Două articole din România liberă au costat statul 4.500 de euro

Statul român va plăti 4.500 de euro pentru două articole. Despre ce este vorba?
Un procuror român despre care s-a afirmat în două articole din România liberă că a falsificat rechizitorii şi a primit mită a avut câştig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. CEDO a decis că statul român trebuie să-i plătească daune în valoare de 4.500 de euro, scrie Mediafax.

Cotidianul România Liberă a publicat, în 2002, două articole în care erau prezentate acuzaţii grave privind activitatea procurorului Elena Lavric.

"Corupţie judiciară. Procuroarea Lavric a falsificat două rechizitorii! Un om nevinovat a fost condamnat la închisoare" şi "Elena Lavric - procuroarea care falsifică rechizitorii" - sunt titlurile celor două articole din România liberă pentru care statul este nevoit să-i plătească magistratei 4.500 de euro.

SCURT ISTORIC. În aprilie 2002, magistratul a făcut plângere împotriva jurnalistului de la România liberă, acuzându-l că i-a lezat reputaţia şi demnitatea, şi a cerut cu titlul de prejudiciu moral suma de 1 milion de lei vechi (100 de lei noi).

După mai multe procese, justiţia i-a dat dreptate jurnalistului, notând că jurnalistul îşi putea permite un anumit grad de exagerare în relatările sale.

MOTIVAŢIA CEDO. În decizie, CEDO a arătat că este indubitabil că într-o societate democratică oamenii au dreptul să critice administrarea justiţiei şi persoanele implicate în această activitate, însă critica nu trebuie să depăşească anumite limite, pentru că este în interesul societăţii ca procurorii, ca şi judecătorii, să se bucure de încredere, mai scrie Mediafax. Astfel, poate fi nevoie ca statul să îi protejeze de acuzaţii nefondate.

Curtea mai consideră că acuzaţiile de corupţie şi incompetenţă la adresa reclamantei sunt grave şi de natură să îi afecteze activitatea şi să îi lezeze reputaţia.

Statutul de politician sau alt fel de persoană publică nu înlătură obligaţia de a furniza dovezi factuale pentru afirmaţii care îi lezează reputaţia.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că jurnalistul nu a dovedit că a scris articolele respective respectând standardele profesionale şi că nu este adecvat să se invoce liberatea de exagerare a jurnaliştilor atunci când materialele lor se referă la persoane publice.