Skip to main content

SECȚIUNE SPECIALĂ. Astmul nu se vindecă, dar se controlează

 

sectiune medlife pdm6 fara buton

Publicitate

Nurse working

SECȚIUNE SPONSORIZATĂ. Asociat cu incapacitatea de a respira, cu tusea şi respiraţia şuierătoare, astmul este una dintre cele mai răspândite afecţiuni atât în rândul copiilor, cât şi al adulţilor. Potrivit datelor Societăţii Române de Pneumologie, aproximativ 5% dintre români suferă de astm bronşic, numărul acestora fiind în continuă creştere.

Care sunt cauzele apariţiei acestei afecţiuni, cum se manifestă şi cum poate fi ţinută sub control aflaţi de la specialiştii MedLife în rândurile de mai jos.

Astmul bronșic este o afecțiune inflamatorie cronică a căilor aeriene, caracterizată prin probleme respiratorii recurente, precum dispneea (dificultatea de respirație, predominantă in expir), respirația șuierată, lipsa de aer, apăsare in piept și tuse persistentă, simptome care se agravează in timpul nopții sau dimineața.

De multe ori, cauza precisă a astmului este dificil de identificat, deoarece „are o serie de factori

- predispozanți (boli atopice – rinita alergică, dermatita atopică, urticaria; teste cutanate pozitive la alergeni, imunoglobulina E totală și specifică in doze mari, in sange),

- cauzali (alergeni de interior – acarieni, animale, gandaci, fungi; alergeni de exterior – polenuri; medicamente – aspirina și alte antiinflamatoare nesteroidiene; expunere la diferite substanțe – prelucrarea lemnului, bumbacului, cauciucului, panificația, producerea detergenților, industria plasticului, vopsitorie, ferme de păsări)

- adjuvanți (fumatul pasiv, poluanți aerieni din zonele intens urbanizate, poluanți rezultați din arderea produselor petroliere, poluanți aerieni de interior)”, explică dr. Maria Dede, medic specialist pneumologie, Hyperclinica MedLife Titan.

Fețele astmului

Astmul poate avea mai multe forme,in funcţie de factorii declanşatori, dar şi de severitatea clinico-funcţională a bolii, completează dr. Maria Dede.

Din prima categorie face parte:

„Astmul alergic (prin expunerea la un alergen), profesional (agravarea simptomelor la locul de muncă și ameliorarea lor in weekenduri și vacanțe), indus de aspirină (simptomele apar la ingestiaaspirinei și pot duce la crize puternice), la sulfiți (simptomele se agravează după consumul de băuturi și alimente conservate care conțin sulfiți), la beta-blocante (folosite in tratamentul afecțiunilor cardiace), la iritanți chimici (fumat, spray-uri cosmetice cu arome puternice), tusiv (tuse persistentă), indus de infecții respiratorii, indus de efort fizic (cel mai frecvent factor declanșator de simptome specifice), asociat cu rinită și astmul asociat cu refluxul gastro-esofagian (necesită tratarea ambelor afecțiuni).

In funcție de severitatea clinicofuncțională, astmul poate fi: intermitent (asimptomatic pe perioade variabile și cu scurte exacerbări, care apar rar), persistent ușor (simptome nocturne care apar de mai mult de două ori pe lună, cu exacerbări de durată mai lungă), persistent moderat (simptome diurne și/sau simptome nocturne săptămanale, exacerbări care durează cateva zile), persistent sever (simptome diurne continue, cu limitarea activității fizice, simptome nocturne frecvente și exacerbări frecvente)”, susţine specialistul in pneumologie din cadrul Hyperclinicii MedLife Titan.

Cum descoperim astmul?

Pentru a confirma suspiciunea clinica de astm, după ce discută cu pacientul și identifică simptomele specifice, frecvența cu care apar, după ce asociază anumiți factori declanșatori și analizează istoricul personal sau familial de boli atopice, medicul recomandă efectuarea spirometriei cu test bronhodilatator (se măsoară funcția pulmonară pentru a dovedi ingustarea bronhiilor), o investigație ușor de efectuat, care, de cele mai multe ori, evidențiază obstrucția bronșică și caracterul reversibil al acesteia, după administrarea unui medicament bronhodilatator.

De asemenea, este o investigație extreme de utilă pentru a aprecia gravitatea bolii și pentru a urmări răspunsul la tratament.

„O spirometrie normală nu infirmă diagnosticul de astm, atunci cand simptomele sunt sugestive (in perioadele asimptomatice, spirometria poate fi normală), de aceea medicul poate recomanda investigații suplimentare (teste de provocare bronșică, PEF-metrie, teste alergologice, pletismografie cu determinarea rezistenței la flux in căile aeriene, măsurarea transferului gazos prin membrana alveolocapilară).

De asemenea, pentru a diagnostica boli asociate astmului, dar care pot agrava simptomele astmatice sau care pot impiedica obținerea unui control al bolii, medicul poate recomanda un consult ORL, eventual investigarea prin CT a sinusurilor paranazale, dar și evaluarea gastroenterologică pentru boala de reflux gastroesofagian”, explică dr. Daniela Balbuzan, medic specialist pneumologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Băneasa.

Cum respiră un pacient cu astm?

Un pacient cu astm nu respiră asemenea unui om sănătos. „Respirația normală este un act reflex involuntar dobandit la naștere și se produce in permanență, asigurand nivelul de oxigen necesar organismului și eliminand dioxidul de carbon produs de metabolismul celular. Așadar, o persoană sănătoasă respiră spontan, fără niciun efort și fără să conștientizeze procesul de respirație. O persoană adultă, in condiții de repaus, efectuează 14-18 mișcări respiratorii/minut, iar frecvența lor crește in timpul activităților fizice musculare”, explică dr. Maria Dede, medic specialist pneumologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Titan.

„In cazul persoanelor cu astm, căile aeriene sunt obstrucționate din una sau mai multe cauze: bronhospasm, edem al peretelui bronșic, exudat inflamator intrabronșic și hipersecreție de dopuri mucoase care blochează bronhiile.

Așadar, la persoanele cu astm fluxul de aer expirat este limitat. In plămani rămane un volum de aer rezidual care nu conține oxigen și care <<incarcă>> suplimentar plămanii.

Astfel, se intră intr-un cerc vicios, care generează o respirație superficială, cu afectarea ambilor timpi respiratori și cu prelungirea expirului mai mult decat inspirul, ceea ce genereză dispneea, adică respirația dificilă, cu sete de aer”, completează dr. Maria Dede, medic specialist pneumologie.

Criza de astm și spitalizarea

Dacă simptomele clasice ale astmului sunt mai ușor de controlat, crizele specifice bolii sunt, in schimb, o sursă permanentă de teamă.

„Din cauza inflamației, secreția de mucus crește, căile respiratorii se ingustează și astfel apar dificultățile in respirație care, uneori, sunt exacerbate.

In aceste cazuri, trebuie să vă administrați medicația de salvare (medicamentele pentru crize) și, dacă aveți posibilitatea, să vă măsurați debitul expirator de varf – PEF (cat aer iese din plămani după o expirație rapidă și puternică), ale cărui valoare si variație sunt extrem de importante in aprecierea controlului astmului.

Dacă simptomele persistă, puteți repeta administrarea medicației de criză (bronhodilatatorul de scurtă durată) la 20 de minute in prima oră și apoi să vă prezentați la consult in ambulator”, explică dr. Daniela Balbuzan, medic specialist pneumologie.

Scăderea PEF poate preceda cu ore sau chiar zile simptomele crizei de astm, astfel incat se consideră că poate prevesti inrăutăţirea bolii.

„In cazul in care folosiți medicația de criză mai mult de două ori pe săptămană sau cand apar frecvent crize nocturne, trebuie să vă prezentați la medicul specialist pentru a modifica tratamentul de fond.

Dacă simțiți că nu mai aveți aer cand sunteți in repaus sau in cursul nopții, dacă respirați de peste 20 ori/minut, vorbiți numai in propoziții scurte, aveți o expirație prelungită, trebuie să mergeți de urgență la medic. Uneori, tratamentul exacerbărilor trebuie făcut in spital, iar in cazuri severe este necesară internarea la terapie intensivă”, completează dr. Daniela Balbuzan, medic specialist pneumologie.

Astmul se poate vindeca?

Fiind o boală cronică, astmul nu se vindecă, dar poate fi controlat cu măsuri adecvate, astfel că persoanele cu această afecțiune pot trăi normal și pot avea o viață activă.

„Tratamentul medicamentos in astm variază de la o persoană la alta, fiind individualizat in funcție de severitatea bolii, prezența comorbidităților, posibilitățile pacientului de ințelegere și cooperare, dar și de preferințele acestuia in aplicarea tratamentului”, potrivit dr. Marina Lazăr, medic specialist pneumologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Favorit.

Pe langă tratament, controlul bolii mai este posibil și prin urmarea catorva reguli simple, enumerate de dr. Marina Lazăr:

• identificați și evitați factorii declanșatori ai crizelor astmatice;
• incercați să ințelegeți tehnica inhalatorie de administrare a medicației antiastmatice;
• nu intrerupeți tratamentul cu medicamentele de fond (de control), decat cu recomandarea medicului, chiar dacă simptomele s-au ameliorat;
• invățați să recunoașteți criteriile de control ale astmului: simptome diurne ușoare (nu mai mult de două ori pe săptămană), fără limitări in activitățile zilnice obișnuite, fără treziri nocturne din cauza simptomelor, folosirea medicației de criză (nu mai mult de două ori pe săptămană), funcție pulmonară normală la monitorizarea PEF, fără agravări ale astmului in ultimul an. Pentru a afla toate aceste informații, puteți utiliza chestionarul privind controlul astmului (ACT) ;
• mergeți la control ori de cate ori vă spune medicul. Ritmul de monitorizare este variabil, in funcție de severitatea bolii.

Acupunctura, o terapie alternativă în astm

Cei care caută și alte soluții de tratare a astmului pot apela, cu incredere, la acupunctură, domeniu care consider mai multe organe implicate in determinarea astmului (ficatul, splina, pancreasul și rinichiul).

„Pe suprafața corpului există puncte de alarmă (P1 ,Vu 13), care devin sensibile la palpare cu mult inaintea declanșării astmului bronșic, acest fapt fiind un semnal de alarmă care poate ajuta la prevenție. Acupunctura poate fi folosită ca uniterapie, terapie asociată sau complementară in prevenirea și tratamentul astmului bronșic și ale problemelor asociate (sinuzita, rinita).

Există puncte de acupunctură, cum ar fi VC22,VU40, care pot fi utile chiar și in crizele de astm. Pe langă reglarea secreției bronșice și a reacțiilor alergice, acupunctura poate stimula regenerarea țesutului pulmonar și poate contribui la imbunătățirea imunității, precum și la creșterea eficienței tratamentului antibiotic și antiinflamator”, explică dr. Teodor Coldea, medic primar medicină sportivă, cu competențe in medicina tradițională chineză – acupunctură și medicină ayurvedică in cadrul Diviziei de medicină alternativă MedLife.

Chiar dacă nu se vindecă, fiind o boală cronică, e important să ințelegem că astmul poate fi supravegheat, fapt care ne permite să avem o viață normală. Nu uitați: controlați-vă astmul!

sectiune medlife pdm6

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Trimite un comentariu