Skip to main content

Studiu ActiveWatch: Televiziunea locală este o armă de luptă politică

 

Harta politica a televiziunilor locale"Televiziunea locală este un aspirator al banului public, o trambulină pentru cariera politică şi un lăutar pentru politicieni", potrivit unui studiu realizat de ActiveWatch, o cercetare care s-a întins pe mai bine de un an de zile.

Publicitate

Studiul intitulat "Harta Politică a Televiziunilor Locale", dat publicităţii astăzi, a implicat realizarea de interviuri în redacţiile celor mai importante televiziuni locale din 15 judeţe.

ActiveWatch a făcut portretul televiziunii locale, cu tot ce implică o astfel de întreprindere: "lucrătorul media", felul cum se desfăşoară o afacere media, modul în care gândesc patronii sau managerii şi gradul implicării politicului în afacerile presei.

În urma studiului, ActiveWatch a ajuns, printre altele, la concluzia că "televiziunea locală este o armă de luptă politică şi că în multe cazuri este sponsorizată din bani publici".

"Conform datelor pe care le-am putut colecta, există îngrijorător de multe cazuri în care televiziunea locală este o armă de luptă politică şi economică sponsorizată din bani publici, direct sau indirect", se arată în studiul "Harta Politică a Televiziunilor Locale".

DESPRE STUDIU. ActiveWatch a procesat aproape 200 de interviuri şi întâlniri, desfăşurate în aproximativ 300 de ore de discuţii cu ziarişti, manageri şi patroni de presă, politicieni locali şi reprezentanţi ai CNA. La aceasta s-au adăugat sute de ore de desk research, în care am colectat date despre situaţia televiziunilor locale incluse în cercetare.

Paginademedia.ro vă prezintă, în continuare, câteva concluzii extrase din studiul ActiveWatch, care se întinde pe mai bine de 190 de pagini.

  • INFLUENŢA POLITICULUI. Aproape jumătate din cele 56 de televiziuni incluse în cercetare sunt influenţate direct sau indirect de politicieni. Mai mult, aproape jumătate dintre aceste televiziuni au putut fi documentate ca fiind beneficiare directe ale sponsorizărilor din bani publici, dar, cel mai probabil, numărul acestora este mult mai mare.
  • Televiziunile locale sunt înfiinţate nu numai de către oameni politici, ci, în câteva cazuri, şi de instituţii ca primării sau consilii judeţene. Există întreprinderi media care au chiar spaţii de lucru în astfel de instituţii.
  • Televiziunea locală este cu ochii pe portofelul puterii, dar de multe ori nu ca un watchdog.

„Televiziunile locale sunt mai degrabă factori de PR pentru politicieni atunci când sunt la putere.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, şef catedră la Secţia Jurnalistică, Timişoara).

  • Politicienii şi oamenii de afaceri cunosc acest mecanism şi în consecinţă în general nu dau doi bani pe ziarişti, ba chiar sunt agresivi cu cei care le încurcă strategia de PR. Uneori, politicienii nu dau doi bani nici pe public, pe care-l consideră tâmpit.
  • Din punct de vedere financiar, de cele mai multe ori televiziunile nu produc profit, iar salariile sunt la cote de avarie. Bugetul operaţional este de cele mai multe ori sponsorizat din bani publici, direct sau indirect, televiziunea nu are credibilitate iar audienţa este insignifiantă.

Problemele televiziunii locale identificate de ActiveWatch:

  • Informaţia care ajunge la public reflectă mai degrabă puncte de vedere oficiale, nefiltrate de ziarist.
  • Refuzul politicienilor de a participa la emisiuni sau dezbateri.
  • Opacitate la comunicare din partea Poliţiei, a Parchetului, a Tribunalului şi a altor instituţii.
  • Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public cel mai adesea nu funcţionează sau prezintă probleme în implementare.
  • Dependenţa de surse oficiale care refuză să vorbească.
  • Nevoia unui sindicat puternic şi lipsa de încredere în structuri existente.
  • Publicitatea se duce numai la televiziuni naţionale.

Studiul, care poate fi citit integral AICI (activewatch.ro), prezintă şi câteva posibile rezolvări la problemele enumerate ma sus.

