Comisia de Etică din TVR consideră că postul public trebuia să difuzeze imagini de la protestele de stradă din 16 noiembrie. În documentul Comisiei, postat pe site-ul TVR, se arată că în ceea ce priveşte declaraţia producătorilor, apar diferenţe punctuale semnificative între relatarea susţinută în faţa comisiei şi nota explicativă semnată de aceştia în data de 18 noiembrie, la cererea directorului Ştirilor: dacă în timpul audierilor cei doi producători au dat de înţeles că şeful lor ierarhic (Claudiu Lucaci - n.r.) a avut o poziţie inflexibilă şi s-a pronunţat categoric împotriva difuzării protestelor în jurnal, în prima lor declaraţie descriu discuţia respectivă în termeni diferiţi: „la şedinţa de discutare a sumarului, organizată în după-amiaza zilei de vineri, am fost atenţionaţi să avem multă grijă la mitingurile ce ar urma să fie organizate în cursul serii, întrucât suntem în campanie electorală şi eventuale conotaţii electorale ale demonstraţiilor ar putea să ne atragă sancţiuni.”
În plus, producătorii au mai spus, printre altele, că evenimentele nu au putut fi acoperite deoarece au avut loc în afara programului, iar la TVR nu se mai plătesc orele suplimentare, astfel încât echipele de filmare nu au putut fi trimise pe teren. În plus, după ce aceştia au văzut „la alte posturi TV” că numărul participanţilor a crescut, au decis să-l cheme mai devreme pe reporterul de noapte.
Potrivit concluziilor comisiei de etică şi arbitraj, „orice protest care reuneşte un număr semnificativ de persoane reprezintă din perspectivă jurnalistică un subiect de interes public. Sub acest aspect, acţiunile din 14 noiembrie trebuiau mediatizate, indiferent de motivaţia acestora.”
Ce s-a discutat în comisia de etică pe subiectul protestelor din 14 noiembrie
Elena Hebean şi Octavian Manciu, producători ai ştirilor TVR:
Spun că în cursul zilei de vineri, 14 noiembrie, directorul Claudiu Lucaci le-a atras în mod repetat atenţia că „noi astăzi nu dăm proteste, pentru că este campanie electorală, sunt electorale şi ne-o furăm!”; precizează că ultima comunicare pe acest subiect a fost în şedinţa de sumar de la ora cinci, când domnul Lucaci le-a reamintit: „aveţi grijă, nu daţi, sunt periculoase, v-asumaţi!”;
Observă totuşi că mulţimile de oameni au devenit semnificative numeric spre ora opt, când reflectarea lor în Jurnal a devenit dificilă; spun că în Bucureşti, din cauza meciului de fotbal România – Irlanda, oamenii „au ieşit chiar după opt”, ceea ce înseamnă că „pentru jurnalul de ora opt, fizic nu s-a putut face nimic”;
Menţionează că în Bucureşti, date fiind programul strict de lucru şi interdicţia plăţii orelor suplimentare, evenimentele de după ora 19 nu pot fi acoperite cu echipe de filmare din lipsa de oameni;
Afirmă că în jurul orei 18.30 i-au cerut reporterului Marius Popescu să se informeze telefonic la Jandarmerie în legătură cu numărul participanţilor la mitingul din Bucureşti; în urma răspunsului („cel mult patruzeci”) au decis să nu trimită echipa la filmare şi să-i permită reporterului să plece acasă”;
Arată că după ce au constatat din relatările altor posturi de televiziune că numărul participanţilor la protestul din Bucureşti a crescut, au decis să-l cheme mai devreme la serviciu pe reporterul de noapte, care a fost trimis la filmare după ora opt;
Întrebaţi dacă le-au transmis colegilor de la studiourile teritoriale dacă sunt interesaţi sau nu de protestele din oraşele respective, spun că „noi n-am transmis nimic, nici că da, nici că nu”, şi că o decizie urma să fie luată în funcţie de amploarea manifestărilor respective; adaugă că primul fişier cu imagini de la protestele din Cluj a fost recepţionat după ora 21.30, în timp ce de la Timişoara nu au fost transmise imagini în seara de vineri;
Subliniază că, în ţară, cu excepţia protestelor de la Cluj şi Timişoara, majoritatea manifestaţiilor din acea zi „au fost organizate electoral” de partidele susţinătoare ale candidaţilor, motiv pentru care nu puteau fi difuzate în lipsa unei rubrici de ştiri electorale prevăzută în jurnal;
La sugestia comisiei că, în lipsa imaginilor de la proteste, desfăşurarea acestora ar fi putut fi totuşi anunţată de prezentator, cu promisiunea revenirii cu imagini de la evenimente în următorul jurnal de ştiri, acceptă că ar fi fost o soluţie „în condiţii normale”, dar insistă că aveau „interdicţie” să difuzeze şi că şi-au asumat încălcarea acesteia trimiţând o echipă de filmare în Bucureşti;
Întrebaţi cât a contat „interdicţia” în netransmiterea protestelor în Jurnal, spun că dacă ar fi avut imagini, „probabil” că ar fi difuzat informaţia într-o formă sau alta; adaugă că în lipsa unei echipe de filmare, a imaginilor de la proteste, „plus avertismentul de pe parcursul zilei” au decis să se concentreze pe acoperirea jurnalelor viitoare;
În sensul celor de mai sus, spun că au vorbit cu jurnalistul Mihai Rădulescu, prezentatorul următoarei emisiuni informative („Ora de ştiri”, TVR 2, ora 22.00), atrăgându-i atenţia că, în cazul difuzării imaginilor de la proteste, acestea trebuie „curăţate” de mesaje electorale, pancarte cu sigle de partide şi nume de candidaţi;
Arată că în ziua următoare (sâmbătă, 15 noiembrie) au difuzat ştirea despre proteste, cu imagini, după „îndelungi negocieri” telefonice cu Claudiu Lucaci, care le-a „recomandat” să nu dea o ştire electorală; spun că directorul a fost de acord după ce producătorul Elena Hebean i-a explicat că va difuza ştirea „evitând conotaţiile electorale şi scoţând în evidenţă că oamenii au ieşit în stradă pentru a sprijini diaspora”;
La observaţia comisiei că se poate înţelege că, chiar şi în lipsa presupusei „interdicţii” editoriale, protestele nu ar fi putut fi difuzate vineri în jurnalul de la ora 20.00 din motive de organizare şi administrare a resurselor, răspund că în acest caz ar fi avut posibilitatea să stabilească şi să pregătească din timp modalitatea de reflectare a evenimentelor,
Subliniază că, după plecarea directorului Claudiu Lucaci din TVR, în jurul orei 18.30, nu au avut un şef intermediar cu care să comunice;
Întrebaţi dacă au ceva să-şi reproşeze sau dacă au greşit cu ceva din punct de vedere profesional, răspund că regretă că nu au difuzat ştirea şi că nu s-au mobilizat altfel, trecând „peste cuvântul” directorului Ştirilor;
Evită un răspuns explicit la observaţia comisiei că regulamentele din TVR, inclusiv Statutul ziaristului, prevăd dreptul jurnalistului de a apela la clauza de conştiinţă şi de a refuza „orice tip de activitate publicistică aflată în contradicţie cu propriile sale convingeri”.
Claudiu Lucaci
Spune că nu s-a aflat în TVR în seara de 14 noiembrie, după ora 18.30, şi că singurele informaţii pe care le are legate de nedifuzarea protestelor în jurnalul de la ora 20.00 provin din explicaţiile pe care le-a solicitat ulterior, în scris, de la producătorii emisiunii;
Precizează că nu a participat la şedinţa de sumar din dimineaţa zilei de vineri şi că singura discuţie pe care a avut-o cu producătorii pe tema protestelor anunţate în Bucureşti a fost în şedinţa din jurul orei 18, când le-a atras atenţia să nu difuzeze în jurnal „proteste electorale”, subliniind că ar fi păcat „să greşim în ultima zi” a campaniei; adaugă că le-a transmis „foarte clar” că „tot ce este electoral, vă uitaţi cu atenţie, că se pot da numai în anumite condiţii. Aveţi grijă!” ;
Susţine că a făcut astfel de apeluri la prudenţă editorială în raport cu obligaţiile cuprinse în Decizia CNA în fiecare zi a campaniei pentru alegerile prezidenţiale;
Consideră că referirile la unul sau altul dintre candidaţi din timpul mai multor proteste desfăşurate în 14 noiembrie aveau o semnificaţie electorală, situaţie aflată sub incidenţa deciziei CNA.
