Skip to main content

De ziua presei: Instanţa a discutat falimentul Academiei Caţavencu

 

Astăzi, de ziua presei, instanţa a discutat falimentul Academiei Caţavencu. Urmează să se pronunţe oficial mâine, după cum a declarat pentru paginademedia.ro Ion Popescu, administratorul judiciar al Caţavencu SA.

Publicitate

De mai bine de un an de zile compania este în insolvenţă, aştept să mă sune avocatul, dar am înţeles că toţi creditorii s-au pus de acord asupra falimentului”, a declarat Doru Buşcu, directorul editorial al Academiei Caţavencu, pentru paginademedia.ro.

Doru Buşcu a mai spus că acest lucru nu va afecta apariţia revistei de satiră.

Revista va ieşi în continuare, aşteptăm ca creditorii să stabilească când va avea loc licitaţia în care se va vinde şi marca Caţavencu.

Carmen Andronache, paginademedia.ro: Aşa cum este falimentară, revista Caţavencu este parte a deal-ului cu Elan Schwartzenberg?

Doru Buşcu: Este o companie separată, care nu are nicio legătură. Dar Realitatea este într-adevăr cel mai mare creditor, noi suntem însă la un capăt de lume, scoatem revista şi purtăm în spinare datoriile a 10 publicaţii care s-au desfiinţat.

Ion Popescu, administratorul judiciar Caţavencu SA, pentru paginademedia.ro:

"Este adevărat, instanţa a discutat astăzi propunerea administratorului de a declara falimentul Caţavencu SA. Mâine urmează să se pronunţe. Bănuiesc că nu o să se amâne această pronunţare."

Sursa foto: Jurnalul.ro

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • UN FUN UN FUN
    Primul număr „Caţavencu-incomod”: 2 februarie 1990 (mărturie Doru Buşcu), 4-5 februarie 1990 (mărturia patronilor).

    Înfiinţare Aşezămîntul Cultural „Academia Caţavencu”: 23 august 1991. 21 septembrie 1991, sentinţa recunoaştere a persoanei juridice.

    „Scînteia” lui Caţavencu: 26 noiembrie 1990. Farsă media cu 3-500.000 exemplare vîndute.

    Tip de ziar: Săptămînal de satiră politică. De investigat moravuri grele şi de explicat cu mult spirit acest lucru.

    Apariţie: „Caţavencu, incomod” apărea la început lunea. Apoi, marţea. „Săptămînalul de moravuri grele, Academia Caţavencu”, azi, este marţea, pe tarabe şi, pe www.catavencu.ro. Miercurea ajunge în toată ţara. Motivul strategic? Să hohoteşti de întîmplările săptămînii trecute, dar să ciupeşti şi din datul în petic al săptămînii ce va să vină.

    Slogan: Cititorii noştri sînt mai inteligenţi decît ai lor.

    Vorbe despre „Caţavencu”:

    Corneliu Coposu, preşedintele al PNŢcd şi al opoziţiei: ”Cel mai serios ziar din România.”

    Ion Iliescu, preşedinte al României: ”Cînd “Academia Caţavencu” va fi ameninţată de ceva, însuşi dreptul poporului romîn la zîmbet va fi în pericol, aşa ceva va fi imposibil cît voi fi eu preşedinte.”

    Adresabilitate: public 19-49, educaţie medie şi superioară. Elită, bre!, cu venituri de clasă de mijloc.

    Poziţie: în 2009, săptămînalul Academia Caţavencu este singurul grup de satiră politică de pe piaţa media (scris şi web). Fără concurenţă, în scris, de 18 ani (încercările au subcombat de drum lung şi veselii ieftine).

    Poziţie politică: mereu în opoziţie faţă de putere, mai ales cînd opoziţia vine la Putere.

    Personaje forever Caţavencu: Brătianu – cartof, Dumitraşcu – Jeg, Năstase – poponar, Gherman – copilaşul, Vadim – spitalul 9, Iliescu – Bunicuţa, Văcăroiu – Votcăroiu, Constantinescu – omul de ţigări, Quintus – muncitor de sanchi la Cataramă.


    Şase sute de Doru Buşcu (2003)

    „În aritmetica brută a Academiei Caţavencu, şase sute de numere înseamnă cam 12.000 de poze, 5.000 de caricaturi şi vreo 30.000 de texte diferite. Dacă luăm un personaj la întîmplare – Ion Iliescu, de pildă – putem estima că cel puţin 3.000 de poze, 1.500 de caricaturi şi minimum

    6.000 de texte s-au referit direct la persoana lui. 11.500 de feluri de a glumi pe acelaşi subiect, fără a te repeta, vă asigur eu, cer multă imaginaţie. 11.500 de poante, investite într-un acelaşi ins, nu-s de colea. Dacă duci socoteala mai departe, realizezi că, la un sfert de oră alocat pe poantă, se strîng vreo şase luni de gîndire. Şase luni să-l porţi necontenit pe Iliescu în cap e un exerciţiu de masochism care se cere ori studiat de medici, ori răsplătit cu efecte. Efectele sînt însă

    cu totul demne de inconştienţa noastră: fostul activist luminat din ’90 e azi – după cei 12 ani petrecuţi în frigarea noastră – un bătrînel nostim şi inocent, cu accese senile de marxism, cinstit ca un prunc, iubit de populaţia înfometată şi posesorul unui seducător accent portorican în convorbirile antiamericane. Dar cifrele mari nu s-au sfîrşit. Vreo 6.000 de ore ne-am rupt creierii să schimbăm un funcţionar insipid, cu aer tîmp, ajuns peste noapte prim-ministru. Şi am reuşit:

    l-am transformat într-un beţiv simpatic, senator prosper şi patriot cu cont în bancă. Cu Adrian Năstase, curios, am procedat puţin mai labirintic. De la tînărul carierist cu aere de mason şi mofturi de nomenclaturist pînă la vînătorul, fermierul, colecţionarul şi numărătorul de ouă de azi, trecerea n-a fost nici uşoară şi nici directă. Peste 2.500 de ore ne-am sucit minţile pentru poza

    intermediară, pe care, în mod nedelicat, o voi numi aici ca fiind straşnic de libertină. Rezultatul? Zero, dupa cum vedeţi. Cu Gherman am cheltuit vreo două luni puse cap la cap, şi pentru ce? Ca să-l facem un bunic amnezic, amator de Tom şi Jerry, care aţipeşte, omeneşte, la Senat. Dumitraşcu ne-a costat cam tot pe-acolo; o lună şi jumătate de sforţări şi iată-l: dintr-un fesenist isteric, cu retorică de slugă, cabotin, sforar şi mare mîncător de rahat, s-a trezit ferchezuit în toate apele jegului, un mizerabil oarecare, comic, nespălat şi complet inofensiv. Vadim ne-a luat, şi el, patru luni din viaţă. Şi asta numai ca să facem dintr-un nebun periculos un descreierat haios, coerent, plin de umor şi des aşteptat în pagină de cititori. 123.000 de minute am cheltuit numai pe Emil. Nu-i puţin pentru poza unui lider zonal, învins de Securitate, cu reverii atlantice, ambiţii europene şi vocea copilului de la “Uite cine mă-ntreabă”. Restul milioanelor a zburat pe restul menajeriei. Zeci de mii de ore de efort continuu, ani întregi de încordare disperată (ehei, de-aţi şti voi ce greu e cînd nu-ţi vine poanta!) şi sute de mii de ceasuri de caznă în grup, doar pentru a alimenta aceasta aritmetică a zădărniciei. Fiindcă, acum, cînd facem bilanţul, realizam că „Academia Caţavencu” n-are, practic, victime reale. De dragul hazului, hoţii noştri devin umani, bandiţii – haioşi, corupţii – simpatici, senatorii – beţivi, iar miniştrii dubioşi – nişte şmecheri cu simţul umorului, gata oricînd să ia în rîs, dintr-o fotografie bine lucrată, lucrurile grave. Ce păcat că nici acum, dupa 600 de numere, „Academia Caţavencu” n-a primit dreptul de a mai aresta din personajele sale. Ar face-o fără pic de haz, vă asigur.”

    Lovituri Caţavencu: Afacerile Fraţilor Păunescu, Dezvăluirile afacerilor lui Triţă Făniţă, sondajul de opinie făcut cu oameni politici privind proporţia hidrogen-oxigen în apă, Crans Montana, Dosarul de securist al lui Virgil Măgureanu, Depunerea pixurilor la PNŢcd, Datul în gît al supraevaluării casei din Filiaşi a ministrei Stănoiu, pătrunderea în Aeroportul Băneasa şi punerea de „bombe” pe un avion. Hohohoho, Cîte altele!
  • doe70 doe70
    Nici o instanta judecatoreasca nu poate omori un mit. Mitul va ramine. Revista nu. Nu are legatura cu dorintele cetatenilor. Are legatura cu respectarea deciziilor judecatorilor.
  • Coana Zita Coana Zita
    Daca va pricepeti ati de "bine", dl doe70, inseamna ca sinteti tot jurnalist. Daca povestea asta va aduce atit de multa satisfactie, inseamna ca meritati si dvs sa treceti printr-o astfel de experienta. Asa ca va doresc, sa falimentati, cit mai repede. E ft urit, ca niste jurnalisti doresc moartea unui mit, cum este Catavencu.
  • prietenos prietenos
    Nu, asa e. Dar cainii, cainii cand mor? Si cand mor, unde se duc cainii? Cainii care mor unde se duc? Raspuns: in Vant. (asculta-l pe batranul Bob, Bob Dilan, stie el:-)))))
  • doe70 doe70
    Coana Zița: problema cailor e ca justiția nu îi mai lasă să se usureze în mijlocul drumului. Pe 3 mai s-a dat o decizie la tribunal care spune ca din acel moment lichidatorul are de îndeplinit o misiune, alta decît editarea de reviste. Unul dintre cai este demnitar în diplomație și se implică într-o chestiune comercială care nu îl privește pe blogul personal. Care blog personal nici nu este personal fiind pe domeniul catavencu.ro. Domeniul catavencu.ro este al firmei aflată în faliment și pentru simplul motiv că înregistrează cheltuieli cu hostingul ar fi trebuit suspendat pînă acum. Reiau: un demnitar român se implică într-o problemă comercială care nu îl privește și o face pe un domeniu care funcționează împotriva unei decizii judecătorești date în 3 mai. Ce zice codul penal despre asta, rugați calul să caute singur că deja trebuie să rup chitanță.
  • Coana Zita Coana Zita
    Nu mor caii, cind vor ciinii!
  • Matriciu Matriciu
    @Dan Florescu. Ha, ha, ha! Mirosi de la o posta a faliment. Gata, s-a terminat! Cauta-ti serviciu, nu te mai lasa fascinat de declaratiile lui Buscu.

    Stii ce e aceea o hotarire judecatoreasca? Stii ce inseamna bancruta frauduloasa? Uite aici:
    "(...)iar reprezentantii societatii nu mai pot intreprinde operatiuni comerciale noi, specifice obiectului sau de activitate, conform art.233 din Legea nr.31/1990.(...)
  • Dan Dan
    Sint fun Catavencu. Nu exista zi de miercuri, fara Catavencu. Nu pot sa mi imaginez o saptamina fara acest ziar. Il savurez o saptamina intreaga. Copiii mei citesc acest ziar si ridem cind ne amintim cite-o gluma. Il respect pe dl Buscu si toate acuzele dvs. aduse aici sint demolate prin ceea ce scrie acest om. Nu-l cunosc decit din textele pe care le scrie si de acolo pot sa-mi dau seama foarte usor ce fel de om este. Curaj dl Buscu, nu ne lasati fara Catavencu. Cu stima, Dan Florescu
  • doe70 doe70
    Foarte genialoid și românesc! S-au dat voturi negative unei hotărîri judecătorești care cere aplicarea legii!
    Mai dați o dată!

    Tribunalul București – Secția a VII-a comercială
    “Intrarea unei societati in procedura falimentului are drept consecite directe dizolvarea societatii, ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, potrivit art.107 alin.2 din legea nr.85/2006, si declansarea operatiunilor de lichidare. Societatea intrata in faliment isi mai pastreaza personalitatea juridica doar pentru nevoile si scopul lichidarii, iar reprezentantii societatii nu mai pot intreprinde operatiuni comerciale noi, specifice obiectului sau de activitate, conform art.233 din Legea nr.31/1990. Activitatea societatii, ce trece in tot sub conducerea si controlul lichidatorului, se rezuma la operatiunile de transformare a bunurilor societatii in lichiditati si de distribuire a lor catre creditori, cu excluderea desfasurarii in continuare de activitati lucrative.
    Prin urmare, asa-numita exceptie invocata de administratorul judiciar, cu prilejul propunerii facute in adunarea credtitorilor, nu are nici un temei legal, fiind contrar dispozitiilor legale aratate ca debitoarea SC CATAVENCU SA sa fie supusa procedurii falimentului, dar in acelasi timp sa continue sa desfasoare activitatea de editare a publicatiei Academia Catavencu”.
  • unu unu
    lasa ca vulpe vrea sa faca minuni cu avp. stie cineva cat mai vinde? sau fosta redactie deja vinde mai mult 'super pescar'?
  • Alt bagabontzel Alt bagabontzel
    Baietul aista, dupa ce a falimentat tot ce i-a iesit in cale, dupa ce s-a facut de tot penibilul in stenogramele in care profesa deontologic prin batista infractorului Sorin Ovidiu Vintu, in prezent in arest pentru SANTAJ SI AMENINTARI CU MOARTEA, si dupa ce a reusit si performanta sa fie anchetat de DNA pentru evaziune fiscala, da declaratii din postura de jurnalist asumindu-și decizii administrativ-judecatoresti impotriva deciziilor date de judecatori! In ce tara traim?
    Raspuns Traim in aceasta tara: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/video-iata-l-pe-baiatul-lui-vintu-in-ursul-lui-dan-chisu-333839.html
  • ElCucui ElCucui
    @Mihaela, te lămuresc eu. Dpdv editorial DB controla doar Cotidianul și Academia Cațavencu. Închise amândouă. Celelalte "zece publicatii" moarte sunt Business Standard, Money Express, Idei în Dialog, Investiții și profit. În total zece! "De povestea financiară", mai bine zis "de povestea managerială" te asigur că este unul din cei răspunzători. Nu principalul. Principalul se numește Vulpe Sorin.
  • doe70 doe70
    De ce e Doruleț mai deștept ca Tribunalul București - Secția a VII-a comercială

    "Intrarea unei societati in procedura falimentului are drept consecite directe dizolvarea societatii, ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, potrivit art.107 alin.2 din legea nr.85/2006, si declansarea operatiunilor de lichidare. Societatea intrata in faliment isi mai pastreaza personalitatea juridica doar pentru nevoile si scopul lichidarii, iar reprezentantii societatii nu mai pot intreprinde operatiuni comerciale noi, specifice obiectului sau de activitate, conform art.233 din Legea nr.31/1990. Activitatea societatii, ce trece in tot sub conducerea si controlul lichidatorului, se rezuma la operatiunile de transformare a bunurilor societatii in lichiditati si de distribuire a lor catre creditori, cu excluderea desfasurarii in continuare de activitati lucrative.
    Prin urmare, asa-numita exceptie invocata de administratorul judiciar, cu prilejul propunerii facute in adunarea credtitorilor, nu are nici un temei legal, fiind contrar dispozitiilor legale aratate ca debitoarea SC CATAVENCU SA sa fie supusa procedurii falimentului, dar in acelasi timp sa continue sa desfasoare activitatea de editare a publicatiei Academia Catavencu".
  • Mihaela Mihaela
    Bagabontzelule! Toate acele reviste, exista si astazi, nici una nu a murit. Asa ca din punct de vedere editorial,( ca doar asta ai spus si tu, ca dl. Buscu, era director editorial) au fost si sint un succes. Deci, si-a facut treaba foarte bine. De povestea financiara, nu cred ca era tot el raspunzator.
  • Bagabontzelu Bagabontzelu
    Buscu poarta in spinare 10 publicatii care s-au desfiintat. Dar nu era el director editorial al TRUSTULUI REALITATEA-CATAVENCU? De ce le-a lasat de izbeliste? Trust care de fapt nici nu exista, dupa cum vedem acum.

Trimite un comentariu

sus