Skip to main content

Despre presa din Germania, la Bucureşti: venitul unui freelancer – 1.200 de euro. Cât câştigă un jurnalist angajat? Detalii inedite despre presă. La nemţi, asociaţia plăteşte salariul în caz de grevă

 
Ziare nemtesti
Ziare nemtesti

Ziare nemtesti

Publicitate

Veniturile lunare ale unui freelancer din Germania sunt, în medie de 1.200 de euro pe lună. „Este o valoare redusă, la limită”, a spus la Bucureşti Michael Konken, preşedintele Asociaţiei Germane a Jurnaliştilor. Un salariat câştigă mult mai mult. Şi internii sunt plătiţi.

Konken a vorbit la Bucureşti despre asociaţiile profesionale din Germania, despre salariul unui jurnalist angajat, dar şi despre problemele din presa germană.

La nemţi, în cazul unei greve, salariul jurnaliştilor este plătit de asociaţie. La o grevă de anul trecut, organizaţia a suportat cheltuieli de 2,5 milioane de euro. Forţa organizaţiei vine şi din numărul mare de membri: 36.000, peste jumătate din ziariştii care activează în Germania.

Detalii despre presa germană şi despre evenimentul la care au fost prezentate informaţiile, în continuare:

- În Germania sunt 58.000 de jurnalişti care au ca principală activitate jurnalismul. Cifra se apropie de 70.000 dacă se adaugă şi colaboratori.

- Freelancerii au o mare pondere„Sunt foarte mulţi freelanceri. Există landuri unde jumătate dintre ziarişti sunt liber profesionişti”, a spus Michael Konken. Din păcate, ei câştigă mai puţin decât un jurnalist angajat şi chiar decât un intern. 1.200 de euro este venitul unui liber profesionist în Germania, „la pragul de jos”. În cazul freelancerilor „am încercat impunerea unor reguli de tarifare pentru print şi fotografie”

- Un intern într-o redacţie din Germania câştigă lunar 1.800 de euro brut şi are contracte clare ce stabilesc paşii pe care îi parcurge într-o redacţie.

- Salariul unui jurnalist angajat porneşte de la 2.600 de euro. „Este treapta de pornire. Diferă apoi în funcţie de vechime şi de poziţia în redacţie. În radio sau televiziune, salariile sunt mai mari”, a spus germanul

Datele au fost prezentate la seminarul „Jurnalismul în România şi Germania: provocări comune şi caracteristici naţionale”, organizat la Bucureşti de Ambasada Germaniei. Panelul despre Provocările condiţiilor de muncă şi socio-legale ale jurnaliştilor a fost moderat de editorul Paginademedia.ro, Petrişor Obae.

Situaţia asociaţiilor profesionale în Germania: greviştii sunt plătiţi de asociaţie

- În Germania sunt două mari asociaţii profesionale: Asociaţia Germană a Jurnaliştilor (cu 36.000 de membri) şi Uniunea Ziariştilor (cu 16.000 de membri).

- „Noi asigurăm consultanţă juridică, suntem implicaţi şi în procesul legislativ legat de massmedia. În cazul unei greve, salariul jurnaliştilor grevişti este suportat de noi. Anul trecut, greva ne-a costat 2,4 milioane de euro”, a spus Konken.

- De unde aceşti bani? Sursa de finanţare este dată de cotizaţie: 260-300 de euro pe membru, pe an.

Tirajele la nemţi

Ziarele nemţeşti pierd anual, din tiraj, între 2 şi 4%.

Michael Konken:

„Au scăzut tirajele, dar cifrele sunt încă bune. Un cotidian are 350.000-400.000 de exemplare tiraj. O revistă precum Der Spiegel are jumătate de milion.” Cel mai mare tiraj în alre tabloidul Bild: 3,5 milioane de exemplare zilnic, opt milioane de cititori.

Problemele breslei: Nu există model de business pentru online. Fără print, onlineul nu rezistă. Două treimi din studenţii la jurnalism se duc spre PR.

Konken„Majoritatea ziarelor care au ediţii online le susţin foarte greu. Doar Der Spiegel se apropie cât de cât de zero. Fără print, nu ar putea supravieţui”. În online, salariile sunt mult mai mici decât în print.

„Constatăm că mulţi dintre absolvenţii universităţilor de jurnalism se duc în relaţiile publice. Două treimi aleg PR-ul şi doar o treime rămâne pentru jurnalism. Ne
îngrijorează această situaţie.”

„Există o criză mai ales pe print. În urmă cu câţiva ani, două treimi din veniturile unei publicaţii erau din publicitate. Acum ponderea publicităţii este sub 50%, mai ales în presa locală. Titlurile trebuie să mărească preţul de copertă pentru a supravieţui.”

„Printul a scăzut şi pentru că multe informaţii sunt oferite online gratuit. S-a greşit de la început. Cred că este o greşală că s-au dat aceste informaţii în mod gratuit, şi abia acum se cer bani. Unii au reuşit în mai mare măsură, alţii mai puţin”.

„Procentul investigaţiilor în presă a scăzut puternic: era 30% acum câţiva ani, acum este de doar 7%. A scăzut ponderea lor, dar valoarea investigaţiilor rămâne una ridicată.”

„Există mai multe modele de finanţare la care ne gândim pentru viitor: prin fundaţii, avantaje/deduceri fiscale, donaţii, crowdfunding. Trecem printr-o schimbare de paradigmă şi nimeni nu ştie cum va fi presa în viitor.”

Presiuni: „Facem publice presiunile politice”

Şi presa germană se confruntă cu presiuni, atât din partea politicului, cât şi economice.

Michael Konken:

„Dacă politicul încearcă să facă presiuni, le facem publice. A existat un caz când un politician a încercat să convingă postul public să nu difuzeze imagini de la congresul unui partid rival. Am făcut publică scrisoarea, iar purtătorul de cuvânt a fost demis”.

Cu presiunile economice este mai dificil:

„Există astfel de presiuni mai ales la nivel local. O ziaristă a fost demisă pentru că a scris despre o anumită firmă de publicitate. Am intervenit, am reuşit să combatem situaţia şi ea a fost reangajată. Sunt însă multe situaţii, mai ales în presa locală, când editorii le spun ziariştilor despre clienţi de publicitate pe care să îi ocolească”.

Televiziunea publică germană: 30.000 de angajaţi. Taxa: 18 euro pe lună

Taxa pentru televiziunea publică germană este de 17,98 de euro pe lună, a spus Konken, care este şi membru în consiliul de administraţie al ZDF (al doilea canal public german, după ARD).

Numărul de angajţi al companiei publice: 30.000.

Relaţia nemţilor cu posturile publice?

„Canalele publice se bucură de o mare încredere din partea publicului. Se vede mai ales într-o perioadă de criză sau la evenimente dramatice”, a spus Michael Konken. „Atunci telespectatorii trec pe posturile publice”, a mai spus el.

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus