Skip to main content

Presa din România, la cote de avarie. Insolvențe, închideri și concedieri: Adevărul, mărcile Click și Jurnalul

 

ziare presaRAPORT FREEX. În 2012, presa românească a funcționat la cote de avarie. La fel ca în 2011, peisajul media a fost măcinat de criza economică, schimbări de management și acționariat, falimente (financiare și/ sau „morale”), soluții de supraviețuire nesustenabile, intrări în insolvență, presiuni politice și economice, întârzieri salariale, greve, restructurări și demisii.

Publicitate

Capitolul Piaţa media din Raportul FreeEx pe 2012, realizat de ActiveWatch, face o sinteză a celor mai importante mişcări petrecute în presa scrisă, TV, radio şi online.

Presa scrisă

Audiența în print a scăzut cu aproximativ 25%, tirajele publicațiilor – cu 35-40%, iar bugetele alocate pentru publicitatea în print s-au redus cu până la 85% în perioada 2008 – 2013, potrivit președintelui Biroului Român de Audit al Tirajelor, Silviu Ispas.

Adevărul Holding. În 2012, situația s-a înrăutățit, datoriile au crescut, iar trustul a mai renunțat la două publicații – Cațavencii și Forbes –, a redus salariile unor angajați cu până la 30%297, a întârziat în mai multe rânduri plata salariilor, uneori chiar și timp de două luni, și s-a confruntat cu alte cereri de intrare în insolvență și cu demisiile multor jurnaliști cu experiență.

La începutul anului 2012, zece jurnaliști de la Adevărul și-au dat demisia într-o singură lună299. În luna august, jurnalistul Mihnea Măruță (fost redactor-șef la Cotidianul în perioada 2007-2008) a fost numit redactor-șef al ziarului Adevărul în locul lui Grigore Cartianu (care a devenit director editorial al editurii Adevărul Holding și, ulterior, în ianuarie 2013, ombudsman al ziarului).

Patru luni mai târziu (în decembrie 2012), însă, Mihnea Măruță a demisionat de la Adevărul, în semn de protest față de restructurările care se anunțau în redacție, și a fost înlocuit, la începutul lui 2013, de jurnalistul Dan Marinescu (fost redactor-șef Ziarul).

În iunie 2012, mărcile Adevărul Holding, Click, TV Click și Click FM au fost scoase fără succes la licitație, ca urmare a unei sentinţe a Tribunalului Bucureşti, care a dispus ca Adevărul Holding să plătească peste 15,5 milioane de lei către agenția de publicitate Odyssey Communication, societate deținută tot de Dinu Patriciu. Reprezentanții Adevărul au negociat cu creditorii și au amânat licitația, dar problema datoriilor s-a acutizat în lunile următoare, iar, în noiembrie 2012, Tribunalul București a admis deschiderea procedurii de insolvență a trustului, ca urmare a unei cereri formulate chiar de societatea Adevărul Holding, alături Banca Comercială Română, Elida Media Consulting şi Arena Advertising Key.

În 2012, revistele Cațavencii și Forbes s-au desprins din trust. Caţavencii a ieșit din trustul Adevărul Holding în luna august şi a fost preluată de societatea Patetic Media SRL, deținută de Doru Buşcu (50%) şi Mircea Dinescu (50%)304. O lună mai târziu, licența revistei de business Forbes România, deținută de Adevărul Holding și lansată în martie 2009, a fost preluată de fi rma BP Publishing, aparținând fostului director al diviziei de reviste din cadrul Adevărul Holding, Raluca Badea.

În octombrie, după o lună de negocieri, Adevărul Holding a fost preluat de omul de afaceri Cristian Burci (fondatorul agenției de publicitate Graffiti BBDO, al canalului de televiziune Prima TV și al postului de radio Kiss FM), iar Peter Imre a rămas director general al grupului.

Jurnalul Național (prin Editura Intact, deținută de familia omului de afaceri și politicianului Dan Voiculescu – Partidul Conservator) s-a confruntat, în ultimul an, cu dificultăți financiare care s-au reflectat în prăbușirea vânzărilor, reducerea salariilor angajaților și trecerea acestora pe contracte de drepturi de autor, restructurări și intrarea în insolvență.

În ianuarie 2013, societatea care editează Jurnalul Național (Editura Intact) a intrat în insolvență, cu datorii totale de 13,6 milioane de euro, principalii creditori fiind tipografia G Canale, firma cipriotă Crescent Commercial & Maritime Limited (condusă de familia Voiculescu), precum și unele companii din trustul Intact.

În noiembrie, angajații Jurnalul Național au fost puși să aleagă între reducerea cu 25% a salariilor și trecerea pe contracte de colaborare, prin care își cesionau drepturile de autor pe 50 de ani și se angajau să-și plătească singuri dările la stat.

În martie 2013, Intact Media Grup le-a comunicat angajaților printr-un mesaj intern că strategia companiei urma să se concentreze pe TV și Online. Ulterior, trustul a sistat apariția pe hârtie a publicațiilor Jurnalul de Duminică, Jurnalul TV și Income. O lună mai târziu, Jurnalul Național și-a redus ediția print la 16 pagini.

În 2012, și cotidianul România liberă, deținut de omul de afaceri Dan Adamescu, a dat semne că are probleme financiare, dovadă fiind întârzierea repetată a salariilor angajaților. În luna noiembrie, angajații au semnalat public (într-o scrisoare deschisă) că nu și-au primit remunerația și au criticat managementul ziarului. După aproximativ trei luni de restanțe salariale, situația a culminat cu o grevă a jurnaliștilor ziarului, în februarie 2013,când ziariștii de la departamentele Print și Online au decis să întrerupă activitatea pe termen nedeterminat. Activitatea a fost reluată la scurt timp (după patru ore), după ce conducerea administrativă a ziarului a promis remedierea situației.

În aprilie 2012, postul B1 TV a anunțat că Dan Andronic a devenit oficial acționarul majoritar al publicațiilor Evenimentul zilei și Capital, dar această informație s-a confirmat la Registrul Comerțului abia în 2013.

Grupul CanCan, care deține tabloidul CanCan și revistele Ciao! și Spy, a hotărât, în august, să renunțe la versiunea tipărită a publicației CanCan.

După ce, în martie 2012, revista Dilema Veche a introdus în premieră românească plata pentru lectura online a articolelor, publicația regională Gazeta de Sud (GdS) a trecut, la rândul său, pe sistem de plată pentru conținutul online, în luna august.

Agenția de presă NewsIn, deținută de Realitatea Media, intrată în insolvență din martie 2012, a fost declarată falimentară de Tribunalul București în ianuarie 2013, când s-a decis și dizolvarea societăţii, sigilarea și scoaterea la licitație a bunurilor și disponibilizarea angajaților rămași.

Piaţa TV

Anul electoral 2012, marcat de alegerile locale și parlamentare, a fost prilej de lansare a numeroase televiziuni locale, regionale și naționale, fenomen preconizat și început încă din 2011, când CNA a acordat peste 50 de licențe de televiziune.

Grupurile Pro și Intact au dominat (trei sferturi din) piața de publicitate în 2012, potrivit estimărilor PaginaDeMedia.ro. Astfel, televiziunile din grupul Pro au atras reclamă în valoare de 100-105 milioane de euro, iar Antenele au difuzat publicitate de 50-55 de milioane de euro, pe o piață în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro.

Printre televiziunile lansate pe parcursul anului 2012 se numără: Giga TV (televiziune apropiată de primarul PDL Gheorghe Ștefan, din Piatra Neamț (postul și-a oprit emisia și a fost închis la numai nouă luni de la înfi ințare, directorul executiv invocând că „nu mai sunt bani”345), Transilvania Look – redenumită Look TV (parte a trustului de presă Transilvania, deținut de fostul politician PSD Vasile Dâncu, politicianul PSD Ioan Rus și omul de afaceri Arpad Paszkany; Dâncu și Rus s-au retras la începutul lui 2013 din acționariatul grupului346), Nașul TV (televiziune deținută de omul de televiziune Radu Moraru), Agro TV, TV City, Money.ro TV etc.

