Skip to main content

Tendințele anului 2016 în presă, potrivit Reuters: robo-jurnaliști și blocarea reclamelor online

 
Tendințele anului 2016 în presă, potrivit Reuters: robo-jurnaliști și blocarea reclamelor online
Foto: socialsamosa.com

Robo-jurnaliști, evoluția "războiului" dintre creatorii de conținut online și programele pentru blocarea reclamelor pe site-uri sau direcția spre care se îndreaptă social-media reprezintă doar o parte dintre domeniile ale căror tendințe pentru anul 2016 sunt analizate de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului (Reuters Institute for the Study of Journalism) în cadrul analizei "Journalism, Media and Technology Predictions 2016", relatează Agerpres.

În ceea ce privește jurnalismul, presa tipărită este pe cale de dispariție, iar multe trusturi de presă și publicații au realizat importanți pași înainte în obținerea de venituri din mediul online. Se manifestă însă și o oarecare rezistență la schimbare, încă resimțită puternic în unele țări europene, precum Elveția sau Austria, unde consumatorii de presă își schimbă mai greu obiceiurile și unde veniturile din vânzarea presei scrise sunt încă la niveluri ridicate. Șapte tendițe ale presei în 2016

Publicitate

1. Proliferarea sistemelor de crowd-funding și a schemelor pentru organizarea unor comunități:

Site-ul spaniol de știri El Espanol a reușit să strângă 3,1 milioane de euro în mai puțin de două luni, prin sistemul de crowd-funding. Alte start-up-uri europene din presă au strâns și ele peste 1 milion de euro, așa cum este cazul olandezilor de la De Correspondent sau germanilor de la Krautreporter. De cealaltă parte, National Public Radio din SUA sau Wikipedia au demonstrat puterea finanțărilor primite în mod regulat, prin organizarea unor comunități și acordarea statutului de membru, strategii ce ar putea fi aplicate în cursul acestui an și de The Guardian.

2. Inovația în domeniul abonamentelor și micro-plăți:

Blendle, care s-a intitulat ?iTunes pentru jurnalism', va fi lansat în curând în SUA, cu susținerea New York Times și Axel Springer SE, printre altele, și dispune deja de o bază de 550.000 de abonați din Olanda și Germania pentru un serviciu prin care utilizatorii plătesc câțiva cenți pe articol accesat — și pot primi banii înapoi dacă sunt dezamăgiți de conținut. O altă variantă de monetizare a conținutului de presă vine de la Boston Globe, care percepe 99 de cenți pe zi pentru accesarea tuturor informațiilor publicate pe site.

3. Îmbunătățirea COMtent-ului și adecvarea sa la era mobilă:

Îmbinarea conținutului cu comerțul, așa-numitul "comtent", poate reprezenta o importantă sursă de venit pentru publicațiile care doresc să-și conserve integritatea editorială.

4. Importanța crescută a aplicațiilor de presă:

În pofida creșterii volumului de conținut distribuit, o mare parte din venituri vor proveni din vizitele repetate ale clienților fideli. În era mobilă acest lucru ne trimite la aplicații din patru motive cheie. În primul rând aplicațiile vor fi protejate în continuare de programele de blocare a mesajelor publicitare. De asemenea, conținutul aplicațiilor este acum vizibil, poate fi indexat în motoarele de căutare și poate trimite automat spre conținut online. În plus, viteza și performanța vor rămâne pe primele locuri în topul preferințelor utilizatorilor de dispozitive mobile, iar în acest sens, aplicațiile native vor câștiga mereu lupta cu conținutul disponibil online. Un alt avantaj al aplicațiilor este că asigură de fiecare dată identificarea utilizatorilor și că trimit notificări și alerte care atrag vizite repetate din partea acestora.

5. Importanța parteneriatelor:

Conținutul distribuit, platformele globale și personalizarea de pe dispozitivele mobile necesită o mai mare scalare și complexitate ce nu pot fi oferite de o singură publicație online. Acest lucru explică, spre exemplu, strategia de parteneriate a publicației Huffington Post (care a încheiat acorduri cu furnizori din peste zece țări), alături de extinderea internațională realizată de Buzzfeed, Business Insider și chiar de New York Times. Mediul presei online este atât de dinamic încât marii actori din domeniu nu au timpul necesar pentru a-și dezvolta intern noile competențe necesare și sunt nevoiți să externalizeze — de unde și strategia trustului de presă Axel Springer de a investi în companii precum NowThis pentru a-și asigura conținut video de dimensiuni reduse sau strategia asiaticilor de la Nikkei care au achiziționat Financial Times pentru a se deschide spre piața cititorilor de limbă engleză. Marii creatori de conținut de presă în mediul online încep să înțeleagă, de asemenea, că au nevoie de colaborare mai degrabă decât de competiție, între ei, dar și cu giganți precum Facebook sau Google.

6. Concentrare pe utilitate și caracterul distinct:

Dezvoltarea jurnalismului vizual a atras atenția dar nu a reușit de fiecare dată să atragă și valoare (și implicit venituri). În cursul acestui an ar trebui să ne așteptăm la o înmulțire și perfecționare a uneltelor menite să rezolve această problemă dar și la concentrarea pe generarea de conținut distinct, care să atragă atenția consumatorilor de produse jurnalistice, conform Institutului Reuters. Legat de aceste obiective am putea observa emergența unor noi modalități de a cuantifica utilitatea sau valoarea unui produs de presă, dincolo de accesările pe site sau de timpul petrecut în fața televizorului.

7. Robo-jurnalism:

Până în prezent, majoritatea inovațiilor din domeniul jurnalismului s-au concentrat pe distribuție și nu pe crearea de nou conținut. Progresul realizat în domeniul recunoașterii tiparelor și al generării de text modifică acest status-quo. Companii precum Automated Insights sau Narrative Science lucrează deja la programe folosite pentru a produce știri automat pentru Associated Press sau pentru Yahoo!.

În teste desfășurate pe știri simple, cititorii nu au putut face diferența între jurnaliști și aceste programe care generează știri. Programele automate pentru Twitter acoperă deja subiecte de interes public pentru activitatea seismică din California, iar Washington Post a apelat la rândul său la astfel de programe. Robo-jurnalismul bazat pe datele adunate de senzori, camere video sau drone are de asemenea potențialul de a reinventa jurnalismul local în ceea ce privește informațiile meteorologice, din trafic sau evenimentele locale popularizate prin social-media.

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu