Skip to main content

Ada Roseti, Discovery: "Ruşii vor foarte multă ştiinţă. Pe măsură ce te îndrepţi spre vest, vor divertisment. Noi suntem la mijloc"

 
Ada Roseti, Channel Director SEE, Discovery Networks CEEMEA_1
Ada Roseti, Channel Director SEE, Discovery Networks CEEMEA_1

Foto: Discovery
Foto: Discovery

Publicitate

Ce preferă telespectatorii în materie de documentare? Estul vrea mai multă educaţie, vestul vrea mai mult divertisment, spune într-un interviu acordat Paginademedia.ro Ada Roseti, director de programe Discovery pe Europa de Sud-Est, Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa.

Ada Roseti:

"Este un fel de continuum care vine de la Est la Vest. Cei de la Est, ruşii ar vrea să vadă numai programe educative, pentru că ei asta aşteaptă. Ruşii îşi doresc să vadă multă ştiinţă, educaţie, lucruri ferme. Experienţa cu Discovery este mai recentă şi pentru că dorinţa de a-şi îmbunătăţi viaţa prin educaţie e foarte puternică.

Pe măsură ce te îndrepţi către Centru şi Vestul Europei, oamenii vor divertisment. Au o bază educaţională sănătoasă sau sunt mulţumiţi cu ce au şi vor mai degrabă să urmărească ceva care să-i distreze. Asta este valabil şi în SUA."

Unde sunt românii?

"Noi suntem undeva la jumătatea acestei axe", spune Ada Roseti.

Din interviu:

  • "În Rusia, Ucraina, toată zona aia îşi doresc foarte multă ştiinţă. Cu cât mergi spre Polonia oamenilor le plac programe de tip aventură, programe cu maşini. Bulgarii sunt foarte asemănători cu noi."
  • "Ucraina mergea bine, dar acum problema e că intervenţia echipei Discovery în Ucraina e mai dificilă, pentru că ei sunt coordonaţi de echipa de la Moscova, iar şeful nu are nici măcar voie să ajungă în Ucraina."
  • "Dacă ai lua documentare făcute nu acum 25 de ani, cele mai frumoase documentare făcute acum zece ani şi le-ai pune acum lumea nu s-ar mai uita la ele pentru că ceea ce ne înconjoară ne-a schimbat foarte mult."
  • "De ceva vreme n-a mai apărut nimic nou şi revoluţionar. Asta o spun cei de la Endemol care au creat formate celebre, producători cu experienţă."
  • "Din ce în ce mai mult, recent, programele de non-ficţiune încep să apeleze şi la partea emoţională. 
Ne-au arătat studiile şi nu doar cele legate de televiziune că emoţia este cea care creează o conexiune."
  • "Discovery şi toate celelalte canale din domeniul ăsta nu mai predau, nu mai vorbesc de la înălţimea expertului cu studii universitare către publicul care nu ştie atât de mult."
  • "Eu iniţial n-am crezut în emisiunile cu licitaţii pentru România, pentru că "pe noi nu ne interesează", pentru noi mobila bunicii trebuie aruncată cât mai repede pentru că este urâtă şi nefuncţională, după care am descoperit că, din ce în ce mai mult, interesul publicului pentru acest de programe creşte."

Interviul, integral:

Carmen Andronache: Concurenţa dintre canalele de documentare sau "factuale", cum au fost numite ele în ultima vreme, aduc în atenţie noi tipuri de emisiuni. Care este tendinţa în această zonă?

Ada Roseti: A fost, de curând, în Statele Unite o conferinţă, se chema Realscreen Summit, în cadrul căreia s-au întâlnit producători, companii producătoare de emisiuni de non-ficţiune şi s-a discutat foarte mult. Concluzia a fost următoarea: "Domeniul este de foarte mare interes. Există public pentru programele de non-ficţiune, de tip documentar, ca să le ancorăm mai bine în percepţia publicului. Şi ele vor continua să atragă atenţia.