RCS&RDS lansează televiziuni pe bandă și „elimină” concurența din grilă. Cazul Discovery

În 2012, operatorul de cablu RCS & RDS a lansat televiziunea națională de știri Digi 24 (în luna martie347) și filialele regionale ale acesteia (Digi 24 Iași – în iunie, Digi 24 Timișoara – în iunie, Digi 24 Oradea – în august, Digi 24 Constanța – în septembrie), precum și posturile Digi World și Digi Life (în octombrie348). De asemenea, în octombrie 2012, RCS & RDS a obținut licență audiovizuală prin satelit de la CNA pentru lansarea postului Digi Animal World.

Operatorul de cablu RCS&RDS a intrat în conflict cu mai multe posturi locale și naționale care au contestat (în instanță) decizia RCS&RDS de a le scoate din grila de programe (Antenele, Nașul TV, Discovery etc.).

În luna aprilie, RCS&RDS a scos din DTH (grila de satelit, urmărită de aproximativ 1,5 milioane de telespectatori) posturile Antena 1, Antena 3 și Euforia TV, motivând că nu putea plăti suma (de șapte milioane de euro) cerută de Antena Group pentru retransmiterea posturilor pe satelit.
Totodată, în aceeași perioadă, posturile grupului Intact au fost scoase și din grila operatorului de cablu UPC/ Focus SAT.

În iunie 2012, televiziunea generalistă Nașul TV, lansată pe 22 aprilie 2012, a sesizat Consiliul Concurenței, acuzând RCS&RDS că încalcă principiul egalității de șanse și libertatea presei, întrucât refuza să introducă postul în grila de programe.

RCS&RDS s-a confruntat cu noi acuzații de abuz de poziție dominantă în noiembrie 2012, după ce a scos din ofertele de cablu analog și digital posturile Discovery (Discovery Channel, Discovery World, TLC, Animal Planet), la scurtă vreme după lansarea posturilor proprii Digi World și Digi Life370 și cu puțin timp înainte să anunțe lansarea Digi Animal World.

Grupul Pro, scos din grila Dolce

La începutul lui 2013, și grupul Pro a intrat în conflict cu distribuitorii DTH – de data aceasta, cu rețeaua Dolce, deținută de Romtelecom: în urma unor negocieri eșuate, posturile grupului Pro au fost scoase din grila platformei de satelit Dolce și au rămas disponibile doar în rețeaua de cablu NextGen, deținută de Romtelecom.

În martie 2012, grupul MediaPro a anunțat apariția unui nou canal dedicat femeilor, Acasă Gold, care difuzează telenovele vechi.

În luna noiembrie, după ce televiziunea the Money Channel s-a împărțit în două (în urma rupturii dintre Realitatea TV și RTV), s-a lansat televiziunea Money.ro TV. Noul post are în componența sa fosta echipă de la Money Channel și foști angajați de la Realitatea TV381 și a fost condusă inițial de omul de televiziune Mihai Tatulici (project manager) și de Daniel Apostol (director general). În februarie 2013, Mihai Tatulici a demisionat, iar Daniel Apostol a fost înlocuit de Alexandru Sassu, fost director TVR.

Postul Realitatea TV a fost marcat de tensiuni fi nanciare determinate de starea de insolvență, și de diverse schimbări la nivel de conducere editorială și administrativă.
Realitatea TV a traversat un amplu proces de restructurări în perioada 2012-2013. În august 2012, trei departamente (resurse umane, contabilitate și juridic) ale Realitatea Media au fost închise de către administratorul judiciar al companiei.

În ianuarie 2013 au fost restructurați alți 50 de angajați, pe motiv că această decizie face parte din planul de reorganizare pentru ieșirea din insolvență.

În martie 2013, familia Vîntu și Elan Schwartzenberg s-au retras din acționariatul Realitatea Media SA, iar deținătorul a 80% din grupul media a devenit societatea Strategies Research Investment SRL390, care aparține în proporții egale lui Cozmin Gușă (fost politician și consilier politic) și lui Maricel Păcuraru (om de afaceri trimis în judecată în 2009 pentru că ar fi contribuit la un prejudiciu de 14 milioane de lei adus Poștei Române – sentința a fost ulterior casată pe motiv că judecătorul „nu era specializat în judecarea cauzelor de corupție”).

România TV (RTV) a fost în centrul mai multor controverse încă de la înfi ințarea sa de către omul de afaceri Sebastian Ghiță, proprietar al grupului IT&C Asesoft.

În ianuarie 2013, Consiliul Național al Audiovizualului a retras, cu unanimitate de voturi, licența de emisie a postului OTV, deținut de Dan Diaconescu, deoarece postul nu a plătit amenzile primite în timp pentru încălcarea Legii Audiovizualului.
Emisia televiziunii a fost întreruptă la propunerea președintelui CNA Laura Georgescu, după ce OTV a fost sancționat de CNA în mai multe rânduri pentru că a făcut campanie electorală fără a respecta legislația în vigoare și nu a plătit amenzile date de CNA pentru abaterile de la Legea Audiovizualului în perioada 2009 – 2012.

Televiziunea Publică (TVR) a fost în centrul mai multor dispute pe tema datoriilor acumulate de instituție în ultimii ani. În luna iunie, Președintele-Director General TVR, Alexandru Lăzescu, a fost demis din funcție, după respingerea Raportului de Activitate al Televiziunii Române pe 2011, de către Parlament. Ulterior, funcția lui Lăzescu a fost ocupată de Claudiu Săftoiu, fost consilier al Președintelui Traian Băsescu în perioada 2004-2006, fost director al Serviciului Român de Informații Externe și fost vicepreședinte PNL Gorj. După numirea lui Claudiu Săftoiu, Consiliul de Administrație al TVR a desființat canalele TVR Info și TVR Cultural și a disponibilizat aproape 700 de salariați.

De asemenea, o ordonanță de urgență emisă de Guvern a decis eșalonarea datoriilor fi scale ale Televiziunii publice pe o perioadă de șapte ani.

Măsurarea audiențelor, contestată de TVR și Realitatea TV

În ianuarie 2012, Televiziunea publică a semnalat existența unor „discrepanțe” în ceea ce privește măsurarea audiențelor de către Kantar Media, companie care furnizează, din 2012, servicii către Asociația Română pentru Măsurarea Audiențelor (ARMA), și datele furnizate anterior de GfK România.

În februarie 2013, Realitatea TV a acuzat că se distorsionează cifrele de audiență în favoarea anumitor posturi de televiziune412 și, în martie, a chemat în judecată Kantar Media pentru „prejudicii fi nanciare și decredibilizarea postului de televiziune”413. Totul a pornit după ce Kantar
Media a prezentat documente care arătau că audiența uneia dintre emisiunile Realitatea TV ar fi fost de 0% pe un anumit segment de public, timp de 45 de minute.

Piața de radio

Problemele financiare ale presei s-au răsfrânt și asupra posturilor de radio. Astfel, la sfârșitul lui septembrie, Radio Guerrilla, Realitatea FM și Gold FM au avut emisia tăiată pe parcursul a câtorva ore, deoarece Realitatea Media, trustul care are licențele acestor stații radio, este în insolvență și nu a plătit costurile de chirie, utilități și curent la stația de emisie a posturilor.

Piața online

În 2012, publicitatea online a continuat să crească, ajungând pe locul doi după TV, iar companiile au cheltuit aproximativ 25 de milioane de euro pentru publicitate pe acest segment. În această sumă nu intră Google, despre care specialiștii spun că face peste 15 milioane de euro pe an din GoogleAds în România.

În luna septembrie, Cristian Sima, fostul președinte Sibex Sibiu, și-a vândut participația de 9% din cadrul fi rmei MediaBit Software SRL, care operează site-ul de știri HotNews.ro, către Răzvan Corneațeanu, fost director general Adevărul Holding.

LIKE. Fiți la curent cu știrile și pe contul de Facebook Paginademedia.ro

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu