Skip to main content

Ada Roseti, Discovery: "Rușii vor foarte multă știință. Pe măsură ce te îndrepți spre vest, vor divertisment. Noi suntem la mijloc"

 

Foto: Discovery
Foto: Discovery

Publicitate

Ce preferă telespectatorii în materie de documentare? Estul vrea mai multă educație, vestul vrea mai mult divertisment, spune într-un interviu acordat Paginademedia.ro Ada Roseti, director de programe Discovery pe Europa de Sud-Est, Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa.

Ada Roseti:

"Este un fel de continuum care vine de la Est la Vest. Cei de la Est, rușii ar vrea să vadă numai programe educative, pentru că ei asta așteaptă. Rușii își doresc să vadă multă știință, educație, lucruri ferme. Experiența cu Discovery este mai recentă și pentru că dorința de a-și îmbunătăți viața prin educație e foarte puternică.

Pe măsură ce te îndrepți către Centru și Vestul Europei, oamenii vor divertisment. Au o bază educațională sănătoasă sau sunt mulțumiți cu ce au și vor mai degrabă să urmărească ceva care să-i distreze. Asta este valabil și în SUA."

Unde sunt românii?

"Noi suntem undeva la jumătatea acestei axe", spune Ada Roseti.

Din interviu:

  • "În Rusia, Ucraina, toată zona aia își doresc foarte multă știință. Cu cât mergi spre Polonia oamenilor le plac programe de tip aventură, programe cu mașini. Bulgarii sunt foarte asemănători cu noi."
  • "Ucraina mergea bine, dar acum problema e că intervenția echipei Discovery în Ucraina e mai dificilă, pentru că ei sunt coordonați de echipa de la Moscova, iar șeful nu are nici măcar voie să ajungă în Ucraina."
  • "Dacă ai lua documentare făcute nu acum 25 de ani, cele mai frumoase documentare făcute acum zece ani și le-ai pune acum lumea nu s-ar mai uita la ele pentru că ceea ce ne înconjoară ne-a schimbat foarte mult."
  • "De ceva vreme n-a mai apărut nimic nou și revoluționar. Asta o spun cei de la Endemol care au creat formate celebre, producători cu experiență."
  • "Din ce în ce mai mult, recent, programele de non-ficțiune încep să apeleze și la partea emoțională. 
Ne-au arătat studiile și nu doar cele legate de televiziune că emoția este cea care creează o conexiune."
  • "Discovery și toate celelalte canale din domeniul ăsta nu mai predau, nu mai vorbesc de la înălțimea expertului cu studii universitare către publicul care nu știe atât de mult."
  • "Eu inițial n-am crezut în emisiunile cu licitații pentru România, pentru că "pe noi nu ne interesează", pentru noi mobila bunicii trebuie aruncată cât mai repede pentru că este urâtă și nefuncțională, după care am descoperit că, din ce în ce mai mult, interesul publicului pentru acest de programe crește."

Interviul, integral:

Carmen Andronache: Concurența dintre canalele de documentare sau "factuale", cum au fost numite ele în ultima vreme, aduc în atenție noi tipuri de emisiuni. Care este tendința în această zonă?

Ada Roseti: A fost, de curând, în Statele Unite o conferință, se chema Realscreen Summit, în cadrul căreia s-au întâlnit producători, companii producătoare de emisiuni de non-ficțiune și s-a discutat foarte mult. Concluzia a fost următoarea: "Domeniul este de foarte mare interes. Există public pentru programele de non-ficțiune, de tip documentar, ca să le ancorăm mai bine în percepția publicului. Și ele vor continua să atragă atenția.

Întrebarea care s-a pus a fost "care este ultimul hit, care este ideea genială care să ducă domeniul ăsta în anul în care ne aflăm și să deschidă o nouă cale de evoluție pentru următorii cinci ani?" Concluzia a fost că de ceva vreme n-a mai apărut nimic nou și revoluționar. Asta o spun cei de la Endemol care au creat formate celebre, producători cu experiență.

Pe de altă parte, toți sunt de acord că suntem într-un moment important. Anul ăsta, anul viitor va apărea, probabil, un format de succes, următoarea nouă direcție de dezvoltare a emisiunilor, ceva ce așteptăm cu toții.

Ce vor rușii, românii și americanii de la documentare

Ce preferă telespectatorii în materie de documentare?

Este un fel de continuum care vine de la Est la Vest. Cei de la Est, rușii ar vrea să vadă numai programe educative, pentru că ei asta așteaptă. Experiența cu Discovery este mai recentă și pentru că dorința de a-ți îmbunătăți viața prin educație e foarte puternică.

Pe măsură ce te îndrepți către Centru și Vestul Europei, oamenii vor divertisment. Au o bază educațională sănătoasă sau sunt mulțumiți cu ce au și vor mai degrabă să urmărească ceva care să-i distreze, să-i ajute să evadeze, fiind în același timp conștienți că ceea ce urmăresc e corect. Își doresc acest tip de program de non-ficțiune cu valențe informaționale, dar care este, în primul rând, divertisment. Asta este valabil și în SUA. Noi suntem undeva la jumătatea acestei axe.

Rușii își doresc să vadă multă știință, educație, lucruri ferme, dar asta nu înseamnă că urmăresc în general foarte mult asta. Vecinii noștri sunt foarte riguroși.

Bulgarii sunt foarte asemănători cu noi. O vreme, până să avem birou în Bulgaria, trăiam cu impresia dată de niște cercetări că bulgarii se culcă mai devreme și încercam să plasăm programele o idee mai devreme, să nu le piardă, dar n-am convins că nici măcar asta nu e adevărat.

În Slovenia, de pildă, Discovery e în Top 10 și ei sunt foarte mulțumiți cu programele, că nici măcar nu au regrete de genul "eh, cum era pe vremuri, când erau mai mulți profesori la Discovery, care îmi spuneau cum stau lucrurile cu știința". Ei sunt mulțumiți cu programele astea care îmbracă informația în haine de divertisment.

Ungaria?
Ada R: Despre Ungaria știu mai puțin, pentru că n-am mai lucrat direct cu ei de ceva vreme. Știu doar că sunt exact ca și slovenii, foarte mulțumiți. Este una dintre țările în care Discovery merge cel mai bine din toată regiunea asta.

În Ucraina, având în vedere recentul context politic?
Ucraina mergea bine, dar acum problema e că intervenția echipei Discovery în Ucraina e mai dificilă, pentru că ei sunt coordonați de echipa de la Moscova, iar șeful nu are nici măcar voie să ajungă în Ucraina.

Dar în Rusia, Ucraina, toată zona aia își doresc foarte multă știință. Cu cât mergi spre Polonia oamenilor le plac programe de tip aventură, programe cu mașini...

Românii își doresc statut

Ce își dorește telespectatorul, mai exact, în România și, prin comparație, în alte țări?
E complicat de răspuns pentru că lucrurile pot să difere în funcție de regiunea în care ne aflăm. În România, de exemplu, pot să spun, deși nu este explicit în ceea ce ne arată studiile, românii își doresc statut. Românul își dorește să se poziționeze cu ajutorul informației primite de la Discovery. Brandul Discovery e un fel de insignă de onoare.

Dar, pe de altă parte, este vorba mai mult despre asocierea cu brandul. Mă uitam, la un moment dat, unul dintre ziarele românești întreabă mai multe vedete ce emisiuni urmăresc la televizor.

Peste o treime dintre răspunsuri sunt programe Discovery sau din această zonă, a posturilor de documentare. Pentru că sună bine, pentru că te poziționează pe tine într-un loc în care îți dorești să te afli. Și, atunci, o dată este dorința ta de afirmare și dorința reală de informație.

Din ce în ce mai mult, recent, programele de non-ficțiune încep să apeleze și la partea emoțională.
Ne-au arătat studiile și nu doar cele legate de televiziune că emoția este cea care creează o conexiune.

Reporter: Putem să vorbim pe baza unor exemple concrete? Care dintre programele Discovery apelează la emoțional și care sunt cele care apelează la partea cerebrală?

Unii oameni spun "vai, Discovery nu mai face programe ca pe vremuri, nu mai sunt programe ca niște cursuri universitare în care e un domn, plin de seriozitate și care stă și îmi spune și ne ilustrează cu imagini."

Programele Discovery nu mai sunt atât de evident educaționale, nu mai au același format. Persoanele care spun că Discovery nu mai face documentarele pe care le făcea înainte se uită totuși cu plăcere la programele despre supraviețuire.

Ori, în emisiunile de supraviețuire, nu mai avem un domn care stă la o catedră, avem un tânăr care se aruncă din elicopter și face baie în copcă, arată, nu doar povestește.

E o schimbare foarte importantă de percepție și, atunci, Discovery și toate celelalte canale din domeniul ăsta nu mai predau, nu mai vorbesc de la înălțimea expertului cu studii universitare către publicul care nu știe atât de mult.

Personajul Discovery este fanul pasionat și obsedat. Astfel, implicarea emoțională în emisiunile de supraviețuire este extraordinară. Și aici nu vorbesc numai de Bear Grylls, ci de Ed Stafford, care a plecat în diverse zone și a stat și s-a filmat singur. Când a plecat în Amazon, nu știa nimeni dacă se mai întoarce vreodată.

Reporter: Nu avea niciun operator pe lângă el?

Ada R.: Nu, el s-a filmat singur permanent. Ed Stafford nu a avut niciodată operatori, când a plecat pe insulă nu numai că nu avea operatori, dar s-a folosit de multe ori de cameră ca să facă lucruri acolo, să supraviețuiască. Singurul mod de comunicare era că la anumite perioade își lăsa casetele filmate și bateriile într-un loc în care ceilalți luau casetele și plecau cu ele mai departe.

Adică nu s-a întâlnit cu nimeni în perioada respectivă, nu a interacționat, nu a fost ajutat sub nicio formă.

Reporter: Genul ăsta de emisiune este, de la început, o producție Discovery sau totul pleacă de la un freelancer care trimite o casetă și apoi se leagă o colaborare?

Ada R.: Cu Ed Stafford am avut două producții și acum o pregătim pe a trei-a care e diferită. Prima dată când a plecat în Amazon, practic era freelancer, nimeni nu știa de el, abia când s-a întors Discovery s-a implicat. La a doua producție, Ed Stafford a lucrat pe un format discutat cu producătorii Discovery și, prin urmare, știau ce se va întâmpla. Dar, dincolo de toate astea, tot ceea ce spune el acolo are o putere mare de a impacta emoțional telespectatorul pentru că e autentic.

Avem o mulțime de emisiuni care se petrec în Alaska, de pildă. "Ah, încă o emisiune din Alaska", spun unii. Dar avem inclusiv emisiuni despre drumurile din Siberia.

Sunt locurile alea la capătul Pământului în care este atât de greu să supraviețuiești încât faptul că te trezești dimineața și treci peste încă o zi este o aventură. Tipul ăsta de aventură este, o dată, emoționant și, în al doilea rând, îți dă și informații despre cum poți să supraviețuiești, dacă cumva mâine îngheață toată România. În al treilea rând, este puternic la nivelul ăsta: parcă nu-ți mai vine să te plângi atât de tare după ce vezi toate lucrurile alea că "e sloată în București și vin autobuzele mai greu". Vezi că mai sunt și alte probleme și este foarte important.

"Eu inițial n-am crezut în emisiunile cu licitații pentru România"

Am observat că, în ultima vreme, Discovery are în grila sa multe emisiunii despre licitații, depozite, obiecte pierdute s.a. Se poate vorbi de o tendință în această direcție?

Ce fac emisiunile astea? Pe lângă faptul că informează, îți arată niște lucruri pe care nu le cunoșteai și care sunt foarte utile pentru noi, de exemplu. Englezii știu mai bine decât noi valoarea lucrurilor vechi, te conectează cu un trecut recent.

Eu inițial n-am crezut în emisiunile cu licitații pentru România, pentru că "pe noi nu ne interesează", pentru noi mobila bunicii trebuie aruncată cât mai repede pentru că este urâtă și nefuncțională, după care am descoperit că, din ce în ce mai mult, interesul publicului pentru acest de programe crește.

Aici vorbesc de o perspectivă foarte locală, ne ajută să ne împăcăm cu un trecut recent, ne dă ocazia să evaluăm niște lucruri de care nu eram conștienți - mobila bunicilor. Mai mult decât atât, ne obligă să ne punem problema că trecutul poate fi valoros, obiectele din trecut pot fi recuperate și folosite într-un alt context. Legătura cu locul în care suntem, cu trecutul, cu obiectele, e ceva nou pentru publicul din partea asta a Europei, dar devine din ce în ce mai tare de actualitate.

Vă așteptați, ca acest tip de emisiune să creeze o nouă piață, pentru obiecte vechi, nu doar anticariate și târguri, din când în când?

Când mă gândesc la magazine și anticariate...aș vrea să te întreb: ai intrat în baruri și restaurante din centrul vechi?

Ai văzut câte dintre ele sunt decorate cu obiecte care sunt, fie dintre cele două războaie, fie de la începutul secolului XX s.a. Deci interesul există și oamenii se duc acolo pentru că e o atmosferă pe care, într-un fel sau altul, o percep ca fiind interesantă. Da, e o tendință care va continua și care se leagă foarte frumos de o altă direcție foarte clară a emisiunilor de non-ficțiune.

Când vorbim de ficțiune e cineva care scrie o poveste, dacă sunt buni creatori, scenariști, regizori creează o poveste care curge într-un mod care te captivează.

Marile competiții, care sunt acum la mare căutare în România, cu "Idol", "X factor", "Vocea" - nu au un script în spate, dar au o știință atât de clară a alegerii concurenților, nu numai datorită calităților lor de performeri, ci și prin prisma a ceea ce pot ei să aducă în materie de dinamică a echipei încât nu e nevoie să creezi dramă, drama vine înclusiv din alegerea personajelor.

Magia, în forma ei de spectacol, nu este o direcție în care să găsești foarte mult de arătat la televizor

Acum aș vrea să vorbim puțin despre un alt tip de program, emisiunile cu magie. Se poate vorbi și în acest caz de o tendință? Veți face mai multe programe cu și despre magie?

La nivel personal, eu sunt fascinată de magie pentru că magia este suprema formă de manifestare a științei, într-un fel sau altul. Sunt lucruri perfect reale și care par incredibile pentru că nu știm mecanismul din spatele ei.

Magia, în forma ei de spectacol, nu este o direcție în care să găsești foarte mult de arătat la televizor. Motivul pentru care Dynamo a fost atât de bine primit pe Discovery este pentru că el este un personaj, pentru că de fapt toate magiile lui spuneau niște povești.

Trucurile lui nu erau absolut lipsite de context, făcute numai ca să impresioneze. Asta e un lucru greu de construit, îți trebuie personajul, îți trebuie contextul...Da, mai sunt și alte programe.

Avem "Magia științei" - un program în care iluzioniști autentici inventează numere, care nu sunt atât de mult de iluzioniști, sunt numere care arată în ce măsură știința în ziua de astăzi este atât de aproape de magie că nici măcar nu îți poți da seama unde începe una și unde se termină alta. Sunt, de pildă, materiale care își schimbă culoarea la diverse temperaturi. Cum sunt cele pe care le avem pe tigăile din bucătărie. Acum nu mai par atât de magice, cum păreau acum 20 de ani, când au apărut prima oară, când erau inelele care îți identificau starea de spirit, care reacționau la caldură.

În schimb, există un material pe care după ce îl aranjezi într-o formă oarecare poți să-l întinzi și, odată ce îl încălzești revine în forma respectivă. Să zicem că scrii cu sârma respectivă Discovery, o întinzi și apoi o încălzești (torni apă caldă pe ea) și ea ia forma pe care tu ai desenat-o. Arată a magie, dar e știință și atât.

Noi emisiuni: Explorăm cosmosul, X-ray Mega Airoport și Racing Extinction

Ați anunțat recent lansarea emisiunii "Explorăm Cosmosul", ce îmi poți spune despre el? Vom vedea tot mai multe emisiuni de acest gen?

Anul acesta vom avea un program nou despre aeroporturi. Emisiunea este analiza unui organism creat de om, care este aeroportul (Frankfurt). X-ray Mega Airoport se numește programul, deocamdată nu este tradus inca titlul.

Racing Extinction este un alt documentar nou (anunțat de Discovery la începutul acestei săptămâni - n.r. ) teoria conform căreia ne aflăm în pragul celei de-a sasea etape de dispariție a unor specii (nu a celei umane) - dispariția masivă a unor specii marine și nu numai.

Dispar zilnic specii, pe unele dintre ele nici n-am apucat să le descoperim, pentru că vorbim de microorganisme. A fost prezentat la festivalul din America, noi ne așteptăm să-l avem pe post la sfârșitul anului. A fost cumpărat de Discovery pentru toate piețele. Va avea probabil același impact pe care l-a avut "An Inconvenient Truth" în discuția despre încălzirea globală. (avem trailer).

Președintele Discovery Channel U.S., care a fost numit la sfârșitul anului trecut, a declarat la începutul anului că își dorește să aducă Discovery mai aproape de rădăcinile lui informativ-educative, fără să piardă din vedere că lucrurile s-au schimbat.

