Skip to main content

Active Watch: „Blocarea site-urilor de jocuri de noroc neautorizate constituie o măsură de cenzură a conţinutului online”

 
internet
internet

Active Watch condamnă promulgarea unei legi care prevede restricţionarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate din România, motivând că măsura este o modalitate de încălcare a drepturilor omului. Reacţia este transmisă printr-un comunicat al organizaţiei, în care se precizează că furnizorii de servicii Internet devin, astfel, cenzori ai informaţiei accesate de utilizatorii români.

Publicitate

ActiveWatch:

„Care sunt problemele?

1. Este instituită cenzura conţinutului pe Internet


2. Este încălcată viaţa privată prin alterarea confidenţialităţii comunicaţiei electronice
3. Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune
4. Blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică
5. Măsurile sunt tehnic inutile şi pot fi uşor depăşite”

Active Watch – asociaţie care militează pentru respectarea drepturilor omului şi pentru comunicarea liberă în interes public – consideră că Internetul şi site-urile web trebuie să rămână mijloace de comunicare în masă, blocarea acestora fiind o încălcare a articolului 30 din Constituţia României, potrivit căruia „Cenzura de orice fel este interzisă” şi „Nici o publicaţie nu poate fi suprimată”.

Problema fundamentală, considră ActiveWatch "este că blocarea site-urilor web prin intermediul furnizorului de servicii Internet constituie o măsură de cenzură a conţinutului online, măsură ce ridică probleme serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului în general şi a dreptului la liberă exprimare în particular."

Paginademedia.ro prezintă în continuarea reacţia integrală a organizaţiei Active Watch.

A început oficial cenzura Internetului în România. De ce încalcă drepturile omului şi nu ar trebui să o acceptăm

O instituţie administrativă (Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, ONJN) şi-a luat rolul de cenzor al site-urilor web pe care utilizatorii români le pot accesa.

Pe 12 iunie 2015 a fost promulgată Legea nr. 124/2015 care aduce modificări Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Articolul 10(7) stipulează: „[...] Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice [...], sunt obligaţi să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restricţionarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România, precum şi cele referitoare la reclama şi publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de către un operator de jocuri de noroc nelicenţiat în România”.

Pe 24 iunie 2015, ONJN a adoptat, fără dezbatere publică, o decizie, publicată pe site-ul instituţiei de abia după o lună de la adoptare, care nu numai că obligă furnizorii să blocheze accesul la unele site-uri prin DNS, ci şi să redirecţioneze utilizatorii către un site găzduit de STS (http://213.177.28.90/). La sfârşitul lui iulie 2015 ONJN deja a trimis o somaţie în acest sens la adresa furnizorilor de Internet prin care îi obligă să implementeze această decizie.

ApTI împreună cu alte 5 organizaţii non-guvernamentale au avertizat de anul trecut ONJN că măsurile propuse încalcă drepturile fundamentale, dar instituţia respectivă a ignorat pur şi simplu demersul nostru, inclusiv cererea de dezbatere publică înainte de adoptarea actului normativ. Astăzi am trimis o nouă cerere către ONJN, sperând că în ceasul al 12-lea decidenţii din această instituţie vor înţelege că nu este vorba despre o simplă chestiune tehnică, ci despre o măsură cu efecte nebănuite.

Ce înseamnă decizia ONJN?

Furnizorii de servicii Internet vor fi obligaţi să implementeze un sistem de filtrare a site-urilor, obligatoriu, pentru toţi clienţii lor. Aceştia vor deveni practic cenzorii informaţiei accesate de orice utilizator român.

De asemenea, conform deciziei ONJN din 24.06.2015, aceasta înseamnă şi că STS, cel puţin, va putea colecta toate adresele IP ale utilizatorilor de Internet de pe teritoriul României care încearcă să acceseze acele site-uri.

Care sunt problemele?

1. Este instituită cenzura conţinutului pe Internet
2. Este încălcată viaţa privată prin alterarea confidenţialităţii comunicaţiei electronice
3. Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune
4. Blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică
5. Măsurile sunt tehnic inutile şi pot fi uşor depăşite

1. Cenzura conţinutului pe Internet

Uniunea Europeană a inclus în directiva privind comunicaţiile electronice obligaţia pentru statele membre ca accesul la Internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv. Articolul 1 alin. (3a) din Directiva 2002/21/CE prevede în mod explicit că „Măsurile luate de statele membre cu privire la accesul utilizatorilor finali la serviciile şi aplicaţiile prin reţele de comunicaţii electronice sau cu privire la utilizarea acestor servicii şi aplicaţii de către utilizatorii finali trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor fizice, astfel cum sunt garantate de Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi principiile generale ale dreptului comunitar.”

Problema fundamentală este că blocarea site-urilor web prin intermediul furnizorului de servicii Internet constituie o măsură de cenzură a conţinutului online, măsură ce ridică probleme serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului în general şi a dreptului la liberă exprimare în particular.

Internetul şi site-urile web sunt unanim recunoscute ca mijloace de comunicare în masă, astfel blocarea acestora în mod arbitrar riscă să contravină Constituţiei României Art. 30 alineatul (2) „Cenzura de orice fel este interzisă” şi alineatul (4) „Nici o publicaţie nu poate fi suprimată”.

Faptul că o autoritate administrativă, şi nu o instanţa de judecată, poate să decidă, fără posibilitate de apelare, că un anumit site nu trebuie să fie accesat de către utilizatori ridică probleme ale constituţionalităţii deciziei.

Raportorul ONU cu privire la libertatea de exprimare concluzionează cu privire la acest subiect că: “Măsurile de blocare constituie o modalitate inutilă şi disproporţionată de a atinge scopul declarat”.

Din punct de vedere tehnic, sunt deja documentate cazuri la nivel mondial în care, în funcţie de metoda tehnică folosită, blocarea a dus la imposibilitatea accesului la site-uri 100% legale, dar găzduite pe acelaşi IP, sau la blocarea unui site întreg (de ex. Wikipedia sau Instagram) pentru un singur conţinut discutabil.

Aceste aspecte sunt cu atât mai importante cu cât se doreşte nu numai crearea unei liste negre cu societăţi neautorizate care va fi transmisă furnizorilor de Internet, dar şi identificarea site-urilor care în cadrul unor activităţi de marketing, reclamă, publicitate sau alte activităţi cu caracter promoţional, oferă legături către jocurile de noroc neautorizate în România. Aici există un real pericol de apariţie a unor decizii arbitrare cauzate de interpretabilitatea acestei prevederi. O pagină de Facebook este un site? Un videoclip pe Youtube.com este promovare? Dar pe Trilulilu.ro? Dacă Google.ro afişează rezultate care promovează site-uri de pariuri neautorizate va fi blocat? Dar Google.com?

Mai mult decât atât, implementarea unui astfel sistem de blocare a site-urilor de către furnizorii de servicii Internet înseamnă că sunt create şi puse în funcţiune o serie de instrumente de cenzură care pot fi extinse foarte uşor la alte domenii. Odată acceptată blocarea Internetului şi odată ce este pus la punct un sistem tehnic pentru implementarea acesteia, din ce în ce mai mulţi vor cere ca din ce în ce mai multe lucruri să fie cenzurate.

De exemplu, sistemul de blocare a Internetului din Italia a fost creat, iniţial, tot pentru a împiedica accesul la jocuri de noroc online neautorizate. În ciuda acestor intenţii iniţiale s-a ajuns la blocarea Internetului în multiple scopuri, de către multiple agenţii şi cu şi fără protecţiile cerute de Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De la o listă simplă în domeniul jocurilor neautorizate de noroc din 2006, s-a ajuns astăzi la o listă complexă de site-uri care include şi:

  • peste 900 site-uri adăugate de poliţia italiană fără intervenţie judiciară
  • site-uri care facilitează cumpărarea de ţigări din afara ţării
  • un site împotriva mafiei (accadeinsicilia.net- în momentul de faţă nu mai există) care a fost considerat că este o publicaţie de presă neautorizată
  • site-ul unei organizaţii de protecţie a consumatorilor (aduc.it) pentru defăimare
  • un site de publicitate gratuită online (bakeca.it) pentru facilitarea prostituţiei
  • un site pentru transferul de fişiere (thepiratebay.com)
  • un site care conţine informaţii despre utilizarea steroizilor
  • site-ul unei universităţi coreene
  • site-ul unei organizaţii a homosexualilor.

Din păcate, Italia nu este singurul astfel de exemplu. Un alt astfel de exemplu este şi Franţa, care a urmat o traiectorie similară pornind tot de la blocarea site-urilor pentru jocuri de noroc online.

  1. Încălcarea vieţii private prin alterarea confidenţialităţii comunicaţiei electronice

Furnizorii de servicii Internet (ISP - Internet Service Provider) au obligaţii de asigurare a confidenţialităţii comunicaţiilor electronice, pe care doar le intermediază din punct de vedere tehnic.

O decizie de blocare şi redirectare prin ISP a unui site intervine în comunicarea dintre utilizatorul de Internet şi site-ul respectiv, şi îl retrimite, fără a-l anunţa în prealabil, către un alt site, în cazul nostru - unul operată de o instituţie militarizată.

Prin această acţiune ISP-ul transmite STS toate datele de trafic care pot identifica un utilizator de Internet, încălcând Art. 4 din legea 506/2004 privind viaţa privată în sectorul comunicaţiilor electronice, dar şi legea 677/2001 prin transmiterea unor date personale (cum ar fi adresa IP) unor terţi, fără informarea sau consimţământul utilizatorului.

Respectând principiul ierarhiei actelor normative, un ordin al unei autorităţi administrative nu poate încălca dispoziţii imperative ale unei legi sau să încalce drepturile fundamentale.

  1. Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune

Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune conform Art. 361 din noul Cod penal. Incriminarea penală a unei astfel de fapte este impusă de faptul că o astfel de activitate reprezintă în practică o alterare a funcţionării corecte a sistemelor şi reţelelor informatice.

Or, decizia ONJN se pare că îi obligă pe ISP să desfăşoare o activitate tipic infracţională, în condiţiile unui cadru juridic nereglementat unitar. Dacă orice altă persoană fizică sau juridică ar face exact aceleaşi acţiuni ca cele mandatate de ONJN, ar fi cu siguranţă un infractor conform codului penal român în vigoare.

Reamintim că, respectând principiul ierarhiei actelor normative, un ordin al unei autorităţi administrative nu poate încălca dispoziţii imperative ale unei legi sau să încalce drepturile fundamentale.

  1. Blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică

Conform studiilor publicate de ICANN, principala autoritate care administrează resursele Internetului, blocarea site-urilor şi blocarea prin DNS, în special, împiedică implementarea unor mecanisme de securizare a DNS-ului (DNSSEC) care sunt esenţiale pentru funcţionarea corectă a Internetului.

  1. Măsurile sunt tehnic inutile şi pot fi uşor depăşite

Ca orice măsură de cenzură a Internetului, măsurile propuse de ONJN sunt tehnic inutile şi pot fi uşor depăşite de orice utilizator de Internet care ştie să caute pe orice motor de căutare cuvinte ca: OpenDNS, alternative DNS, Google DNS, VPN, Tor sau altele.

În schimb măsurile ONJN vor crea infrastructura de cenzura a conţinutului pe Internet care probabil va fi folosită şi de alţii pentru alte scopuri (vezi de  ex. recentele măsuri de blocare a conţinutului în Portugalia pentru presupuse încalcălcări ale drepturilor de autor).

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • ștefan ștefan
    Tot așa osă protesteze cînd statul osă blocheze accesul la torrente?
  • geo geo
    AW va protesta probabil, fără a avea vreun interes direct, si cind se vor bloca siteurile care incurajeaza fumatul, prostituția, consumul de ierburi ori de băuturi spirtoase, invocând că măsura este o modalitate de încălcare a drepturilor de informare ale omului
  • Cristian Cristian
    Jocurile de noroc sunt una din activitățile preferate ale crimei organizate și una din modalitățile prin care sunt spălați banii în lumea întreagă.

    Statele fac încercări timide de a stăvili acest fenomen.
    Soluția propusă de ONJN este discutabilă, dar trebuie văzută buna intenție a acestui organism.

    Există deja situri de jocuri de noroc care se supun acestei autorități și care au versiune localizată pentru România.
    Însă chiar și aceste situri nu controlează eficient instrumentele de plată folosite de jucători și în unele cazuri metode de autentificare avansate ca 3DSecure nu sunt folosite, facilitând folosirea unor instrumente de plată furate.

    Nu știu când 'om scăpa de mania jocurilor de noroc.
    Probabil niciodată.
  • corina marcea corina marcea
    Mircea toma e mai daunator Romaniei decit seceta. Mare prieten mare cu etern scandalagioaica Mihaela Dragan, activista si sanatjista roma. Niste sugatori de bani. Dispret. Greata! Varsaturi!

Trimite un comentariu

sus