Skip to main content

JALE. Raport ActiveWatch de Ziua Presei. Un an cu zeci de probleme: corupţie, patroni arestaţi, folosirea abuzivă a meseriei

 
JALE. Raport ActiveWatch de Ziua Presei. Un an cu zeci de probleme: corupţie, patroni arestaţi, folosirea abuzivă a meseriei

ZIUA PRESEI. Un lung şir de probleme marchează anul 2015, potrivit raportului ActiveWatch - Libertatea Presei în România 2015-2016. Pe scurt: patroni de presă arestaţi, mecanisme corupte de finanţare, presiuni editoriale, folosirea abuzivă a poziţiei de jurnalist pentru a şantaja, intimida sau a face trafic de influenţă. Într-un cuvânt: JALE.

Publicitate

Concluzii din raportul Active Watch, pe larg:

Problemele structurale ale presei din România s-au manifestat vizibil şi în anul 2015. Justiţia a reuşit să scoată la iveală metodele prin care mass-media au fost aservite în ultimii ani mediului politic, prin mecanisme corupte de finanţare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice instituţii de presă, folosirea presei pentru şantaj sau implicarea ei în acte de corupţie la cel mai înalt nivel, scrie raportul ActiveWatch.

Indexul global al libertăţii presei realizat de Reporteri fără Frontiere plasează România pe locul 49, urcând trei locuri faţă de anul precedent. Organizaţia punctează principalele probleme ale presei din ţara noastră: „Politizarea excesivă a mass-media, mecanisme corupte de finanţare, politici editoriale subordonate intereselor proprietarului, infiltrarea redacţiilor de către serviciile de informaţii - efecte ale transformării mass-media în instrumente de propagandă politică în ultimii ani”.

Principalele evenimente din 2015-2016 cu impact asupra libertăţii de exprimare:

Patroni de presă au fost arestaţi pentru corupţie şi evaziune fiscală.

Noi nume au apărut în rechizitoriile procurorilor, printre care Dan Andronic, proprietarul cotidianului Evenimentul zilei şi al săptămânalului Capital. Acesta este urmărit penal în cel mai mare dosar de retrocedări ilegale, fiind acuzat că a exercitat presiuni prin mass-media.

  • Adrian Sârbu, proprietarul Mediafax Group şi fost acţionar şi CEO la cel mai mare grup de televiziune, este trimis în judecată pentru instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi instigare la delapidare[5].
  • Dan Adamescu, proprietarul cotidianului România liberă, a fost condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare pentru fapte de corupţie[6].
  • Dintr-un dosar DNA reiese că Maricel Păcuraru, co-proprietarul Realitatea TV, ar fi mituit-o pe judecătoarea Mariana Moncea, care a aprobat intrarea în insolvenţă a societăţii care deţine televiziunea. Păcuraru se află în închisoare din 2014, când a fost condamnat la 4 ani de detenţie pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, în cazul Poşta Română.
  • Sebastian Ghiţă, deputat PSD, persoana care controlează prin interpuşi canalul de ştiri România TV, a fost inculpat în două noi dosare de corupţie. Într-unul din acestea este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional organizat, condus de cumnatul fostului premier Victor Ponta[7]. Într-un alt dosar, Ghiţă este acuzat că şi-a folosit influenţa pentru numirea sau menţinerea unor persoane în funcţii importante în instituţii publice, cu scopul de a le angrena într-un mecanism infracţional care presupunea satisfacerea intereselor sale ilicite[8].

Mecanisme corupte de finanţare a presei

Au apărut noi cazuri de corupţie în presă, de care se fac vinovaţi patroni şi administratori de presă, dar şi jurnalişti. Doi primari de sector, inculpaţi pentru fapte de corupţie, au cumpărat protecţia presei cu banii luaţi din mită. Aceştia au achitat servicii de publicitate către posturile de ştiri B1TV, România TV şi OTV din sumele obţinute de la firmele care aveau contracte cu primăria şi care trebuiau să remită un procent de 10% - 15% din banii încasaţi de la primărie.

Dosarele DNA au probat cum politicieni de la vârf dictau conţinutul editorial al unor instituţii de presă importante.

Dosarul Gala Bute a adus noi dovezi privind aservirea editorială a unor importante instituţii media faţă de interesele Elenei Udrea şi ale PD-L în perioada 2010-2012. Fostul ministru PD-L Elena Udrea dicta politica editorială a unor importante instituţii de presă, printre care televiziunile Pro TV, Realitatea TV, B1TV, ziarele Evenimentul zilei, Ziarul Financiar şi agenţia de ştiri Mediafax.

Apropiaţii săi impuneau subiecte, modificau ştiri, cenzurau ştiri, stabileau întrebările unor interviuri sau transmiteau articole care erau publicate de instituţiile media. Scopul acestora era prezentarea unei imagini cât mai favorabile Elenei Udrea.

Presiuni ale autorităţilor

Jurnalistul Cătălin Tolontan (director al cotidianului Gazeta Sporturilor) a fost vizat de o operaţiune de filaj în perioada în care lucra la o anchetă despre responsabilitatea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) în incendiul de la clubul Colectiv şi în care discuta despre o posibilă muşamalizare a cazului de către Ministerului de Interne (MI) şi IGSU.

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a obţinut textul unui editorial cu o zi înainte ca acesta să fie publicat în cotidianul local Graiul Maramureşului. La numai patru ore după transmiterea textului în reţeaua internă a redacţiei, autorul a fost sunat de primarul Cherecheş, care i-a reproşat conţinutul acestuia. Ziarul a publicat editorialul respectiv aşa cum era programat, pe 24 februarie. În aceeaşi zi, publicaţia a primit din partea primăriei o somaţie să desfiinţeze până pe 2 martie chioşcurile de difuzare a presei pe care le deţinea în oraş.

În octombrie 2015, toate cele patru reţele de televiziune prin cablu din Năvodari şi-au întrerupt emisia în timp ce postul Antena 3 difuza o investigaţie despre apropiaţi ai primarul Năvodarului. Oficiali de la firmele de cablu au confirmat actul de vandalism, o tăiere intenţionată de fibră optică, dar nu au găsit vinovaţii.

Condiţii economice

Piaţa de media continuă să se afle într-o transformare generată de diferite cauze, de la criza financiară din 2008, până la problemele financiare şi penale ale unor patroni şi repoziţionările impuse de impactul noilor tehnologii şi de schimbările pe care acestea produc în obiceiurile de consum.

Televiziunea publică nu reuşeşte să se redreseze şi înregistrează datorii de peste 150 milioane de euro faţă de bugetul de stat sau alţi creditori. Dar şi mediul privat se confruntă cu probleme similare. Toate televiziunile de ştiri au datorii şi numai una dintre ele a înregistrat profit în anul 2014. Într-o situaţie similară se regăsesc şi televiziunile generaliste, în timp ce presa scrisă îşi continuă declinul, atât la nivelul audienţelor, cât şi al rezultatelor financiare.

Disponibilizările în redacţii au continuat şi în anul 2015, efect al dificultăţilor economice care afectează piaţa de media. Nume consacrate (Cristian Tudor Popescu, Florin Negruţiu, Dan Turturică, Marius Tucă ş.a.) au părăsit în anul 2015 redacţiile unor publicaţii importante (Gândul.info, România liberă, Jurnalul Naţional).

Problemele penale ale patronului Adrian Sârbu au afectat puternic redacţia celei mai importante agenţii de presă private. Începutul lui 2016 a consemnat un val masiv de plecări de la Mediafax, aproape întreaga echipă de conducere şi jumătate din redacţie părăsind redacţia. Situaţia este îngrijorătoare, având în vedere faptul că Mediafax era singura alternativă privată la agenţia de ştiri publică Agerpres, finanţată direct de la bugetul de stat. O bună parte din echipa care a părăsit redacţia Mediafax s-a alăturat în februarie 2016 unei noi agenţii de presă, News.ro.

Alte concluzii din raport:

  • Fenomenul migraţiei jurnaliştilor în mediul politic a continuat în 2015 şi 2016, contribuind la erodarea credibilităţii şi a identităţii acestei profesii (rapoartele FreeEx din ultimii ani consemnează astfel de cazuri).
  • Unele materiale de presă despre fostul Ministru de Interne, Gabriel Oprea, au fost ocolite de principalele redacţii naţionale.
  • Mai mulţi jurnalişti au fost îndepărtaţi din redacţii din cauză că nu s-au aliniat orientării politice a acestora.
  • Meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, şantaja sau pentru a face trafic de influenţă.
  • Infiltrarea redacţiilor de agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii a fost reconfirmată în 2015.
  • Numeroase autorităţi centrale şi locale evită în mod sistematic să răspundă la solicitări de informaţii.
  • La fel ca şi anul trecut, au existat destul de multe situaţii în care autorităţile româneşti au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorităţii maghiare.
  • În 2015 a continuat avalanşa de insolvenţe care afectează instituţiile de presă în ultimii ani. O bună parte a televiziunilor şi cotidianelor naţionale au acumulat datorii către stat sau către alte entităţi private.
  • Disponibilizările în redacţii au continuat şi în anul 2015, efect al dificultăţilor economice care afectează piaţa de media.
  • Apropierea anului electoral a generat o adevărată competiţie în mediul politic în vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiară şi de problemele penale ale patronilor.
  • Activitatea televiziunii publice a fost marcată de criza financiară în care continuă să se afunde, bugetele pentru producţie scăzând dramatic.
  • CNA a continuat să se discrediteze în spaţiul public din cauza proastei funcţionări, a timidităţii cu care sancţionează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri. Asupra instituţiei planează suspiciuni de corupţie. Preşedinta şi o fostă membră CNA sunt judecate pentru fapte de corupţie.
  • A fost adoptată o modificare la Legea audiovizualului care permite Parlamentului demiterea Preşedintelui CNA odată cu respingerea raportului anual, un mecanism care deschide porţile arbitrariului şi abuzului politic.
  • Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancţionate de instanţe, în baza noului Cod Civil. Numărul proceselor este în creştere.
  • Există hotărâri care ţin cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar există şi hotărâri care încalcă testul de proporţionalitate cu gravitatea faptei, de necesitate într-o societate democratică şi limitează nejustificat dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea în ediţiile tipărite ale ziarelor, care de multe ori, nici nu se află în proprietatea şi controlul celor sancţionaţi, a hotărârilor judecătoreşti integrale, obligarea la ştergerea unor articole din spaţiul online.
  • Jurnaliştii români continuă să fie ţinte ale comportamentului agresiv. Mulţi dintre cei care atacă fizic sau verbal jurnaliştii sau încearcă să îi intimideze sunt politicieni, funcţionari publici, oameni de afaceri.

Raportul complet ActiveWatch poate fi descărcat de aici:

http://activewatch.ro/ro/freeex/publicatii/lansarea-raportului-freeex-2015-2016-libertatea-presei-in-romania/

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus