Skip to main content

Raport ActiveWatch despre presa în 2014: „Campania electorală a fost marcată de partizanate fățișe ale televiziunilor de știri, însoțite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană”

 
Raport ActiveWatch despre presa în 2014: „Campania electorală a fost marcată de partizanate fățișe ale televiziunilor de știri, însoțite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană”
media_presa_mediafax

„Anul 2014 - an electoral cu o intensă dinamică politică - a scos în evidență, mai acut decât în anii trecuți, principalele probleme care afectează libertatea presei – politizarea excesivă, mecanisme corupte de finanțare a presei, aservirea agendei editoriale intereselor patronale, infiltrarea redacțiilor și contaminarea agendei publice de către agenți ai serviciilor de informații”, scrie ActiveWatch în raportul său anual despre libertatea presei.

În 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internațional anual privind libertatea presei, realizat de organizația Reporteri fără Frontiere, în declin cu șapte locuri față de anul precedent (când s-a situat pe locul 45).

Publicitate

Mai mult de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa din România este „mai degrabă dependentă” sau „dependentă”, un român din cinci este de părere că presa este liberă („complet independentă” sau „mai degrabă independentă”), iar 24% dintre români cred că presa „nu este nici independentă, nici dependentă” .

Principalele evenimente din 2014-2015 cu impact asupra libertății de exprimare, potrivit ActiveWatch:

  • Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral.
  • Campania electorală a fost marcată de partizanate fățișe ale televiziunilor de știri, însoțite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană și de exploatarea sensibilităților naționale și religioase.
  • Mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiție.
  • Acțiunile justiției au expus legăturile corupte dintre mass-media, mediul politic și cel de afaceri. Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate.
  • Au apărut noi cazuri de corupție în presă de care se fac vinovați patroni, administratori de presă, dar și jurnaliști. Patroni și finanțatori de presă au fost arestați pe bandă rulantă pentru fapte de corupție sau evaziune fiscală.
  • S-au înregistrat noi cazuri de jurnaliști inculpați sau condamnați pentru mită sau șantaj.
  • Un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informații, iar directorul SRI, George Maior, a confirmat existența acestor agenți infiltrați în redacții.
  • Directorul SRI, George Maior, a jignit și amenințat deschis oponenții legilor Big Brother (jurnaliști, organizații de drepturile omului, membrii Curții Constituționale).
  • Legile Big Brother au fost declarate neconstituționale.
  • Un cor întreg de jurnaliști a susținut deschis legile Big Brother și SRI.
  • Un jurnalist a fost bătut, jignit și înjurat de polițiști în interiorul unei secții de poliție din centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta un subiect despre abuzurile polițistilor.
  • Mai mulți reporteri au fost bruscați sau insultați în timpul unor proteste de stradă.
  • Mai mulți reprezentanți ai forțelor de ordine au făcut abuz de poziția lor în raport cu libertatea cetățenilor de a se exprima și de a se asocia în spațiul public.
  • Președintele, premierul și unii miniștri fug de întrebările incomode sau răspund cu insulte la adresa jurnaliștilor.
  • Unele instituții ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restricționând accesul la informații de interes public.
  • Instanțele au stabilit că televiziunea și radioul public sunt sub incidența Legii accesului la informații de interes public.
  • Criza economică a continuat să afecteze piața de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/finanțatori de presă.
  • Condiția jurnalistului a devenit și mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale, insolvențelor în care se află o parte semnificativă a presei.
  • Încrederea publicului în mass-media continuă să scadă. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media.
    Au existat destul de multe situații în care autoritățile române au încercat să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorității maghiare.
  • O serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu funcții de conducere din TVR.
    Președintele-Director General al TVR s-a plâns de existența unor intervenții de natură politică din partea partidului de guvernământ.
    Conducerile TVR și SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara instituției pentru locurile din CA rezervate reprezentanților salariaților.
  • CNA s-a discreditat în ochii publicului din cauza proastei funcționări, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, a prestației Președintei instituției și a problemelor penale care o vizează pe aceasta și pe încă o membră.
  • Din înregistrările unor discuții interne între președinta CNA și angajați reiese că anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizări.
  • CNA nu a funcționat în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din lipsă de cvorum, partidele parlamentare nemanifestând interes pentru desemnarea rapidă a unor noi membri.
  • Numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. Campioni absoluți la numărul de procese în calitate fie de reclamant fie de pârât sunt grupul Intact și (foști și actuali) angajați ai acestuia.
  • Instanțele au început să oblige la publicarea de scuze. Alte măsuri, care pot fi considerate disproporționate, sunt: obligarea la publicarea unor hotărâri judecătorești integrale (ceea ce implică logistică și costuri nerealiste) și obligarea la ștergerea unor articole din mediul on-line.

