Skip to main content

Problemele presei, într-un raport CJI: "Câinele de pază al democrației pare mai timorat ca oricând. Cuvântul de bază e frica"

 
Problemele presei, într-un raport CJI: "Câinele de pază al democrației pare mai timorat ca oricând. Cuvântul de bază e frica"
libertate presa

"Afacerile de media au fost lovite, în continuare, de scăderea vânzărilor și a audiențelor, de problemele legate de distribuție, de publicitatea din bani publici alocată discreționar și, mai nou, de interpretările diferite ale legislației românești în domeniul fiscalității și al dreptului muncii", se spune într-un raport realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în perioada octombrie 2014 – aprilie 2015.

Pentru acest studiu echipa CJI a realizat peste o sută de interviuri cu manageri, editori, jurnaliști din presa locală și centrală.

Publicitate

"Câinele de pază al democrației pare mai timorat ca oricând", spune raportul CJI care subliniază faptul că că cel mai potrivit cuvând pentru a defini starea sectorului mass-media în anul 2014 este "frica".

"Frica jurnalistului că mâine ar putea să nu mai aibă un loc de muncă, frica de la finalul lunii, când nu știe dacă va primi salariul, frica de patron, de politicieni, de autorități. Frica managerilor care încearcă să supraviețuiască pe o piață aflată în cădere liberă și unde regulile jocului concurențial sunt încălcate adeseori, teama că publicitatea ar putea să dispară, frica de instituțiile statului, care ar putea să vină în orice moment în controale prelungite abuziv. Și, de ce nu, frica celor care au încălcat legile, că mecanismele de control ale statului încep să funcționze", se spune în studiul realizat de echipa Centrului pentru Jurnalism Independent.

Problemele cu care se confruntă presa, potrivit raportului "Starea sectorului mass-media din România în 2014"

  • Companiile de media românești sunt puternic decapitalizate. Cele mai multe dintre ele înregistrează pierderi, an după an.
  • Relația cu publicitatea este distorsionată: agențiile impun discounturi mari, există discrepanțe mari între publicitatea națională și cea locală. Publicitatea locală este condiționată politic.

În acest moment, în cel mai bun caz raportul dintre publicitatea centrală și cea locală este de 30/70%. Publicitatea locală vine, de cele mai multe ori, de la stat, prin autoritățile locale, iar asta duce afacerea într-o zonă periculoasă, spun managerii. „Un minut de publicitate la o televiziune din Valea Jiului costă 18 lei, iar un centrimentru pătrat de publicitate la ziar este 1 leu”, povestesc oamenii din zonă.

  • Distribuția presei scrise este defectuoasă: vânzările directe, la chioșc, scad; cele prin intermediari - rețele de distribuție, Poșta Română, lanțuri comerciale - sunt excesiv de costisitoare pentru editorii de publicații;

Dacă în 2008 erau cam 5.000 de chioșcuri de difuzare a presei în toată țara, în acest moment mai există aproximativ 3.000, din care active în fiecare zi sunt cam 2.000, spune Cătălin Tolontan.

Ziarele locale cu tradiție rezistă pe piață datorită abonamentelor. Monitorul de Botoșani are cam 4.000 de abonamente, la un tiraj brut de aproximativ 5.200 de exemplare. Gazeta de Sud are un tiraj de 11.500 de ziare vândute zilnic, dintre acestea aproximativ 8.000 fiind abonamente. Prin comparație, România Liberă vinde aproximativ 14.500 de exemplare, iar numărul abonamentelor este de circa 4.500.

  • Distribuția programelor TV este problematică: operatorii de cablu funcționează ca "gate keepers"; trecerea la televiziunea cu transmisie digitală terestră (17 iunie 2015) pune în pericol întreaga piață de televiziune locală.
  • Majoritatea radiourilor locale sunt în situații financiare precare, cu datorii la stat sau la organismele de gestionare a drepturilor de autor.

„Trusturile naționale, mai ales în audiovizual, prin practici neconcurențiale, aduc la faliment posturile locale independente”, spune Daniel Dincă, redactor-șef Radio Semnal din Alexandria.

  • Furnizorii de publicitate ajung să condiționeze conținutul editorial.
  • Managerii fac compromisuri, mai mari sau mai mici, pentru a-și susține afacerile.

Managerii spun că legislația românească este cea care îi împinge la formule alternative. Nu doar Codul Fiscal, ci și Codul Muncii, negândit pentru munca nenormată, tipică redacțiilor, le creează probleme greu de surmontat. Ei susțin că, dacă s-ar aplica ad literam legislația, afacerile corecte din mass-media ar dispărea total.

  • Multe redacții au renunțat la contractele de muncă pe termen nelimitat și au adoptat forme alternative de contractare, precum plata (totală sau parțială) a remunerației pe contracte de drepturi de autor sau transformarea contractelor de muncă în contracte de prestări servicii, jurnaliștii fiind obligați să se înregistreze drept persoane fizice autorizate.
  • Ambiguitățile în relațiile de muncă dintre angajat și angajator determină o vulnerabilizare directă a jurnalistului, care se vede privat de siguranța locului de muncă, de un venit constant sau de protecție socială.
  • Potrivit Codului Fiscal, autoritățile fiscale pot decide, în urma controalelor, reîncadrarea unor venituri din activități independente ca provenind din activități dependente.

Vulnerabilitatea economică este principala problemă identificată de cei mai mulți dintre intervievații cu funcții manageriale, dar și de o parte dintre reporteri, se arată în raportul CJI.

Pentru a face față acestei provocări, majoritatea celor care au participat la acest studiu au afirmat că și-au construit "strategii de supraviețuire".

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu