„Se constată o preluare rapidă a rolului editorilor tradiţionali de către companii precum Facebook, Snapchat, Google sau Twitter, fără vreun semn de încetinire a acestui proces”, se arată într-un studiu publicat de Centrul pentru Jurnalism Digital, din cadrul Şcolii de jurnalism din Columbia, citat de platforma Icee.news.com.
Studiul analizează modul în care dezvoltarea companiilor şi a tehnologiilor din sfera digitală a influenţat în ultimii 20 de ani jurnalismul tradiţional, modul în care acest proces de modelare încă se desfăşoară, dar şi cum se va manifesta în viitor această influenţă.
Fiabilitatea, standardele şi credibilitatea informaţiilor din mediul online sunt alte criterii din sectorul New Media care se modifică permanent, ca urmare a inflenţelor marilor companii din mediul digital, şi fac obiectul acestor analize.
Potrivit studiului, în ultimii 20 de ani, jurnalismul a trecut prin trei schimbări majore:
- Trecerea de la analog la digital
- Dezvoltarea reţelelor sociale
- Dominaţia dispozitivelor mobile
Cum au trecut platformele digitale de la rolulu de canale de distribuiţie la o activitate editorială tot mai pregnantă, cum modelează acestea jurnalismul tradiţional şi alte concluzii ale studiului, în continuare:
- Platformele tehnologice au deprins caracteristici editoriale într-un interval scurt de timp, creând confuzie în rândul organizaţiilor de ştiri cu privire la propriul viitor.
- Concurenţa dintre aceste platforme digitale pentru oferirea de noi produse editorilor, ajută redacţiile să ajungă la un public mai larg decât oricând.
- Influenţa platformelor sociale modelează jurnalismul. Prin stimularea organizaţiilor de ştiri câtre un anumit tip de conţinut, cum ar fi transmisiunea video în direct, sau prin dictarea activităţii editoriale prin intermediul unor standarde de proiectare, platformele au devenit în mod explicit editoriale.
- Problema ştirilor false, declanşată în contextul alagerilor prezidenţiale din Statele Unite, a forţat platformele sociale să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru deciziile editoriale.
- Platformele se bazează pe algoritmi pentru a sorta şi ţinti de conţinutul. Aceştia nu au vrut să investească în mâna de lucru umană, pentru a evita costurile şi percepţia că oamenii ar fi părtinitori. Cu toate acestea, jurnalismul, prin nuanţele pe care le propune, necesită judecată editorială, astfel că platformele vor trebui să-şi reconsidere abordarea.
- Companiile din spatele acestor platforme trebuie să ofere o mai mare transparenţă şi responsabilitate, în contextul în care ditorii produc mai mult conţinut ca oricând, fără să ştie la cine sau cum ajunge acel conţinut, fiind la mila algoritmului.
- Editorii continuă să mute tot mai multă activitate jurnalistică pe aceste platforme, în ciuda raptului că nu au nici o garanţie a unei rentabilităţi consistente a investiţiei.
- Giganţii din digital au evoluat dincolo de rolul lor de canale de distribuţie, iar acum controlează ceea ce publicul vede şi cine este plătit pentru atenţia lor, şi chiar în ce format şi ce tip de jurnalism se dezvoltă.
- Activitatea editorială nu mai este o activitate de bază a în organizaţiile de jurnalism. Această tendinţă va continua şi companiile de ştiri vor renunţa tot mai mult la funcţiile tradiţionale ale editorilor.
- Organizaţiile de ştiri se confruntă cu o dilemă critică. Vor continua acestea activitatea costisitoare de a menţine propria infrastructura de publicare, cu segmente de public mai mici, dar un control complet asupra veniturilor, asupra brandului şi datelor de audienţă? Sau ar trebui să cedeze controlul asupra datelor utilizatorilor şi publicitatea, la schimb pentru creşterea audienţei, oferită de Facebook sau alte platforme?
Studiul complet, AICI.
Autor: Daniel Puisor redactiapaginademedia.ro
Trimite un comentariu