Marile probleme ale presei, potrivit raportului FreeEx, realizat de ActiveWatch:

Politizare excesivă

Mediul politic și instituțiile de presă apropiate acestuia au demonstrat că nu au învățat nimic din experiența campaniilor din 2004, 2008, respectiv 2009, și au persistat în iluzia că propaganda mediatică garantează succesul electoral. Arsenalul mediatic pus în funcțiune în sprijinul principalului favorit, premierul Victor Ponta, a avut, din nou, mai degrabă un efect de bumerang. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de informare, cum ar fi mediile online, fie ele tradiționale sau alternative, fie către social media.

Vocile independente se fac tot mai greu auzite în zgomotul partizan ce domină spațiul mediatic. Mai grav, ele riscă să fie prinse la mijloc în schimburile de focuri dintre cele două tabere. Jurnalistul Cătălin Tolontan, directorul publicației Gazeta Sporturilor, a fost ținta mai multor jigniri și tentative de intimidare și discreditare în 2014, (întâmplător sau nu) în paralel cu publicarea investigațiilor legate de organizarea evenimentului de box profesionist „Gala Bute”, care viza un om politic apropiat Președintelui Băsescu.

Campania electorală a fost dominată de partizanate mediatice fățișe, dezinformări și atacuri la persoană, unele cu accente naționaliste. Susținerea unuia dintre candidați a fost asumată de două canale de știri apropiate coaliției aflate la guvernare (Antena 3 și România TV), fiind însoțită de atacuri la adresa contracandidaților. Din arsenalul canalelor de știri nu au lipsit dezinformările, instigările la discriminare prin invocarea etniei sau religiei unuia dintre candidați . Învingătorul cursei prezidențiale a reușit să câștige în ciuda acestor atacuri, adeseori extrem de murdare, venite atât din tabără media apropiată premierului (Antena 3, România TV), cât și din cea apropiată fostului președinte și a candidatei căreia i-a acordat sprijinul, Elena Udrea (B1 TV, Evenimentul Zilei).

Instrumentalizarea presei pentru scopuri personale

Presa continuă să reprezinte pentru mulți dintre finanțatorii săi un instrument important de obținere a influenței în zona politică, de afaceri sau în raport cu Justiția. Într-o declarație care poate fi considerată emblematică, omul de afaceri și senatorul Sebastian Ghiță, fost vicepreședinte PSD, proprietarul prin interpuși al canalului România TV și al unor medii locale, și-a asumat deschis aceste practici:

„Dar dacă concurentul meu ajunge ministru și se apucă să facă afaceri în locul meu? Ce să fac? Să stau să mă uit cum ăla îmi fură viața? Așa că mă apuc să fac politică, îl stric, îl dau jos, fac articole despre el, fac orice numai să supraviețuiesc. Lucrurile sunt simple: cât politicienii se bagă în afaceri, ne băgăm și noi în politică” .

Condamnarea lui Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare a oferit un nou prilej mediilor controlate de acesta pentru a ataca magistrații și a încerca să decredibilizeze actul de justiție.