Întrebarea care s-a pus a fost "care este ultimul hit, care este ideea genială care să ducă domeniul ăsta în anul în care ne aflăm şi să deschidă o nouă cale de evoluţie pentru următorii cinci ani?" Concluzia a fost că de ceva vreme n-a mai apărut nimic nou şi revoluţionar. Asta o spun cei de la Endemol care au creat formate celebre, producători cu experienţă.

Pe de altă parte, toţi sunt de acord că suntem într-un moment important. Anul ăsta, anul viitor va apărea, probabil, un format de succes, următoarea nouă direcţie de dezvoltare a emisiunilor, ceva ce aşteptăm cu toţii.

Ce vor ruşii, românii şi americanii de la documentare

Ce preferă telespectatorii în materie de documentare?

Este un fel de continuum care vine de la Est la Vest. Cei de la Est, ruşii ar vrea să vadă numai programe educative, pentru că ei asta aşteaptă. Experienţa cu Discovery este mai recentă şi pentru că dorinţa de a-ţi îmbunătăţi viaţa prin educaţie e foarte puternică.

Pe măsură ce te îndrepţi către Centru şi Vestul Europei, oamenii vor divertisment. Au o bază educaţională sănătoasă sau sunt mulţumiţi cu ce au şi vor mai degrabă să urmărească ceva care să-i distreze, să-i ajute să evadeze, fiind în acelaşi timp conştienţi că ceea ce urmăresc e corect. Îşi doresc acest tip de program de non-ficţiune cu valenţe informaţionale, dar care este, în primul rând, divertisment. Asta este valabil şi în SUA. Noi suntem undeva la jumătatea acestei axe.

Ruşii îşi doresc să vadă multă ştiinţă, educaţie, lucruri ferme, dar asta nu înseamnă că urmăresc în general foarte mult asta. Vecinii noştri sunt foarte riguroşi.

Bulgarii sunt foarte asemănători cu noi. O vreme, până să avem birou în Bulgaria, trăiam cu impresia dată de nişte cercetări că bulgarii se culcă mai devreme şi încercam să plasăm programele o idee mai devreme, să nu le piardă, dar n-am convins că nici măcar asta nu e adevărat.

În Slovenia, de pildă, Discovery e în Top 10 şi ei sunt foarte mulţumiţi cu programele, că nici măcar nu au regrete de genul "eh, cum era pe vremuri, când erau mai mulţi profesori la Discovery, care îmi spuneau cum stau lucrurile cu ştiinţa". Ei sunt mulţumiţi cu programele astea care îmbracă informaţia în haine de divertisment.

Ungaria?
Ada R: Despre Ungaria ştiu mai puţin, pentru că n-am mai lucrat direct cu ei de ceva vreme. Ştiu doar că sunt exact ca şi slovenii, foarte mulţumiţi. Este una dintre ţările în care Discovery merge cel mai bine din toată regiunea asta.

În Ucraina, având în vedere recentul context politic?
Ucraina mergea bine, dar acum problema e că intervenţia echipei Discovery în Ucraina e mai dificilă, pentru că ei sunt coordonaţi de echipa de la Moscova, iar şeful nu are nici măcar voie să ajungă în Ucraina.

Dar în Rusia, Ucraina, toată zona aia îşi doresc foarte multă ştiinţă. Cu cât mergi spre Polonia oamenilor le plac programe de tip aventură, programe cu maşini...

Românii îşi doresc statut

Ce îşi doreşte telespectatorul, mai exact, în România şi, prin comparaţie, în alte ţări?
E complicat de răspuns pentru că lucrurile pot să difere în funcţie de regiunea în care ne aflăm. În România, de exemplu, pot să spun, deşi nu este explicit în ceea ce ne arată studiile, românii îşi doresc statut. Românul îşi doreşte să se poziţioneze cu ajutorul informaţiei primite de la Discovery. Brandul Discovery e un fel de insignă de onoare.

Dar, pe de altă parte, este vorba mai mult despre asocierea cu brandul. Mă uitam, la un moment dat, unul dintre ziarele româneşti întreabă mai multe vedete ce emisiuni urmăresc la televizor.

Peste o treime dintre răspunsuri sunt programe Discovery sau din această zonă, a posturilor de documentare. Pentru că sună bine, pentru că te poziţionează pe tine într-un loc în care îţi doreşti să te afli. Şi, atunci, o dată este dorinţa ta de afirmare şi dorinţa reală de informaţie.

Din ce în ce mai mult, recent, programele de non-ficţiune încep să apeleze şi la partea emoţională.
Ne-au arătat studiile şi nu doar cele legate de televiziune că emoţia este cea care creează o conexiune.

Reporter: Putem să vorbim pe baza unor exemple concrete? Care dintre programele Discovery apelează la emoţional şi care sunt cele care apelează la partea cerebrală?

Unii oameni spun "vai, Discovery nu mai face programe ca pe vremuri, nu mai sunt programe ca nişte cursuri universitare în care e un domn, plin de seriozitate şi care stă şi îmi spune şi ne ilustrează cu imagini."

Programele Discovery nu mai sunt atât de evident educaţionale, nu mai au acelaşi format. Persoanele care spun că Discovery nu mai face documentarele pe care le făcea înainte se uită totuşi cu plăcere la programele despre supravieţuire.

Ori, în emisiunile de supravieţuire, nu mai avem un domn care stă la o catedră, avem un tânăr care se aruncă din elicopter şi face baie în copcă, arată, nu doar povesteşte.

E o schimbare foarte importantă de percepţie şi, atunci, Discovery şi toate celelalte canale din domeniul ăsta nu mai predau, nu mai vorbesc de la înălţimea expertului cu studii universitare către publicul care nu ştie atât de mult.

Personajul Discovery este fanul pasionat şi obsedat. Astfel, implicarea emoţională în emisiunile de supravieţuire este extraordinară. Şi aici nu vorbesc numai de Bear Grylls, ci de Ed Stafford, care a plecat în diverse zone şi a stat şi s-a filmat singur. Când a plecat în Amazon, nu ştia nimeni dacă se mai întoarce vreodată.

Reporter: Nu avea niciun operator pe lângă el?

Ada R.: Nu, el s-a filmat singur permanent. Ed Stafford nu a avut niciodată operatori, când a plecat pe insulă nu numai că nu avea operatori, dar s-a folosit de multe ori de cameră ca să facă lucruri acolo, să supravieţuiască. Singurul mod de comunicare era că la anumite perioade îşi lăsa casetele filmate şi bateriile într-un loc în care ceilalţi luau casetele şi plecau cu ele mai departe.

Adică nu s-a întâlnit cu nimeni în perioada respectivă, nu a interacţionat, nu a fost ajutat sub nicio formă.

Reporter: Genul ăsta de emisiune este, de la început, o producţie Discovery sau totul pleacă de la un freelancer care trimite o casetă şi apoi se leagă o colaborare?

Ada R.: Cu Ed Stafford am avut două producţii şi acum o pregătim pe a trei-a care e diferită. Prima dată când a plecat în Amazon, practic era freelancer, nimeni nu ştia de el, abia când s-a întors Discovery s-a implicat. La a doua producţie, Ed Stafford a lucrat pe un format discutat cu producătorii Discovery şi, prin urmare, ştiau ce se va întâmpla. Dar, dincolo de toate astea, tot ceea ce spune el acolo are o putere mare de a impacta emoţional telespectatorul pentru că e autentic.

Avem o mulţime de emisiuni care se petrec în Alaska, de pildă. "Ah, încă o emisiune din Alaska", spun unii. Dar avem inclusiv emisiuni despre drumurile din Siberia.