La observaţia comisiei că acţiunile respective nu erau asumate politic, opinează că dispoziţia CNA nu distinge în funcţie de organizatorii manifestării: „în momentul în care se strigă ’, , interpretarea e limpede electorală!”;
Spune că, după ora 18.30, când a plecat din TVR, niciunul dintre producători nu l-a apelat telefonic pentru a-i comunica existenţa vreunei probleme legate de subiectul protestelor;
Subliniază că resursele umane şi logostice de care dispunea Direcţia Ştiri la momentul respectiv erau insuficiente şi că între orele 18 şi 19 trei echipe de filmare se aflau simultan la trei evenimente distincte; adaugă că, dacă ar fi fost informat despre evoluţia lucrurilor şi lipsa imaginilor, i-ar fi îndumat pe producătorii jurnalului de la ora 20 să prezinte un anunţ de crainic despre proteste;
Atrage atenţia că responsabilitatea pentru forma şi conţinutul jurnalului revine autorilor emisiunii, adică producătorilor;
Este de părere că ştirea despre proteste difuzată pe TVR 2 la ora 22 conţinea elemente electorale care o făceau improprie pentru difuzare potrivit deciziei CNA;
Susţine că, din punctul său de vedere, singura soluţie pentru ca relatarea protestelor în jurnal să respecte dispoziţiile specifice ale CNA ar fi fost eliminarea tuturor elementelor cu conotaţii electorale şi dă ca exemplu materialul pe acest subiect „curăţat” şi difuzat sâmbătă, 15 noiembrie, în jurnalul de la ora 14, pe TVR 1;
Arată că în data de 19 noiembrie i-a prezentat Preşedintelui-Director General, la solicitarea acestuia, poziţia sa privind nedifuzarea protestelor în jurnalul TVR 1 din 14 nov., însoţită de punctul de vedere al producătorilor;
Consideră că domnul Stelian Tănase s-a antepronunţat asupra acestui caz prin comentariul postat pe blogul personal în ziua de 16 noiembrie, cu o zi înainte de a-i cere o notă explicativă.
Andreea Damian, producător TVR Cluj
Spune că în data de 14 noiembrie, la ora 18.30, în calitate de producător al Jurnalului regional de la TVR Cluj, a anunţat-o personal pe Oana Muntean de la TVR Bucureşti că în centrul municipiului Cluj Napoca „se defăşoară un miting de protest împotriva lui Victor Ponta şi că până la acea oră se strânseseră aproximativ 2000 de persoane şi că se anunţă mai multă lume”;
Afirmă că a întrebat dacă să trimită ceva pentru Jurnal, iar Oana Muntean i-a comunicat că nu doreşte „nici pro Ponta, nici împotriva lui Ponta” şi că vor avea nevoie de imagini doar în cazul în care vor fi incidente la miting;
Precizează că la ora 20.20 a fost sunată de jurnalista Loredana Soare, care a solicitat imagini pentru „Ora de ştiri” de la TVR 2, imagini care au fost transmise la ora 21.10;
Menţionează că „subiectul cu protestul de la ora 18.00 a fost propus la TVR Bucureşti încă de dimineaţă, aflându-se pe sumarul transmis în jurul orelor 9.00-9.30”.
Observaţii şi constatări
Din analiza punctelor de vedere sintetizate mai sus, a Deciziei nr.528/11.09.2014 a CNA precum şi a altor documente relevante pentru acest caz, Comisia de etică şi arbitraj constată că:
În ceea ce priveşte declaraţia producătorilor, apar diferenţe punctuale semnificative între relatarea susţinută în faţa comisiei (similară cu conţinutul notei explicative prezentate Preşedintelui-Director General în 20 noiembrie) şi nota explicativă semnată de aceştia în data de 18 noiembrie, la cererea directorului Ştirilor: dacă în timpul audierilor cei doi producători au dat de înţeles că şeful lor ierarhic a avut o poziţie inflexibilă şi s-a pronunţat categoric împotriva difuzării protestelor în jurnal, în prima lor declaraţie descriu discuţia respectivă în termeni diferiţi: „la şedinţa de discutare a sumarului, organizată în după-amiaza zilei de vineri, am fost atenţionaţi să avem multă grijă la mitingurile ce ar urma să fie organizate în cursul serii, întrucât suntem în campanie electorală şi eventuale conotaţii electorale ale demonstraţiilor ar putea să ne atragă sancţiuni.” Aflată în imposibilitatea de a distinge care este varianta reală, comisia nu poate decât să remarce că această inconsecvenţă în afirmaţii dăunează credibilităţii unui jurnalist, punându-i la îndoială şi responsabilitatea;
Contradicţii apar şi în ceea ce priveşte comunicarea jurnaliştilor de la Bucureşti cu cei de la studiourile teritoriale: în vreme ce producătorii Jurnalului reclamă sosirea cu întârziere a imaginilor de la Cluj şi absenţa totală a celor de la Timişoara, responsabilii din provincie arată că au propus subiectul protestelor încă de la prima oră a zilei de 14 noiembrie;
Referitor la controversatul caracter electoral al unora dintre protestele organizate în 14 noiembrie, nu poate fi ignorat faptul că anunţarea publică a manifestaţiilor pe unele site-uri ( vezi http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18555814-protest-anti-ponta-anuntat-cluj-vineri-ora-18-00.htm ), mesajele mobilizatoare transmise pe Facebook, ca şi sloganurile scrise sau scandate de participanţi conferă acestor acţiuni şi conotaţii electorale pe lângă dimensiunea civică legitimă (respectarea dreptului de vot pentru românii din diaspora).
