Skip to main content

Despre presa din Germania, la București: venitul unui freelancer – 1.200 de euro. Cât câștigă un jurnalist angajat? Detalii inedite despre presă. La nemți, asociația plătește salariul în caz de grevă

 

Ziare nemtesti

Publicitate

Veniturile lunare ale unui freelancer din Germania sunt, în medie de 1.200 de euro pe lună. „Este o valoare redusă, la limită”, a spus la București Michael Konken, președintele Asociației Germane a Jurnaliștilor. Un salariat câștigă mult mai mult. Și internii sunt plătiți.

Konken a vorbit la București despre asociațiile profesionale din Germania, despre salariul unui jurnalist angajat, dar și despre problemele din presa germană.

La nemți, în cazul unei greve, salariul jurnaliștilor este plătit de asociație. La o grevă de anul trecut, organizația a suportat cheltuieli de 2,5 milioane de euro. Forța organizației vine și din numărul mare de membri: 36.000, peste jumătate din ziariștii care activează în Germania.

Detalii despre presa germană și despre evenimentul la care au fost prezentate informațiile, în continuare:

- În Germania sunt 58.000 de jurnaliști care au ca principală activitate jurnalismul. Cifra se apropie de 70.000 dacă se adaugă și colaboratori.

- Freelancerii au o mare pondere„Sunt foarte mulți freelanceri. Există landuri unde jumătate dintre ziariști sunt liber profesioniști”, a spus Michael Konken. Din păcate, ei câștigă mai puțin decât un jurnalist angajat și chiar decât un intern. 1.200 de euro este venitul unui liber profesionist în Germania, „la pragul de jos”. În cazul freelancerilor „am încercat impunerea unor reguli de tarifare pentru print și fotografie”

- Un intern într-o redacție din Germania câștigă lunar 1.800 de euro brut și are contracte clare ce stabilesc pașii pe care îi parcurge într-o redacție.

- Salariul unui jurnalist angajat pornește de la 2.600 de euro. „Este treapta de pornire. Diferă apoi în funcție de vechime și de poziția în redacție. În radio sau televiziune, salariile sunt mai mari”, a spus germanul

Datele au fost prezentate la seminarul „Jurnalismul în România și Germania: provocări comune și caracteristici naționale”, organizat la București de Ambasada Germaniei. Panelul despre Provocările condițiilor de muncă și socio-legale ale jurnaliștilor a fost moderat de editorul Paginademedia.ro, Petrișor Obae.

Situația asociațiilor profesionale în Germania: greviștii sunt plătiți de asociație

- În Germania sunt două mari asociații profesionale: Asociația Germană a Jurnaliștilor (cu 36.000 de membri) și Uniunea Ziariștilor (cu 16.000 de membri).

- „Noi asigurăm consultanță juridică, suntem implicați și în procesul legislativ legat de massmedia. În cazul unei greve, salariul jurnaliștilor greviști este suportat de noi. Anul trecut, greva ne-a costat 2,4 milioane de euro”, a spus Konken.

- De unde acești bani? Sursa de finanțare este dată de cotizație: 260-300 de euro pe membru, pe an.

Tirajele la nemți

Ziarele nemțești pierd anual, din tiraj, între 2 și 4%.

Michael Konken:

„Au scăzut tirajele, dar cifrele sunt încă bune. Un cotidian are 350.000-400.000 de exemplare tiraj. O revistă precum Der Spiegel are jumătate de milion.” Cel mai mare tiraj în alre tabloidul Bild: 3,5 milioane de exemplare zilnic, opt milioane de cititori.

Problemele breslei: Nu există model de business pentru online. Fără print, onlineul nu rezistă. Două treimi din studenții la jurnalism se duc spre PR.

Konken„Majoritatea ziarelor care au ediții online le susțin foarte greu. Doar Der Spiegel se apropie cât de cât de zero. Fără print, nu ar putea supraviețui”. În online, salariile sunt mult mai mici decât în print.

„Constatăm că mulți dintre absolvenții universităților de jurnalism se duc în relațiile publice. Două treimi aleg PR-ul și doar o treime rămâne pentru jurnalism. Ne
îngrijorează această situație.”

„Există o criză mai ales pe print. În urmă cu câțiva ani, două treimi din veniturile unei publicații erau din publicitate. Acum ponderea publicității este sub 50%, mai ales în presa locală. Titlurile trebuie să mărească prețul de copertă pentru a supraviețui.”

„Printul a scăzut și pentru că multe informații sunt oferite online gratuit. S-a greșit de la început. Cred că este o greșală că s-au dat aceste informații în mod gratuit, și abia acum se cer bani. Unii au reușit în mai mare măsură, alții mai puțin”.

„Procentul investigațiilor în presă a scăzut puternic: era 30% acum câțiva ani, acum este de doar 7%. A scăzut ponderea lor, dar valoarea investigațiilor rămâne una ridicată.”

„Există mai multe modele de finanțare la care ne gândim pentru viitor: prin fundații, avantaje/deduceri fiscale, donații, crowdfunding. Trecem printr-o schimbare de paradigmă și nimeni nu știe cum va fi presa în viitor.”

Presiuni: „Facem publice presiunile politice”

Și presa germană se confruntă cu presiuni, atât din partea politicului, cât și economice.

Michael Konken:

„Dacă politicul încearcă să facă presiuni, le facem publice. A existat un caz când un politician a încercat să convingă postul public să nu difuzeze imagini de la congresul unui partid rival. Am făcut publică scrisoarea, iar purtătorul de cuvânt a fost demis”.

Cu presiunile economice este mai dificil:

„Există astfel de presiuni mai ales la nivel local. O ziaristă a fost demisă pentru că a scris despre o anumită firmă de publicitate. Am intervenit, am reușit să combatem situația și ea a fost reangajată. Sunt însă multe situații, mai ales în presa locală, când editorii le spun ziariștilor despre clienți de publicitate pe care să îi ocolească”.

Televiziunea publică germană: 30.000 de angajați. Taxa: 18 euro pe lună

Taxa pentru televiziunea publică germană este de 17,98 de euro pe lună, a spus Konken, care este și membru în consiliul de administrație al ZDF (al doilea canal public german, după ARD).

Numărul de angajți al companiei publice: 30.000.

Relația nemților cu posturile publice?

„Canalele publice se bucură de o mare încredere din partea publicului. Se vede mai ales într-o perioadă de criză sau la evenimente dramatice”, a spus Michael Konken. „Atunci telespectatorii trec pe posturile publice”, a mai spus el.

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

Trimite un comentariu