Conducerea Agerpres critică decizia comisiei de cultură a Senatului a a da aviz pozitiv unui proiect de modificare a legii de funcţionare Agerpres, ce va permite demiterea şefului instituţiei.
Dacă proiectul va trece de Parlament, şeful Agerpres va putea fi demis prin respingerea raportului de activitate ale agenţiei de presă.
Avizul pzoitiv a fost dat în şedinţa Comisiei de Cultură care a avut loc mierucri, şi la care a participat şi Alexandru Giboi, directorul general Agerpres, şi Cristian Godinac, preşedintele Mediasind, şi un reprezentant ActiveWatch.
„Mă aşteptam la o discuţie constructivă, bazată pe argumente pro şi contra sustenabile, realiste, care să conducă la consolidarea independenţei Agenţiei Naţionale de Presă. Din păcate, discuţia foarte scurtă din Comisie, urmată de aprobarea prin raport pozitiv a proiectului de lege, mi-a dat de înţeles că, de fapt, nu fusesem invitaţi la o dezbatere, (...) ci, mai degrabă, invitaţia la participare a fost făcută pentru a îndeplini o formalitate. Cu alte cuvinte, ca să nu spunem că nu am fost invitaţi”, arată conducerea instituţiei într-un comunicat trimis presei, semnat de Alexandru Giboi.
Textul integral, în continuare:
Declaraţie de presă
Comisia de Cultură a Senatului României aprobă proiectul de subordonare politică a AGERPRES
Miercuri, 11 octombrie 2017, am participat la şedinţa Comisiei de Cultură a Senatului, cu ideea onestă de a aduce argumentele necesare respingerii de către Comisie, prin raport negativ, a proiectului de modificare a legii AGERPRES. Proiectul, iniţiat de actualul ministru al Culturii, Lucian Romaşcanu, în perioada în care acesta era încă preşedinte al Comisiei de Cultură din Senat, vizează demiterea directorului general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, în urma unui eventual vot parlamentar împotriva raportului de activitate anual al Agenţiei, fără a aduce însă în discuţie şi eventuale criterii, altele decât cele politice, care ar sta la baza respingerii respectivului raport. Astfel, dispar din managementul Agenţiei noţiunile de stabilitate, predictibilitate şi strategie pe termen mediu şi lung şi rămân doar calculele politice ale viitoarelor echipe de conducere pentru rămânerea în graţiile oricărui partid politic care s-ar afla la putere.
Mă aşteptam la o discuţie constructivă, bazată pe argumente pro şi contra sustenabile, realiste, care să conducă la consolidarea independenţei Agenţiei Naţionale de Presă. Din păcate, discuţia foarte scurtă din Comisie, urmată de aprobarea prin raport pozitiv a proiectului de lege, mi-a dat de înţeles că, de fapt, nu fusesem invitaţi la o dezbatere, nici eu, nici Cristinel Godinac, preşedintele MEDIASIND, ci, mai degrabă, invitaţia la participare a fost făcută pentru a îndeplini o formalitate. Cu alte cuvinte, ca să nu spunem că nu am fost invitaţi.
După o foarte scurtă prezentare a proiectului legislativ de către unul dintre semnatarii acestuia, am prezentat, alături de preşedintele MEDIASIND, motivele pentru care nici noi, nici comunitatea profesională internaţională şi nici Consiliul Europei, NU SUSŢINEM modificarea legislativă aflată într-o aşa-zisă dezbatere.
Cu toată deschiderea spre dialog pe care am exprimat-o şi manifestat-o în cadrul Comisiei, dialogul a fost unul al surzilor. Actualul preşedinte al Comisiei de Cultură, Radu Preda, a căzut în capcana de a susţine un proiect care nu îi aparţine, un proiect simplist, concentrat pe obţinerea controlului politic total asupra AGERPRES.
Cu toate încercările mele, ale MEDIASIND şi ale reprezentantului ActiveWatch prezent la dezbatere, de a impune necesitatea existenţei unor criterii obiective atunci când vorbim despre evaluarea sistemului de management al AGERPRES, Comisia a votat acordarea unui raport pozitiv proiectului de lege. Probabil ordinul politic de a subordona Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost mai puternic decât argumentele profesionale, de bun-simţ, pe care le-am prezentat în faţa Comisiei, atât în nume propriu, cât şi în numele MEDIASIND, EANA, FEJ, SEEMO.
Nici semnalul de alarmă tras de Consiliul Europei, prin publicarea cazului AGERPRES pe platforma sa de susţinere a protecţiei jurnalismului, cu nivelul doi de alertă, nu a putut sta în calea nevoii de control politic manifestată de iniţiatorii proiectului de lege, şi asumată, la rândul lor, de senatorii prezenţi la aşa-zisa dezbatere.
Ce e mai clar, totuşi, în urma discuţiilor din Parlament, este că se doreşte o modificare şi mai vastă a legii, „pentru a fi adusă în anul 2017”. Dacă acest prim pas uriaş înapoi înseamnă modernizare, mi-e teamă de ce ar putea urma.
Comentarii