Sunt locurile alea la capătul Pământului în care este atât de greu să supravieţuieşti încât faptul că te trezeşti dimineaţa şi treci peste încă o zi este o aventură. Tipul ăsta de aventură este, o dată, emoţionant şi, în al doilea rând, îţi dă şi informaţii despre cum poţi să supravieţuieşti, dacă cumva mâine îngheaţă toată România. În al treilea rând, este puternic la nivelul ăsta: parcă nu-ţi mai vine să te plângi atât de tare după ce vezi toate lucrurile alea că "e sloată în Bucureşti şi vin autobuzele mai greu". Vezi că mai sunt şi alte probleme şi este foarte important.

"Eu iniţial n-am crezut în emisiunile cu licitaţii pentru România"

Am observat că, în ultima vreme, Discovery are în grila sa multe emisiunii despre licitaţii, depozite, obiecte pierdute s.a. Se poate vorbi de o tendinţă în această direcţie?

Ce fac emisiunile astea? Pe lângă faptul că informează, îţi arată nişte lucruri pe care nu le cunoşteai şi care sunt foarte utile pentru noi, de exemplu. Englezii ştiu mai bine decât noi valoarea lucrurilor vechi, te conectează cu un trecut recent.

Eu iniţial n-am crezut în emisiunile cu licitaţii pentru România, pentru că "pe noi nu ne interesează", pentru noi mobila bunicii trebuie aruncată cât mai repede pentru că este urâtă şi nefuncţională, după care am descoperit că, din ce în ce mai mult, interesul publicului pentru acest de programe creşte.

Aici vorbesc de o perspectivă foarte locală, ne ajută să ne împăcăm cu un trecut recent, ne dă ocazia să evaluăm nişte lucruri de care nu eram conştienţi - mobila bunicilor. Mai mult decât atât, ne obligă să ne punem problema că trecutul poate fi valoros, obiectele din trecut pot fi recuperate şi folosite într-un alt context. Legătura cu locul în care suntem, cu trecutul, cu obiectele, e ceva nou pentru publicul din partea asta a Europei, dar devine din ce în ce mai tare de actualitate.

Vă aşteptaţi, ca acest tip de emisiune să creeze o nouă piaţă, pentru obiecte vechi, nu doar anticariate şi târguri, din când în când?

Când mă gândesc la magazine şi anticariate...aş vrea să te întreb: ai intrat în baruri şi restaurante din centrul vechi?

Ai văzut câte dintre ele sunt decorate cu obiecte care sunt, fie dintre cele două războaie, fie de la începutul secolului XX s.a. Deci interesul există şi oamenii se duc acolo pentru că e o atmosferă pe care, într-un fel sau altul, o percep ca fiind interesantă. Da, e o tendinţă care va continua şi care se leagă foarte frumos de o altă direcţie foarte clară a emisiunilor de non-ficţiune.

Când vorbim de ficţiune e cineva care scrie o poveste, dacă sunt buni creatori, scenarişti, regizori creează o poveste care curge într-un mod care te captivează.

Marile competiţii, care sunt acum la mare căutare în România, cu "Idol", "X factor", "Vocea" - nu au un script în spate, dar au o ştiinţă atât de clară a alegerii concurenţilor, nu numai datorită calităţilor lor de performeri, ci şi prin prisma a ceea ce pot ei să aducă în materie de dinamică a echipei încât nu e nevoie să creezi dramă, drama vine înclusiv din alegerea personajelor.

Magia, în forma ei de spectacol, nu este o direcţie în care să găseşti foarte mult de arătat la televizor

Acum aş vrea să vorbim puţin despre un alt tip de program, emisiunile cu magie. Se poate vorbi şi în acest caz de o tendinţă? Veţi face mai multe programe cu şi despre magie?

La nivel personal, eu sunt fascinată de magie pentru că magia este suprema formă de manifestare a ştiinţei, într-un fel sau altul. Sunt lucruri perfect reale şi care par incredibile pentru că nu ştim mecanismul din spatele ei.

Magia, în forma ei de spectacol, nu este o direcţie în care să găseşti foarte mult de arătat la televizor. Motivul pentru care Dynamo a fost atât de bine primit pe Discovery este pentru că el este un personaj, pentru că de fapt toate magiile lui spuneau nişte poveşti.

Trucurile lui nu erau absolut lipsite de context, făcute numai ca să impresioneze. Asta e un lucru greu de construit, îţi trebuie personajul, îţi trebuie contextul...Da, mai sunt şi alte programe.

Avem "Magia ştiinţei" - un program în care iluzionişti autentici inventează numere, care nu sunt atât de mult de iluzionişti, sunt numere care arată în ce măsură ştiinţa în ziua de astăzi este atât de aproape de magie că nici măcar nu îţi poţi da seama unde începe una şi unde se termină alta. Sunt, de pildă, materiale care îşi schimbă culoarea la diverse temperaturi. Cum sunt cele pe care le avem pe tigăile din bucătărie. Acum nu mai par atât de magice, cum păreau acum 20 de ani, când au apărut prima oară, când erau inelele care îţi identificau starea de spirit, care reacţionau la caldură.

În schimb, există un material pe care după ce îl aranjezi într-o formă oarecare poţi să-l întinzi şi, odată ce îl încălzeşti revine în forma respectivă. Să zicem că scrii cu sârma respectivă Discovery, o întinzi şi apoi o încălzeşti (torni apă caldă pe ea) şi ea ia forma pe care tu ai desenat-o. Arată a magie, dar e ştiinţă şi atât.

Noi emisiuni: Explorăm cosmosul, X-ray Mega Airoport şi Racing Extinction

Aţi anunţat recent lansarea emisiunii "Explorăm Cosmosul", ce îmi poţi spune despre el? Vom vedea tot mai multe emisiuni de acest gen?

Anul acesta vom avea un program nou despre aeroporturi. Emisiunea este analiza unui organism creat de om, care este aeroportul (Frankfurt). X-ray Mega Airoport se numeşte programul, deocamdată nu este tradus inca titlul.

Racing Extinction este un alt documentar nou (anunţat de Discovery la începutul acestei săptămâni - n.r. ) teoria conform căreia ne aflăm în pragul celei de-a sasea etape de dispariţie a unor specii (nu a celei umane) - dispariţia masivă a unor specii marine şi nu numai.

Dispar zilnic specii, pe unele dintre ele nici n-am apucat să le descoperim, pentru că vorbim de microorganisme. A fost prezentat la festivalul din America, noi ne aşteptăm să-l avem pe post la sfârşitul anului. A fost cumpărat de Discovery pentru toate pieţele. Va avea probabil acelaşi impact pe care l-a avut "An Inconvenient Truth" în discuţia despre încălzirea globală. (avem trailer).

Preşedintele Discovery Channel U.S., care a fost numit la sfârşitul anului trecut, a declarat la începutul anului că îşi doreşte să aducă Discovery mai aproape de rădăcinile lui informativ-educative, fără să piardă din vedere că lucrurile s-au schimbat.

Dacă ai lua documentare făcute, nu acum 25 de ani, cele mai frumoase documentare făcute acum zece ani şi le-ai pune acum lumea nu s-ar mai uita la ele pentru că ceea ce ne înconjoară ne-a schimbat foarte mult.

Cum sunt adaptate programele Discovery la piaţa din România?

Noi avem o echipă care face grilele de programe. Echipa de aici ia programele Discovery făcute în S.U.A şi Marea Britanie, acolo se fac cele mai multe programe, şi le poziţionează în grilă - luni, marţi s.a. - pe ore, se decide şi data premierei în funcţie de informaţiile despre piaţă pe care le avem.

De unde vă luaţi aceste informaţii?

Vin după datele de audienţă, după focus grupuri, vin după date de audienţe şi focus-grupuri făcute în alte ţări. Dacă, de exemplu, avem date de audienţă din Polonia sau Bulgaria ştim deja, după atâta experienţă de făcut grile locale, cam cum ne aliniem noi cu ei. Facem o calibrare foarte fină. În momentul în care planifică anumite emisiuni nu pleacă de la zero şi riscă, pleacă de la o presupunere care se bazează pe date şi experienţe anterioare, care îi face să aibă o rată foarte mare de succes. Nu mi s-a întămplat să fie emisiuni pe care noi să le programăm la ora 22.00 şi să nu meargă şi să le programăm sâmbătă la ora 9.00 dimineaţa şi să meargă perfect. De obicei îi cunoşti locul.

În Bulgaria, de exemplu, am plecat de la o grilă similară şi am început să le adaptăm. Nu e un test ştiinţific perfect, programul A în România şi programul B în Bulgaria şi vedem care dintre ele merge, dar ne ajută.

Este foarte importantă experienţa locală, pentru că dacă stai într-un birou undeva departe şi te uiţi la numere şi te întrebi "vai, dar de ce nu a mers ieri emisiunea asta?" şi nu eşti în ţara respectivă să ştii că a fost "X Factor" sau poate s-a întâmplat ceva, a căzut curentul în Bucureşti. Numerele nu-ţi arată toate informaţiile, când vine vorba de programe.

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Bogdan Bogdan
    Divertisment se gaseste peste tot, treaba e sa fie si bun.. la noi divertismentul este la pamant
  • geo geo
    Si eu zic ca este bun, desi am auzit ca reluarile sunt la putere...nu am Discovery in grila si nici nu am fugit la UPC.
    Dincolo de pareri, importante sunt audientele.
    Si, deocamdata, Discovery este sub canalele de desene animate.
  • marian marian
    daca Da Vinci au programe mai bune decat Discovery e clar ! tu lucrezi la RCS si te uiti doar la 'super canalele lor de documentare'. in rest noi sa fim sanatosi. apropo, ce audienta mai au in 'reteaua' voastra interna? tot zero?
  • Tibi Tibi
    Gurile rele, care nu au discovery in lista, adica DOAR rds-ul, spun ca nu e un program bun. E cel mai tare pe emisiuni documentare, nu se apropie niciunul de el
  • paul S paul S
    Ai driecu' comunisti bolsevici, auzi la ei, vor stiinta!
    Jos comunismul! Huoooo!
    Norocul tarii asteia este brava mass-media romana, care lupta cu toate resursele impotriva comunismului!
    De exemplu, ieri s-au certat Oana Roman cu Iulia Albu, iar Bianca lu' Bote are o aventura cu Briliantu' Mutu, care e tot un fel de Printu' Cristea.
    Iar azi, Bote' l-a cetat pe unu' musculos ca n-a mancat ciorba si a aruncat-o. Si le-a inspectat WC-ul, fiind foarte nemultumit de ce-a gasit acolo.
    Jos comunismul!
    Traiasca anticomunismul!
  • max9433 max9433
    Cand e sefa peste programe un fost autointitulat critic de film, o sa fie praf si audienta. In prezent nu cred ca e post cu emisiuni mai plictisitoare decat Discovery. Pana si ala pentru tineri, Da Vinci, are programe mai interesante.
  • geo geo
    Asistam cumva la vreo campanie Discovery in presa electronica, asta dupa ce ieri am citit asta http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-19406067-sefa-discovery-pentru-europa-sud-est-cum-misca-liderul-international-televiziunii-nisa-conditiile-aparte-din-romania-plus-avantajul-halep-pentru-eurosport-lamuriri-pentru-parteneriat-ciudat-publicitat.htm
    Si mai lasatio mai moale cu programele voastre, cu licitatiile, cu amanetul si cu obiectele pierdute, cu documentarele, ca ce dati voi se vede si pe canalele fara plata History si pe Travel, si la CBS Reality si pe canalele Viasat.
    Poate singurul plus de la voi sunt magicienii...in rest...

Trimite un comentariu

sus