Aniversarea a 167 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, în articole din presa online. De la cum a trăit poetul, la cum a murit, de la cum a iubit la cum a înşelat, de la locul în care s-a născut acesta la întreaga creaţie literară, toate detaliile despre Mihai Eminescu au fost consemnate în articole pe site-urile de ştiri.
Populară în presa online de azi este şi Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită tot astăzi, concomitent cu aniversarea poetului.
Paginademedia.ro prezintă, în continuare, o trecere în revistă a articolelor online publicate azi despre aniversarea lui Mihai Eminescu:
Agenţia News.ro scrie azi un articol cu titlul "Mihai Şora: Eminescu e tot timpul. Cel mai trist lucru pentru un scriitor ar fi să devină ingredient în zacusca naţională".
"Filosoful Mihai Şora scrie, într-o postare pe Facebook, că "Eminescu este tot timpul" şi că "cel mai trist lucru pentru un scriitor ar fi să devină ingredient în zacusca naţională". Comentariul este însoţit de o fotografie a sa, datată 13 septembrie 2016, citind opera lui Eminescu în ediţia Perpessicius", scrie News.ro.
Articolul integral, aici.
Mediafax titrează azi: "Ziua Culturii Naţionale: Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti recită din "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu"
Potrivit articolului de pe site-ul agenţiei, "În înregistrarea publicată pe contul oficial de Facebook al Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti, ambasadorul britanic declamă: "La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă/Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă". Pasajul din "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu pe care îl recită ambasadorul Paul Brummell se încheie astfel: "De atunci şi până astăzi colonii de lumi pierdute/Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute/Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit,/Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit".
Articolul, aici.
Agerpres publică azi un articol cu titlul: "CASE MEMORIALE: Casa Memorială "Mihai Eminescu" de la Ipoteşti"
"Casa Memorială "Mihai Eminescu" de la Ipoteşti, judeţul Botoşani, este leagănul copilăriei marelui poet naţional, casa în care familia acestuia a locuit vreme de aproape treizeci de ani (1850-1878). Are în patrimoniu obiecte ce au aparţinut familiei Eminovici între care caseta de bijuterii a mamei poetului, caseta de machiaj a poetului din perioada când juca în piese de teatru, veselă din argint, dulapuri din lemn de trandafir şi nu în ultimul rând, multe cărţi", scrie Agerpres.
Articolul, aici.
Pe site-ul Republica.ro este publicat azi un articol, semnat Rucsandra Cioc, cu titlul "Eminescul meu".
Articol face o scurtă analiză a operei poetului
. Aceasta puncteză poeziile cu formă fixă, ataşamentul pentru folclor al poetului, prin curentului romanitic în care s-a încadrat Eminescu şi textele de inspiraţie populară, elementul satiric care se regăseşte în câteva opere şi în publicistica sa, fragmernte de scrisori trimise Veronicăi Micle sau creaţii elogioase la adresa poeţilor vremii. Articolul integral aici.
"Dincolo de Prut, spaţiu înfrăţit şi prin admiraţia pentru Eminescu şi Ştefan cel Mare, se întâlneşte sintagma „un Eminescu al meu”, ca nume de festivaluri sau de cărţi (autor Mihai Rusu). Merită reţinut adjectivul posesiv, justificat nu doar de teoria literaturii (care îl defineşte pe cititor drept coautor, completând în gând jumătatea scrisă de autorul recunoscut), ci şi de diversitatea copleşitoare a operei eminesciene.
Probabil fiecare dintre noi are un Eminescu al său. Nu doar receptarea aceluiaşi text diferă, dar şi zona de preferinţe: poeziile antume, postume, teatrul, proza, publicistica, fiecare cu subcompartimentările sale posibile, în special tematice"
Materialul integral, aici.
Adevărul.ro scrie azi despre "10 lucruri mai puţin ştiute despre Mihai Eminescu. Cum saluta marele poet al românilor şi cum şi-a găsit sfârşitul"
Unul dintre cele zece "lucruri mai puţin ştiute":
"A urât matematica: Mihai Eminescu nu a suportat niciodată matematica, fiind o materie cu care nu se împaca deloc. “N-ajunsesem nici la vârsta de douazeci de ani să stiu tabla pitagoreică, tocmai pentru că nu se pusese în joc judecata, ci memoria! Şi, deşi aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăţa deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că matematicile sunt ştiintele cele mai grele de pe faţa pamantului”, se menţionează în “Viaţa lui Mihai Eminescu”, de George Calinescu", scrie Adevărul.ro.
Articolul integral, aici.
Pe site-ul A1.ro este publicat un articol cu titlul "Cum arată singurele patru fotografii cu "Luceafărul poeziei româneşti"! În ciuda a tot, un singur lucru rămâne: "aşa a arătat Mihai Eminescu!"
"Poate părea ciudat în epoca selfie-urilor şi a celor 60 de cadre pe secundă, dar chipul poetului naţional îl ştim doar din patru fotografii: cea din tinereţe, făcută la 20 de ani, la Praga, în 1869, de fotograful Jan Tomás, cea extrasă din tabloul Societăţii “Junimea”, datând din 1878 şi realizată de Franz Duschek în Bucureşti, în studioul său de pe strada Franklin, cea de a treia, din studioul lui Nestor Heck de la Iaşi, făcută în 1884 şi ultima, cea realizată de Jean Bielig la Botoşani, în 1887, cu Eminescu la 37 de ani"
Articolul integral, aici.
Evz.ro titrează azi: "Mihai EMINESCU şi Veronica MICLE s-au iubit pasional şi s-au înşelat fără menajamente. Povestea unei iubiri care le-a adus fericire, durere şi apoi chiar moartea"
Deşi titlul este scris într-o notă uşor tabloidă, articolul preia un text mai amplu publicat de Stelian Tănase pe blogul personal, cu titlul "Iubirea lui Eminescu", în care vorbeşte despre relaţia dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle.
Textul integral publicat de Stelian Tănase, aici.
Două articole, unul de pe Realitatea.net şi unul de pe Cancan.ro, deşi tratează teme diferite, deschid articolele dedicate lui Mihai Eminescu cu aceleaşi cuvinte:
Realitatea.net: "În fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei româneşti” ajunge la inimile celor care îl omagiază. Anul acesta se împlinesc 167 de ani de la naşterea celui mai mare poet român, care, chiar dacă îl trecem cu vederea de-a lungul anului, se face simţit prin poemele cunoscute"
Cancan.ro: "În fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei româneşti” ajunge la inimile celor care îl omagiază. Anul acesta se împlinesc 167 de ani de la naşterea celui mai mare poet român, care, chiar dacă îl trecem cu vederea de-a lungul anului, se face simţit prin poemele cunoscute"
Realitatea.net publică azi un articol cu titlul: "15 ianuarie: 167 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu"
Articolul notează câteva poezii ale lui Mihai EMinescu, dar şi o cronologie a vieţii poetului.
"Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Lacul”, „Revedere”, „Pe lângă plopii fără soţ”, dar şi altele care cu siguranţă au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie şi nu numai", scrie Realitatea.net.
Tot articolul, aici.
Cancan.ro titrează azi, iniţial, "Anul acesta se împlinesc 128 de ani de la moartea marelui poet, Mihai Eminescu! Totul despre moartea misterioasă a geniului", corectând apoi titlul, "Anul acesta se împlinesc 167 de ani de la naşterea marelui poet, Mihai Eminescu! Totul despre moartea misterioasă a geniului".
Platforma online a tabloidului scrie azi despre modul în care a murit Mihai Eminescu.
"Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz grosolan de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit", scrie cancan.ro.
Integral, aici.
Autor: Daniel Puisor redactiapaginademedia.ro
Trimite un comentariu