Skip to main content

Un grup de 75 de parlamentari cere introducerea "Minutului de ştiinţă" în jurnalele de ştiri

 
Un grup de 75 de parlamentari cere introducerea "Minutului de ştiinţă" în jurnalele de ştiri
televizor
Posturile de radio şi televiziune ar putea fi obligate să introducă în jurnalele de ştiri un minut de informaţie ştiinţifică, potrivit unei iniţiative legislative semnate de 75 de parlamentari de la toate partidele, care invocă faptul că România este pe primele locuri la analfabetism ştiinţific, scrie Mediafax.

Un grup de 75 de senatori şi deputaţi PSD, PNL, UDMR, ALDE şi minorităţi a depus la Camera Deputaţilor o propunere legislativă de modificare a Legii audiovizualului prin care cere introducerea "Minutului de ştiinţă" în jurnalele de ştiri, fie că este vorba despre posturi publice sau private de radio şi televiziune, argumentând că toate studiile arată că România se află pe primele locuri în Europa la capitolul analfabetism ştiinţific, 42% dintre români afirmând că Soarele se învârte în jurul Pământului şi 80% din populaţie neavând cunoştinţe ştiinţifice elementare.

"Furnizorii de servicii media audiovizuale cu acoperire naţională vor include zilnic, în principala emisiune de ştiri, informaţii ştiinţifice şi tehnologice pe durata a cel puţin un minut, cu excepţia zilelor în care evenimente de larg interes public ori transmisiunile în direct împiedică difuzarea respectivului jurnal de ştiri. Sunt exceptaţi de la această prevedere furnizorii de servicii media audiovizuale care nu oferă în programele lor jurnale de ştiri", prevede iniţiativa legislativă. Iniţiativa completează Legea audiovizualului şi prin introducerea unui principiu referitor la obligaţia mass-media de a transmite cu acurateţe informaţii privind ştiinţa şi tehnologia, pe lângă cele politice, sociale sau divertisment.

Publicitate

Astfel, articolului 1 al Legii este completat: "Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea şi educarea publicului inclusiv sub aspect ştiinţific şi tehnologic, şi divertismentul, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului".

În expunerea de motive, semnată de Remus Cernea în numele grupului de iniţiatori, se arată că "şansele la dezvoltare economică, prosperitate şi creştere a nivelului de trai, de împlinire a principiilor şi valorilor democratice sunt direct legate de numărul de cetăţeni care au acces la cunoaşterea ştiinţifică".

Propunerea ar corespunde obligaţiilor României de stat membru UE, în condiţiile în care dezvoltarea unei societăţi bazată pe cunoaştere (knowledge society) face parte din Strategia "Europa 2020".

Iniţiatorii fac trimitere la studii care indică faptul că publicul românesc se află pe primele locuri în Europa la capitolul deficit cognitiv-ştiinţific, printre acestea fiind nominalizat studiul PISA (Programme for International Student Assessment) al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu