Skip to main content

Sfaturi medicale de la MedLife. Ce trebuie să știi despre sistemul imunitar

 
Sfaturi medicale de la MedLife. Ce trebuie să știi despre sistemul imunitar

SECȚIUNE SPONSORIZATĂ. Un sistem imunitar optim funcțional se comportă asemenea unui binefăcător din umbră: acționează discret, dar țintit și eficient. Și, ca o ironie, cu cât sistemul imunitar funcționează mai bine, cu atât realizăm mai puțin pericolele pe lângă care trecem în fiecare zi a vieții noastre și cu atât ne gândim mai puțin la meritele lui pentru sănătatea noastră. Să aflăm, deci, cum funcționează el, pentru a putea beneficia cât mai mult timp de vigilența lui.

Publicitate

Multe dintre problemele de sănătate cu care se poate confrunta o persoană pe parcursul vieții își găsesc răspunsurile în slăbirea sau în dereglarea funcționării sistemului imunitar al organismului. Sistemul imunitar este unul dintre cele mai complexe sisteme ale organismului uman. Funcționarea lui se reflectă mai ales în „relația” noastră cu agenții patogeni (bacterii, virusuri, ciuperci, paraziți).

„Sistemul imunitar înnăscut mediază reacții de apărare nespecifice, având rolul unei bariere împotriva colonizării organismului cu agenți patogeni. El este essential în păstrarea homeostaziei fiecărui organ (n.r. – echilibrul unor parametri fiziologici în condiții variabile de mediu), insuficiența acesteia crescând riscul infecțiilor cu microorganisme patogene sau potențial patogene”, spune medicul primar medicină internă Daciana Pavel, de la Spitalul MedLife Genesys, Arad.

Atenție, semnale de alarmă!

Dincolo de discreția cu care acționează sistemul imunitar în general, există și situații când organismul ne semnalează că în interiorul lui se dă o luptă de apărare.

„Astenia, adinamia, fatigabilitatea, insomnia, depresia, alături de simptome cauzate de infecții frecvente, cu localizări variate, sunt simptome care trebuie să ne alarmeze. Inflamarea unor ganglioni este răspunsul organismului la infecții care pot fi comune (virale, bacteriene), la tulburări ale sistemului imunitar (boli autoimune) sau la cancere (limfoame, leucemii)”, explică medicul MedLife Daciana Pavel.

În cazul unei banale infecții la o unghie, de exemplu, cel mai apropiat ganglion – probabil, cel de la cot – se va umfla de leucocite. După ce localizează regiunea afectată, se vor îndrepta una câte una înspre acolo pentru a lupta cu infecția. Ganglionul inflamat va reveni la dimensiunile inițiale după ce resturile vor ajunge în sistemul limfatic și vor fi drenate afară din organism.

Paznici la toate nivelurile

Organismul uman a fost creat în așa fel încât, la fiecare nivel al său, există unele bariere de protecție:

„Tegumentele, mucoasele, hormonii și enzimele secretate exocrin, sucurile gastrice, enzimele intestinale, secreția de mucus, concentrația de oxigen din alveole, pH-ul acid din sucul gastric, de la nivelul secrețiilor vaginale, urinare împiedică înmulțirea bacteriilor și reprezintă astfel prima linie de apărare împotriva microorganismelor cu potențial patogen”, spune medicul Daciana Pavel.

Acestea sunt mecanisme nespecifice de apărare, însă sistemul imunitar în sine are, la nivelul organismului, mai multe sedii și centri de acțiune cu roluri specifice în apărare: timusul, măduva osoasă, splina, sistemul limfatic, amigdalele și apendicele. Timusul este o glandă situată în spatele sternului, care descrește în dimensiuni pe măsură ce sistemul imunitar se maturizează.

În economia sistemului care vizează imunitatea, el este locul unde celulele limfocite T („celulele ucigașe naturale” – cele care omoară agenții patogeni pătrunși în organism)se maturizează. Măduva osoasă produce celulele limfocite B - celule care răspund infecțiilor prin producerea de anticorpi, mici molecule care se adună în jurul bacteriilor sau al celulelor infectate de un virus – precum și leucocite (inclusiv celule macrofage, care înghit orice corp străin pătruns în organism).

Limfocitele B dirijează și acțiunea imunoglobulinelor, care distrug celulele infectate asemenea unor gloanțe de proteine. Splina este organul unde celulele limfocite T se adună și comunică și unde, prin organism. Amigdalele și apendicele, alături de ganglioni, sunt pe post de depozit pentru limfocitele în așteptare.

Obezitatea duce la inhibarea răspunsului imun, astfel că incidența bolilor infecțioase și mortalitatea cauzată de infecții sunt des regăsite la persoanele supraponderale.” Dr. Daciana Pavel, medic primar medicină internă, Spitalul MedLife Genesys Arad

Cum depistează inamicii

Una dintre întrebările care ne apar firesc în minte când vrem să înțelegem cum funcționează sistemul imunitar este: de unde știe el să deosebească agenții periculoși de agenții inofensivi? Ei, bine, pe de o parte, se pare că o primă triere a suspecților se face, pur și simplu, pe baza bunului simț al celulelor. Ca și papilele gustative, celelalte celule din organism știu exact ce tolerează și ce nu tolerează și reacționează pe măsură.

Pe de altă parte, studiile arată că în recunoaștere este implicată și așa-numita memorie imunologică, datorită căreia sistemul imunitar recunoaște imediat al doilea contact cu un agent patogen. Acest lucru se explică prin prezența anticorpilor produși de limfocitele B la prima întâlnire cu agentul patogen în cauză. Or, prima noastră întâlnire cu agenți patogeni străini are loc când ne aflăm în burta mamei.

„Sistemul imunitar începe să se dezvolte de la opt săptămâni de gestație, prin transfer transplacentar de celule imune materne. Această protecție poate dura până la trei luni de la naștere. După naștere, laptele de mamă este cel care susține sistemul imunitar al sugarului până pe la 3-4 ani, când acesta atinge o dezvoltare considerabilă”, spune medicul specialist neonatolog Octavia Raică, de la Spitalul MedLife Genesys, Arad.

Laptele matern, esențial în protecție

Laptele de mamă reprezintă prima și cea mai mare durată de vaccinare a bebelușului.

„Laptele de mamă este un lichid bioactiv, dinamic și interactiv, modificându-și compoziția în funcție de necesitățile sugarului. Compoziția laptelui de mamă este complexă și influențează în mod profund biochimia, metabolismul și microbiomul sugarului. În laptele de mamă s-au descoperit cel puțin 700 de specii diferite de bacterii benefice (probiotice) și peste 200 de oligozaharide (prebiotice).

Laptele de mamă conține multe alte elemente cu proprietăți imunologice: celulare (macrofage, limfocite B și T) și noncelulare (imunoglobuline, lactoferină, lizozim, transferină, complement, interferon, citokine, hormoni, factorul bifidus). Totuși, protecția pe care o oferă alăptarea, asemenea vaccinărilor, nu este totală, dar continuarea alăptării ajută la recuperarea după îmbolnăvire”, spune medicul Octavia Raică.

Când sistemul dă erori

Există însă, și situații când bunul simț al celulelor sau memoria imunologică dă erori, iar sistemul acționează distructiv asupra celulelor sănătoase ale propriului corp.

„Bolile autoimune reprezintă una dintre cele mai grave dereglări ale sistemului de apărare. Organismul produce anticorpi care atacă organele și țesuturile din interior. Apariția bolilor autoimune este asociată cu predispoziția genetică, cu stresul, însă cauzele nu au fost stabilite cu certitudine. Sunt afectate mai mult femeile aflate la maturitate, cauza fiind reprezentată de dezechilibrele hormonale la care este supus sistemul endocrin feminin. Diagnosticarea lor este dificilă din cauza naturii cronice a acestora și a simptomatologiei discrete”, explică medicul de medicină internă Daciana Pavel.

Poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, lupusul eritematos diseminat, tiroidita Hashimoto și scleroza multiplă sunt câteva dintre bolile care apar din cauză că sistemul imunitar are o acțiune distrugătoare asupra celulelor sănătoase ale organismului.

Autor: Sectiune speciala redactiapaginademedia.ro

Trimite un comentariu