PROBLEMA PUBLICITĂŢII LOCALE. "Modelul de afacere bazat numai pe venituri din publicitate expune actul jurnalistic de calitate unor riscuri/presiuni ce îl pot afecta negativ. Contextul presei locale amplifică aceste riscuri, piaţa de publicitate privată fiind încă destul de slab dezvoltată, contribuind la consolidarea dependenţei mass-media private de publicitatea din bani publici sau de finanţarea unor patroni apropiaţi sau proveniţi din mediul politic", se mai arată în studiul realizat de ActiveWatch.

  • Lipsa de protecţie. Lipsa de cursuri de profesionalizare.
  • Materialele nu pot ajunge la comunitate.
  • Facultatea nu are unde să-şi trimită studenţii în practică.
  • Redacţia nu poate atrage tineri mai bine pregătiţi.
  • Nu există un model de afacere pentru presă.

Salariile în televiziunile locale: Lucrătorii media, slab instruiţi şi prost plătiţi

"Lucrătorii media sunt de cele mai multe ori slab instruiţi, prost plătiţi şi ajung să-şi completeze veniturile din alte activităţi", se mai arată în raportul ActiveWatch.

Un exemplu de "altă sursă de venit"

„Pot să mai câştige bani şi din celelalte firme, de exemplu la Clubul Bamboo, filmează evenimente, fotografiază, ei se ocupă de sunet, de lumini. (...) Sunt plătiţi separat, pentru că activitatea clubului este în weekend şi în general noaptea şi ei îşi fac turele de aşa natură încât să facă prin rotaţie.” (Administrator şi acţionar Alpha TV, Cluj)

Potrivit interviurilor realizate, un lucrător în media câştigă în medie între 600 şi 1.500 de lei.

„Cum poţi să-i ceri unui om care ia salariu de şase milioane [600 de lei – n.r] să dea randamentul maxim?” (Fostă jurnalistă din presa scrisă, Iaşi)
„Este greu să-i ceri unui jurnalist care câştigă 15 milioane [1500 de lei – n.r] pe lună să sară la gâtul unui preşedinte de consiliu judeţean.” (Cristian Franţ, reporter şi producător Vest TV, Caraş-Severin).

Date despre studiu:

  • Timp de un an au fost realizate interviuri în redacţii ale celor mai importante televiziuni locale din 15 judeţe.
  • ActiveWatch a procesat aproape 200 de interviuri şi întâlniri, desfăşurate în aproximativ 300 de ore de discuţii cu ziarişti, manageri şi patroni de presă, politicieni locali şi reprezentanţi ai CNA.
  • Durata medie a unui interviu a fost de o oră.
  • La aceasta s-au adăugat sute de ore de desk research, în care am colectat date despre situaţia televiziunilor locale incluse în cercetare.

Colectarea datelor:

  • 1) desk research – analiza documentelor oficiale (statistici, date de la Registrul Comerţului, date de la Consiliul Naţional al Audiovizualului – CNA etc.)
  • 2) metoda interviurilor în profunzime cu factori relevanţi (reprezentanţi ai managmentului şi acţionariatului instituţiilor de media, jurnalişti, analişti media locali, politicieni, oficiali locali, activişti din ONG -uri locale cu expertiză relevantă etc.)

Grup-ţintă: Jurnalişti cu experienţă de cel puţin un an

Harta politică a televiziunilor locale este deschisă.

"Raportul de faţă nu îşi propune şi nici nu poate să fie exhaustiv. Pentru că informaţia validată din surse cât mai diverse este importantă, am decis să deschidem o parte din datele din prezentul raport spre editare pe o hartă interactivă disponibilă pe www.activewatch.ro/freeex", spune ActiveWatch.

Pentru a contribui la dezvoltarea ideilor şi informaţiilor cuprinse în acest raport puteţi scrie la adresa: [email protected].

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • E.T. E.T.
    AW este modelul cum nu trebuie sa fie un ong. O afacere de familie in care competentele nu conteaza. AW nu mai are nici un fel de credibilitate. Cititi pe "contributors.ro". Teodora Zabava are calitatea de a fi concubina dinozaurului deontolog. Atat. Stop. Cat despre studiul acesta, poate sa ne spuna cineva CAT a costat si CINE l-a platit ?!
  • steven steven
    Mare dreptate aveti.Un exemplu bun este Neptun tv.
  • reporter reporter
    atât a putut Mircea Toma? :)
    cred că e constipat...
  • ziarist ziarist
    AW nu mai reprezinta pe nimeni. S-au umplut de rusine. Nu merita atentia nimanui.

Trimite un comentariu

sus