, bazat pe celebrul conflict dintre ideile bune și cele rele care există în mintea fiecăruia dintre noi atunci când trebui să luăm o decizie:

Cam în aceeași perioadă televiziunile au difuzat un spot țintit către femei, care dorea să promoveze helpline-ul asociației:

Sfaturi pentru jurnaliști și editori

Dacă spoturile video au fost primite bine de majoritatea televiziunilor, sfaturile date de ARAS reprezentanților presei sunt ceva mai greu de pus în practică, din cauza reticenței editorilor și a lipsei de interes a publicațiilor pentru problemele sociale grave. Aceste principii ar trebui să fie incluse în codurile etice și deontologice ale breslei.

Iată câteva dintre recomandările asociației pentru jurnaliști și editori:

  • Respectarea confidențialității. Când relatează despre infecția cu HIV, jurnaliștii nu trebuie să dezvăluie identitatea unei persoane care este infectată dacă n-au permisiunea explicită a persoanei.
  • Combaterea stereotipurilor. Jurnaliștii trebuie să înțeleagă diferența dintre HIV și SIDA, despre modul în care persoanele infectate sunt influențate de această maladie și despre discriminarea la care sunt supuse la locul de muncă și în societate.
  • Respectarea persoanei. Orice persoană are dreptul la demnitate. Jurnaliștii n-ar trebui să degradeze imaginea persoanelor infectate cu HIV, dependente de droguri sau care practică sexul comercial, deoarece acestea sunt vulnerabile, nu au posibilitatea de apărare și stigmatizarea le afectează și mai mult psihic.

La nivelul comunicării, se poate încerca evitarea unor sintagme jignitoare sau stereotipe:

  • Infecție cu HIV sau HIV/SIDA, în loc de SIDA. SIDA este un ansamblu de semne și simptome care apar în situația în care o persoană este afectată de HIV.
  • Persoană care trăiește cu HIV/SIDA în loc de victimă HIV. Aceasta din urmă poate sugera că persoana nu are control asupra vieții lor.
  • Persoană care practică sexul comercial în loc de prostituată, deoarece ultimul termen are un caracter peiorativ.
  • Utilizator de droguri în loc de drogat. Consumul de droguri este un comportament al persoanei, nu persoana în sine.

Printre motivele care împiedică o reflectare corectă și utilă social a problematicii femeilor vulnerabile se află: imposibilitatea de a găsi subiecte creative despre acest domeniu, autocenzura culturală/educațională, lipsa de formare în domeniu, dileme etice privind confidențialitatea.

Mai multe observații personale și statistici, la Cyberculture.ro.

Autor: George Hari Popescu george.haribicla.ro

Trimite un comentariu