Televiziunile familiei Voiculescu au atacat public deciziile magistraților și au recurs la manipulări care să îl facă pe Voiculescu „o victimă a regimului” în ochii opiniei publice. O parte a jurnaliștilor din grupul controlat de familia Voiculescu și-a exprimat public solidarizarea cu Dan Voiculescu după ce acesta a fost condamnat la închisoare, inclusiv prin declanșarea unor atacuri violente la adresa magistraților. Chiar dacă mai firave, reacții similare încep să se observe și în cealaltă tabără media, odată cu arestarea Elenei Udrea și a unor apropiați ai fostului Președinte, Traian Băsescu.

De asemenea, stenogramele din dosarul în care Președintele Consiliului Județean Mehedinți (Adrian Duicu) este acuzat de trafic de influenţă arată cum acesta le ordona unor lucrători în presa locală și corespondenți locali ai unor canale naționale de știri să dea telefoane în numele acestor televiziuni pentru a intimida o echipă de control a Ministerului de Interne.

Conform procurorilor, grupul format în jurul Președintelui Consiliului Județean Cluj Horia Uioreanu a comandat articole de presă denigratoare la adresa arhitectului şef al CJ Cluj care constatase diferite ilegalități și nereguli în efectuarea unor lucrări finanțate din bani publici. De asemenea, Uioreanu ar fi făcut presiuni pentru demiterea unui jurnalist de la Ziua de Cluj care a relatat despre una dintre licitațiile trucate ale CJ Cluj.

Au apărut noi cazuri de șantaj comise de oameni de presă. Andrei Bădin, prezentator la B1 TV, a fost pus sub urmărire penală pentru luare de mită în luna iulie. De asemenea, omul de televiziune Dan Diaconescu și colegul său, Doru Pârv, au fost condamnați definitiv la 5, respectiv 4,5 ani de închisoare pentru șantaj.

Finanțări murdare pentru mass-media

Anul 2014 și primele luni ale lui 2015 au consemnat arestări în lanț ale unor mari proprietari de presă pentru fapte de corupție, evaziune fiscală sau spălare de bani. Patru persoane care controlează grupuri media au fost condamnate definitiv (Dan Voiculescu – grupul Intact; Dan Adamescu – Medien Holding; Dan Diaconescu – fost patron OTV, televiziune închisă de CNA; Maricel Păcuraru - patron Realitatea TV), iar alți trei se află în arest preventiv (Adrian Sîrbu - Mediafax Group, fost patron al ProTV și al altor televiziuni asociate, fost CEO al Central Media Entreprise; Sorin Strutinsky, patron al Soti Cable Neptun din Constanța; Aristotel Căncescu – președinte al Consiliului Județean Brașov, patron al MixTV Brașov). La aceștia se adaugă persoane din managementul acestor grupuri media.

Procurorii au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanțare a presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri și patroni de presă.

Forme corupte de finanțare a presei includ: bani publici acordați preferențial, evaziune fiscală și spălare de bani, neplata datoriilor la stat, neplata furnizorilor, neplata angajaților, publicitate publică și privată folosită ca paravan pentru a finanța presa, santajul pentru a obține contracte de publicitate sau direct sume de bani.

În continuare, presa rămâne pentru unii patroni și lucrători din presă un important instrument de obținere a unor venituri prin șantaj. Unul dintre veteranii acestor practici (Dan Voiculescu și Intact Media) a recidivat, fiind inculpat în luna iulie într-un nou dosar de șantaj. Conform procurorilor DNA, el ar fi amenințat oameni de afaceri cu campanii de discreditare dacă nu vor încheia contracte de publicitate cu grupul său de presă, iar aceștia l-au denunțat la DNA .

Conform procurorilor DNA, primarul Constanței și președintele Consiliului Județean Constanța au transferat către și prin presa pe care o controlează banii însușiți din fapte de corupție prin intermediul unor contracte de publicitate fictive.

Dintr-un alt dosar DNA care vizează un primar și important om politic, reiese că primarul Sectorului 5 al Capitalei ar fi solicitat încheierea unor contracte de publicitate în valoare de 2.2 milioane de euro cu două televiziuni (OTV și B1 TV) din banii pe care procurorii consideră că i-a obținut ca șpagă din contractele încheiate de Primărie cu diverși agenți economici.

Jurnaliști sub acoperire: cazul Robert Turcescu

Infiltrarea redacțiilor de agenți sub acoperire ai serviciilor de informații a fost reconfirmată în 2014, după ce anul 2012 consemnase un caz similar. Mai mult, fostul director al SRI, George Maior, a confirmat existența acestor practici.

Subiectul a intrat puternic în agenda publică odată cu autodeconspirarea unuia dintre cei mai cunoscuți oameni de presă, realizatorul TV, Robert Turcescu. Și alți jurnaliști au vorbit despre tentative de racolare a lor de diferite servicii de informații care activează în România (țara are nu mai puțin de 6 asemenea structuri).

Insulte și amenințări din partea unor înalți demnitari

Președintele Băsescu a insultat din nou reporterii Antenei 3, în timp ce premierul Ponta a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de reporteri ai unor instituții media ce înregistrează datorii la stat sau a părăsit pur și simplu sala de conferințe atunci când jurnaliștii i-au adresat întrebări incomode. Genul acesta de atitudine este replicat mult mai agresiv de politicieni și reprezentanți ai autorităților locale, care insultă și amenință jurnaliști.

2014 a înregistrat un act de o gravitate aproape fără precedent în ultimii ani, când un jurnalist a fost bătut și insultat de mai mulți polițiști în interiorul unei secții de Poliție în centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta abuzuri ale polițiștilor.

Guvernul suspendă libertatea presei în timpul vizitelor unor oficiali chinezi

Guvernul Ponta pare determinat să pună în paranteze libertatea presei atunci când găzduiește înalți delegați ai Chinei. Ca și în 2013, publicației Epoch Times i-a fost interzis accesul în Palatul Victoria la întâlnirile dintre premier și oaspeții chinezi, inclusiv la conferința de presă. În aceeași zi, un membru al Falun Gong a fost împiedict de forțele de ordine să protesteze în fața Guvernului, iar echipa Epoch Times a fost împiedicată să-i ia acestuia un interviu la fața locului.

Condiții economice și profesionale

Criza economică a continuat să afecteze piața de media, fiind amplificată și de problemele penale ale patronilor/finanțatorilor de presă. Pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale, insolvențelor în care se află o parte semnificativă a presei, condiția jurnalistului a devenit și mai precară, acesta fiind lipsit de mijloace de protecție în fața patronilor. Aceste condiții determină un exod al profesioniștilor din presa tradițională spre forme alternative de jurnalism sau spre alte industrii, cu un impact vizibil asupra calității produselor editoriale.

Din păcate, pe fondul atomizării generate de politizarea excesivă, breasla nu reușește să-și identifice, să-și protejeze și să-și promoveze un set minim de interese comune, fie ele de natură profesională sau de natură salarială. Sindicatele lipsesc cu desăvârșire la nivelul redacțiilor, cu excepția celor din mediile publice. Asociațiile profesionale sunt majoritar inactive în ultimii ani, neexistând semne că situația se va schimba curând.

Procese

În lipsa unor mecanisme de autoreglementare funcționale și în condițiile proastei funcționări a CNA, tot mai mulți oameni apelează la instanțe pentru a căuta reparații pentru nedreptățile care consideră că li se fac de către presă. Numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. Jurisprudența CEDO este citată și folosită de judecători. Din păcate, unele instanțe pronunță hotărâri care amenință libertatea de exprimare, cum ar fi, de ex., obligarea la ștergerea unor articole din mediul online.

O altă măsură discutabilă este cea care obligă la publicarea de scuze. Alte hotărâri care pot fi considerate disproporționate cer obligarea la publicarea unor hotărâri judecătorești integrale (ceea ce implică logistică și costuri nerealiste). De notat că un număr semnificativ de procese sunt deschise de oameni din presă împotriva altor colegi de breaslă, într-o prelungire pe teritoriul Justiției a războiului politico-mediatic pomenit mai sus. Acțiunile în instanță sunt folosite (uneori) excesiv, cu scopul de a intimida. Campion absolut la numărul de procese în calitate fie de reclamat, fie de pârât sunt grupul Intact și (foști și actuali) angajați ai acestuia.

Inițiative legislative care amenință drepturi fundamentale

La nivel legislativ, anul 2014 a fost marcat de inițiativele succesive venite dinspre mediul politic și SRI (via Ministerul Comunicațiilor) de a promova legi de tip Big Brother (legea securității cibernetice, legea privind înregistrarea cartelelor pre-pay și a accesului la rețele Wi-Fi), legi care pun în pericol drepturi fundamentale. Curtea Constituțională a României a declarat aceste legi neconstituționale. Aceste inițiative au beneficiat de un larg sprijin mediatic în cvasitotalitatea mediilor tradiționale, indiferent de afilierea politică a acestora. Principala opoziție a venit din zona organizațiilor neguvernamentale și a mediilor online. Directorul SRI a jignit și amenințat deschis oponenții legilor Big Brother (jurnaliști, organizații de drepturile omului, membrii Curții Constituționale). Un membru al CNA (Valentin Jucan) insistă ca presa să figureze printre vulnerabilitățile la adresa siguranței naționale.

Consiliul Național al Audiovizualului

Disputele interne dintre membrii Consiliului au continuat și s-au intensificat în 2014, alimentate de aceleași motive ca în anii precedenți. Disputele au inclus acuzații reciproce de dublă măsură între membrii instituției, de folosire a instituției ca rampă politică, de blocare intenționată a instituției prin lipsa de cvorum, compromiterea credibilității președintelui CNA prin gestionarea defectuoasă și uneori abuzivă a conflictelor interne, lipsă de transparență etc. Au apărut însă și câteva ingrediente noi – înregistrări ale unor discuții interne compromițătoare între președinta CNA și un angajat, precum și dosarele penale deschise de procurori împotriva președintei CNA și a altei membre a Consiliului pentru abuz și instigare la trafic de influență.

CNA a abandonat intențiile de a sancționa mai hotărât încălcările legii și a sancționat tot mai timid radiodifuzorii, în special canalele de știri. Abaterile grave ale acestora, dezinformările, insultele, calomniile, manipulările, limbajul vulgar și propaganda partizană explicită au fost trecute cu vederea sau sancționate firav de CNA, chiar și atunci când aceste abateri s-au petrecut în timpul campaniei electorale.

Mediile publice

Radioul și televiziunea publică și-au reînnoit Consiliile de Administrație (CA) în 2014. Ambele instituții au apelat la proceduri abuzive cu scopul de a interzice persoanelor din afara lor să candideze pentru posturile de reprezentanți ai salariaților în CA.

Politizarea asumată a Consiliilor de Administrație a fost din nou sancționată de Curtea Constituțională, care a constatat pe 3 iulie că nu s-au respectat prevederile privind nominalizarea candidaţilor în funcţie de algoritmul politic şi de ponderea grupurilor parlamentare . În 2012, Curtea a emis o decizie similară în privința componenței CA al TVR.

Timp de 6 luni, SRR a funcționat fără CA, Parlamentul amânând desemnarea unor noi membri până în luna decembrie.

Mediul politic nu manifestă nicio intenție de a căuta soluții pentru situația financiară gravă în care se găsește televiziunea publică. PDG al TVR a anunțat că, în lipsa sprijinului politic, instituția riscă să intre în incapacitate de plată. Curtea de Conturi a constatat existența mai multor nereguli la TVR și SRR în ceea ce privește eficiența administrării resurselor celor două instituții.

Modificarea legii de funcționare a mediilor publice a lipsit și în 2014 din agenda mediului politic sau a mass-media. Inițiativele legislative apărute au vizat aspecte ce țin de activitatea economică a celor două instituții, nu modificări de substanță în vederea unei redefiniri instituționale a serviciilor publice de radio și televiziune.

Câteva derapaje editoriale survenite în contextul agitat al anului electoral au consolidat percepția publică asupra TVR de televiziune a puterii. În egală măsură, din interior au existat reacții individuale și instituționale de condamnare a acestor derapaje, situație rar întâlnită în rândul mediilor private.

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

Trimite un comentariu