Dacă ai lua documentare făcute, nu acum 25 de ani, cele mai frumoase documentare făcute acum zece ani și le-ai pune acum lumea nu s-ar mai uita la ele pentru că ceea ce ne înconjoară ne-a schimbat foarte mult.

Cum sunt adaptate programele Discovery la piața din România?

Noi avem o echipă care face grilele de programe. Echipa de aici ia programele Discovery făcute în S.U.A și Marea Britanie, acolo se fac cele mai multe programe, și le poziționează în grilă - luni, marți s.a. - pe ore, se decide și data premierei în funcție de informațiile despre piață pe care le avem.

De unde vă luați aceste informații?

Vin după datele de audiență, după focus grupuri, vin după date de audiențe și focus-grupuri făcute în alte țări. Dacă, de exemplu, avem date de audiență din Polonia sau Bulgaria știm deja, după atâta experiență de făcut grile locale, cam cum ne aliniem noi cu ei. Facem o calibrare foarte fină. În momentul în care planifică anumite emisiuni nu pleacă de la zero și riscă, pleacă de la o presupunere care se bazează pe date și experiențe anterioare, care îi face să aibă o rată foarte mare de succes. Nu mi s-a întămplat să fie emisiuni pe care noi să le programăm la ora 22.00 și să nu meargă și să le programăm sâmbătă la ora 9.00 dimineața și să meargă perfect. De obicei îi cunoști locul.

În Bulgaria, de exemplu, am plecat de la o grilă similară și am început să le adaptăm. Nu e un test științific perfect, programul A în România și programul B în Bulgaria și vedem care dintre ele merge, dar ne ajută.

Este foarte importantă experiența locală, pentru că dacă stai într-un birou undeva departe și te uiți la numere și te întrebi "vai, dar de ce nu a mers ieri emisiunea asta?" și nu ești în țara respectivă să știi că a fost "X Factor" sau poate s-a întâmplat ceva, a căzut curentul în București. Numerele nu-ți arată toate informațiile, când vine vorba de programe.

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Comentarii

  • Si eu zic ca este bun, desi am auzit ca reluarile sunt la putere...nu am Discovery in grila si nici nu am fugit la UPC.
    Dincolo de pareri, importante sunt audientele.
    Si, deocamdata, Discovery este sub canalele de desene animate.
  • daca Da Vinci au programe mai bune decat Discovery e clar ! tu lucrezi la RCS si te uiti doar la 'super canalele lor de documentare'. in rest noi sa fim sanatosi. apropo, ce audienta mai au in 'reteaua' voastra interna? tot zero?
  • Gurile rele, care nu au discovery in lista, adica DOAR rds-ul, spun ca nu e un program bun. E cel mai tare pe emisiuni documentare, nu se apropie niciunul de el
  • Ai driecu' comunisti bolsevici, auzi la ei, vor stiinta!
    Jos comunismul! Huoooo!
    Norocul tarii asteia este brava mass-media romana, care lupta cu toate resursele impotriva comunismului!
    De exemplu, ieri s-au certat Oana Roman cu Iulia Albu, iar Bianca lu' Bote are o aventura cu Briliantu' Mutu, care e tot un fel de Printu' Cristea.
    Iar azi, Bote' l-a cetat pe unu' musculos ca n-a mancat ciorba si a aruncat-o. Si le-a inspectat WC-ul, fiind foarte nemultumit de ce-a gasit acolo.
    Jos comunismul!
    Traiasca anticomunismul!
  • Cand e sefa peste programe un fost autointitulat critic de film, o sa fie praf si audienta. In prezent nu cred ca e post cu emisiuni mai plictisitoare decat Discovery. Pana si ala pentru tineri, Da Vinci, are programe mai interesante.
  • Asistam cumva la vreo campanie Discovery in presa electronica, asta dupa ce ieri am citit asta http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-19406067-sefa-discovery-pentru-europa-sud-est-cum-misca-liderul-international-televiziunii-nisa-conditiile-aparte-din-romania-plus-avantajul-halep-pentru-eurosport-lamuriri-pentru-parteneriat-ciudat-publicitat.htm
    Si mai lasatio mai moale cu programele voastre, cu licitatiile, cu amanetul si cu obiectele pierdute, cu documentarele, ca ce dati voi se vede si pe canalele fara plata History si pe Travel, si la CBS Reality si pe canalele Viasat.
    Poate singurul plus de la voi sunt magicienii...in rest...

Trimite un comentariu