De altfel, producătorul de la TVR Cluj care a propus subiectul pentru jurnalul TVR1 descria evenimentul ca fiind „miting de protest anti Ponta”. Această constatare nu înseamnă în niciun fel şi în nicio circumstanţă că protestele ar fi trebuit ignorate.
În mod evident, reglementările emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru perioada electorală nu acoperă toate situaţiile posibile. Mai mult, unele dintre ele au caracter contradictoriu (exemplul citat mai sus), lasă loc la interpretări sau sunt de natură să afecteze rostul profesiei de jurnalist, cum este cazul Art.6 (3) din Decizia CNA, relevant în analiza de faţă: „În perioada campaniei electorale, cu excepţia spoturilor electorale, este interzisă difuzarea oricăror forme de comunicare (…) audiovizuală (…) noncomercială ce conţine referiri la candidaţi (…)”
Demersurile jurnaliştilor care au redactat ştirile difuzate pe TVR 2 la ora 22.00 în seara de 14 noiembrie şi pe TVR 1 la ora 14.00 în 15 noiembrie de a se conforma unor dispoziţii restrictive cum este cea citată mai sus şi de a „cosmetiza” reportajele dedicate subiectului au avut ca efecte colaterale trunchierea mesajului real şi distorsionarea informaţiei prezentate publicului.
3. Concluzii
Pe baza observaţiilor şi constatărilor de mai sus, membrii Comisiei de etică şi arbitraj au ajuns în unanimitate la următoarele concluzii:
Orice protest care reuneşte un număr semnificativ de persoane reprezintă din perspectivă jurnalistică un subiect de interes public.
Sub acest aspect, acţiunile din 14 noiembrie trebuiau mediatizate, indiferent de motivaţia acestora. Singura obligaţie suplimentară la fel de importantă definită ca atare de Statutul ziaristului din SRTV este reflectarea obiectivă a realităţii: „Art.5. Ziaristul din televiziunea publică are ca principale îndatoriri respectarea adevărului faptelor relatate şi slujirea interesului public. El va folosi în toate situaţiile litigioase de natură politică sau socială principiul echidistanţei şi al imparţialităţii.”
În ceea ce priveşte absenţa informaţiilor despre proteste în Jurnalul TVR 1 din data de 14 noiembrie, comisia constată că a fost vorba de o întârziere în reflectarea evenimentelor, consecinţă a unei aprecieri editoriale iniţiale excesiv de prudente dar explicabile având în vedere reglementările contradictorii ale CNA, urmată de ezitări în asumarea deciziilor editoriale adecvate şi în administrarea resurselor. Considerăm că singura soluţie în deplin acord cu obligaţiile eticii jurnalistice ar fi fost difuzarea protestelor şi a mesajelor nealterate ale acestora, chiar cu riscul de a da ulterior explicaţii în faţa membrilor CNA.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.roÎn legătură cu obligaţia TVR de a respecta reglementările din audiovizual, comisia remarcă faptul că singura sancţiune aplicată serviciului public de televiziune de către CNA pentru prestaţia din perioada electorală a vizat continuarea campaniei pentru un candidat în ziua votului, situaţie care până în acest moment nu a suscitat nicio reacţie publică din partea conducerii instituţiei.
Trimite un comentariu