Skip to main content

LA REVEDERE DEONTOLOGIE la licenţă! Facultatea de Jurnalism scoate deontologia de la licenţă la două specializări. Profesori din toată ţara semnează o scrisoare deschisă

 
Foto: Cătălina Vlad/Facebook via b1.ro
Foto: Cătălina Vlad/Facebook via b1.ro

FĂRĂ DEONTOLOGI cu licenţă! O decizie a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) a agitat apele în interiorul instituţiei şi nu numai. S-a întâmplat după ce în Consiliul FJSC s-a votat ca Deontologia şi Dreptul să fie scoase de la examenul de licenţă pentru două specializări: Relaţii Publice şi Publicitate.

Publicitate

Deontologia rămâne obligatorie pentru licenţă doar la specializarea Jurnalism a instituţiei.

Cursurile se fac în timpul facultăţii, dar sunt eliminate din examenul de licenţă.

De ce s-au scos Deontologia şi Dreptul de la Publicitate şi Relaţii Publice de la licenţă? Care este explicaţia? Una care ţine (şi) de ...birocraţie.

Raluca Radu, profesor care conduce Departamentul de Jurnalism şi unul dintre contestatarii deciziei, explică cazul într-o scrisoare deschisă, semnată, până acum, de zeci de nume de la FJSC - printre care fostul decan Mihai Coman, Emilia Şercan şi Sorin Psatta - dar şi de la alte instituţii - Victor Dobre, Alexandru Lăzescu, Cătălin Teniţă. (o găsiţi integral la finalul articolului).

"Deprofesionalizarea în relaţii publice şi publicitate este primul pas în instaurarea unui regim autoritar, cu interese reduse în menţinerea transparenţei decizionale în instituţiile publice, a transparenţei afacerilor, a pieţei libere", arată scrisoarea deschisă.

De ce s-au scos Deontologia şi Dreptul de la licenţă? S-au scos pentru că:

  • Eliminarea celor două discipline a fost cerută de studenţi.
  • Pentru că examenul de licenţă trebuie să fie în acord cu piaţa muncii (care, în consecinţă, nu are cerinţe legate de cunoştinţe de legislaţie şi deontologie).

Mai există un motiv, ceva mai tehnic, invocat în votul de la FJSC. Unul care ţine de birocraţie: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), un organism de acreditare în domeniu, nu are clar precizat că Deontologia trebuie să fie în lista de materii obligatorii. A fost, până în 2017, dar în urma unor modificări, nu mai este.

Este, prin urmare şi un vot care ţine de birocraţie, spun membri din Consiliul FJSC: "dacă am fi votat altfel, riscam să pierdem acreditarea pentru programa de licenţă."

Este o "eroare materială", spun semnatarii scrisorii deschise către ARACIS:

"Cerem reintroducerea explicită a disciplinei Deontologie în rândul disciplinelor obligatorii şi a disciplinei Legislaţie media/ Dreptul comunicării în rândul disciplinelor recomandate, pentru toate programele de comunicare publică din România.

Cele două materii fundamentale pentru orice profesionist în comunicare publică dintr-o ţară cu democraţie şi piaţă liberă funcţionale apăreau în Standardele de calitate în 2017, sub numele Deontologie profesională şi Legislaţie în domeniul comunicării (ARACIS, 2017, pp. 13 şi 15). După revizuirile succesive din ultimii doi ani, Deontologia şi Dreptul comunicării au dispărut din lista de materii obligatorii, respectiv complementare, pentru Ştiinţele Comunicării

Practic, o eroare materială a dus la formarea percepţiei, fundamental greşite, că respectarea deontologiei şi a legislaţiei în vigoare nu este relevantă în publicitate şi relaţii publice – o percepţie falsă, fără legătură nici cu ceea ce se întâmplă în mediul profesional sau academic din România, nici cu ceea ce se întâmplă în mediul profesional sau academic din restul ţărilor cu democraţie şi piaţă liberă funcţionale."

Paşii următori?

Consiliul FJSC a aprobat scoaterea Deontologiei de la licenţa în Relaţii Publice şi Publicitate, dar decizia nu a intrat în vigoare. De ce?

Pentru că a fost contestată (de profesorii de la departamentul de jurnalism), iar paşii următori se vor face după ce Consiliul de Administraţia al Universităţii Bucureşti va analiza contestaţia, miercuri, 8 ianuarie.

Pe de altă parte, zeci de profesori din toată ţara au semnat o scrisoare deschisă - la propunerea profesorului Raluca Radu, directorul departamentului de Jurnalism din FJSC - adresată ARACIS - pentru ca instituţia să "reintroducă explicit deontologia în rândul disciplinelor obligatorii la comunicare".

Ce spune unul dintre cei care a votat ca Deontologia să nu mai fie materie de licenţă?

Ce spune Antonio Momoc, membru în Consiliul FJSC, directorul Departamentului Antropologie Culturală şi Comunicare pentru Paginademedia.ro?

Deontologia rămâne curs. Dacă rămânea la licenţă, riscam probleme la acreditare

Antonio Momoc punctează că deontologia rămâne curs studiat în facultate, iar votul s-a referit doar la examenul de licenţă. De ce? O altă decizie ar fi putut afecta acreditarea programelor de licenţă de la FJSC.

Asta pentru că, postrivit standardelor ARACIS, deontologia nu figurează ca disciplină obligatorie.

Cu alte cuvinte, decizia care a generat discuţii este o consecinţă a birocraţiei din domeniul acreditării programelor universitare.

A fost un vot pentru respectarea prevederilor ARACIS, spune Momoc.

Antonio Momoc:

"Personal salut scrisoarea colegilor din industria de comunicare ca discipline precum Deontologia sa fie reintroduse în rândul materiilor obligatorii fundamentale la toate facultăţile de comunicare.

Disciplina Deontologie există în continuare în programa de învăţământ a specializărilor Relatii Publice si Publicitate a Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, este studiata de studentii nostri la licenţă si nu a fost eliminata din programa de studii, cum incorect s-a inteles."

Scrisoarea deschisă către ARACIS şi semnatarii ei:

Scrisoare deschisă către ARACIS

Solicităm ARACIS să îşi asume public protejarea valorilor democraţiei, pieţei libere şi ale statului de drept,

Prin reintroducerea explicită a disciplinei Deontologie în rândul disciplinelor obligatorii şi a disciplinei Legislaţie media/ Dreptul comunicării în rândul disciplinelor recomandate, pentru toate programele de comunicare publică din România.

Noi, reprezentanţi ai mediului academic, ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile din România, cerem Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) îndreptarea unei erori materiale din documentul care stabileşte standardele domeniului Ştiinţele Comunicării pentru universităţile publice şi private din România.

Necorectarea cu celeritate a acestei erori materiale poate avea consecinţe foarte grave, pe termen lung, atât pentru mediul universitar românesc, cât şi pentru statul de drept, democraţia şi piaţa liberă din ţara noastră.

Mai precis, cerem reintroducerea explicită a disciplinei Deontologie în rândul disciplinelor obligatorii şi a disciplinei Legislaţie media/ Dreptul comunicării în rândul disciplinelor recomandate, pentru toate programele de comunicare publică din România.

Cele două materii fundamentale pentru orice profesionist în comunicare publică dintr-o ţară cu democraţie şi piaţă liberă funcţionale apăreau în Standardele de calitate în 2017, sub numele Deontologie profesională şi Legislaţie în domeniul comunicării (ARACIS, 2017, pp. 13 şi 15).

După revizuirile succesive din ultimii doi ani, Deontologia şi Dreptul comunicării au dispărut din lista de materii obligatorii, respectiv complementare, pentru Ştiinţele Comunicării, dar apar în continuare în Standardele de calitate ARACIS din 2019, la toate celelalte domenii coordonate de către Comisia 4 a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, de la domeniul Asistenţă socială la cel de Ştiinţe militare.

La 30 de ani de la momentul în care România a ales un drum democratic, alături de celelalte ţări cu un stat de drept, o piaţă liberă şi o democraţie funcţionale, considerăm că instituţiile statului, care asigură păstrarea calităţii actului de predare în învăţământul superior şi/ sau care au atribuţii de reglementare a învăţământului românesc trebuie să-şi asume public aceste valori.

ARACIS este într-o poziţie privilegiată din acest punct de vedere, putând cere în mod explicit universităţilor publice şi private din România să pregătească specialişti în publicitate, în relaţii publice şi în jurnalism care vor proteja, în continuare, statul de drept, democraţia şi piaţa liberă, şi în viitor.

Efectele erorii materiale din documentele ARACIS au apărut deja

Vineri, 13 decembrie 2019, Consiliul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, din Universitatea din Bucureşti, a votat excluderea disciplinelor Deontologie şi Drept din programa de licenţă pentru specializările Publicitate şi Comunicare şi Relaţii Publice.

Poziţiile exprimate de cei care au votat în acest fel, la propunerea decanului interimar, conf. univ. dr. Silvia Branea, şi a Directorului Departamentului de Antropologie Culturală şi Comunicare, conf. univ. dr. Antonio Momoc, au vizat următoarele aspecte:

-disciplinele Deontologie şi Drept nu sunt considerate fundamentale în Standardele ARACIS pentru domeniul Ştiinţelor comunicării,

-eliminarea celor două discipline a fost cerută de studenţi,

-examenul de licenţă trebuie să fie în acord cu piaţa muncii (care, în consecinţă, nu are cerinţe legate de cunoştinţe de legislaţie şi deontologie).

Practic, o eroare materială a dus la formarea percepţiei, fundamental greşite, că respectarea deontologiei şi a legislaţiei în vigoare nu este relevantă în publicitate şi relaţii publice – o percepţie falsă, fără legătură nici cu ceea ce se întâmplă în mediul profesional sau academic din România, nici cu ceea ce se întâmplă în mediul profesional sau academic din restul ţărilor cu democraţie şi piaţă liberă funcţionale.

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) este prima facultate de acest fel înfiinţată după 1989. La FJSC au fost lansate primele cursuri de jurnalism, de relaţii publice şi de publicitate şi a fost înfiinţată prima Şcoală Doctorală în Ştiinţele Comunicării din România.

FJSC este principalul furnizor de specialişti de comunicare în România, de aproape trei decenii.

Este foarte posibil ca fără programele de studii de jurnalism, relaţii publice şi publicitate de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, democraţia şi piaţa liberă din România să se fi dezvoltat mai greu, iar traseul european al ţării noastre ar fi fost diferit.

O poziţie publică, din interiorul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi al Universităţii din Bucureşti, în sensul deprofesionalizării în publicitate şi relaţii publice, poate avea consecinţe la nivelul întregului mediu universitar.

Deprofesionalizarea în relaţii publice şi publicitate este primul pas în instaurarea unui regim autoritar, cu interese reduse în menţinerea transparenţei decizionale în instituţiile publice, a transparenţei afacerilor, a pieţei libere.

Din păcate, istoria recentă a României a demonstrat că un regim totalitar, cum a fost regimul comunist, nu permite nici măcar existenţa profesiilor de specialist în relaţii publice şi specialist în publicitate, iar jurnaliştii sunt instrumentalizaţi în propagandă şi legitimarea puterii abuzive.

Industriile de comunicare au nevoie de specialişti cu o bază solidă de deontologie şi dreptul comunicării

În România, comunicarea publică nu este reglementată numai prin intermediul Constituţiei şi al Codului Penal, ci şi prin intermediul unei legislaţii specifice ( de exemplu, Codul Audiovizual, legislaţia privind publicitatea sau legislaţia privind accesul la informaţiile de interes public).

În plus, toate cele trei corpuri profesionale din jurnalism, relaţii publice şi publicitate au elaborat un set clar de valori şi norme profesionale, grupate în coduri deontologice asumate explicit.

În publicitate, Consiliul Român pentru Publicitate este partenerul instituţiilor de reglementare publice în aplicarea unor standarde înalte în comunicarea comercială, reunite în Codul RAC. Consiliul Român pentru Publicitate sau Romanian Advertising Council (RAC) se autodefineşte drept „o organizaţie profesională, non-guvernamentală, non profit şi independenta.

Activitatea de bază a Consiliului este autoreglementarea în publicitate.” Cu ajutorul RAC, marea majoritate a campaniilor de comunicare comercială se desfăşoară, în România, în condiţiile legii şi ale codului deontologic, autoasumat de agenţiile de publicitate.

În relaţii publice, Asociaţia Română de Relaţii Publice (ARRP) şi-a asumat în mod public susţinerea integrităţii procesionale şi a valorilor etice şi recomandă adoptarea declaraţiei de la Helsinki drept „set de standarde profesionale menite să ne definească industria.” Asociaţia Registrul Român de Lobby are, de asemenea, un cod de etică clar definit.

În jurnalism, încălcarea normelor din legislaţia audiovizuală poate duce la amenzi şi chiar la retragerea licenţei postului de radio sau de televiziune. Ani de zile, Codul deontologic unificat pentru jurnalişti a fost anexă la Contractul Colectiv de Muncă, la nivel de ramură.

Prin urmare, industriile comunicării recunosc şi susţin pregătirea universitară în domeniul deontologiei şi al legislaţiei de media. Fără aceste cunoştinţe de bază, oricărui specialist îi va fi imposibil să se integreze pe piaţa muncii.

Deontologia şi Dreptul Comunicării în mediul academic românesc

Potrivit documentelor adoptate de către Facultăţile care pregătesc specialişti în comunicare publică, şi avizate de către Senatele universităţilor publice şi particulare din România, marea majoritate îşi asumă în mod explicit pregătirea unor specialişti cu competenţe de deontologie.

Din 23 de programe de jurnalism care apar în Hotărârea de Guvern 326 din 2019, numai două (Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea „Ovidius” din Constanţa) nu pun, în lista competenţelor absolvenţilor programelor de jurnalism, competenţe de abordare etică şi deontologică a situaţiilor profesionale. Toate facultăţile au, însă, un curs de Etică şi Deontologie profesională obligatoriu.

Două universităţi, „Andrei Şaguna” din Constanţa şi Universitatea din Piteşti, nu au încă un supliment la diplomă pe site-ul Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS), şi nu au putut fi analizate.

Pentru specializarea publicitate, există numai cinci programe acreditate sau autorizate în ţară. Toate documentele publice indică obligativitatea cursurilor de Deontologie şi Drept, şi competenţe de abordare etică şi deontologică a situaţiilor profesionale.

O singură universitate, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, nu are un document public în acest sens şi nu a putut fi analizată.

Cele mai multe programe universitare în ştiinţele comunicării sunt pentru specializarea Comunicare şi relaţii publice (principalul furnizor de profesionişti de comunicare pentru instituţiile publice din România). Din 32 de programe acreditate sau autorizate, patru nu prezintă explicit competenţe de deontologie, dar au cursuri obligatorii de drept şi de deontologie.

Este vorba despre două programe la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, un program la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad şi un program la Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti.

O universitate, Universitatea „Transilvania” din Braşov are un program fără nici un curs explicit de deontologie sau drept. Patru universităţi nu au un supliment la diplomă public: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, Universitatea Ecologică din Bucureşti şi Universitatea „Sapientia” din Cluj-Napoca.

Deontologia şi cunoaşterea legislaţiei sunt esenţiale pentru orice profesie pentru care sunt pregătiţi studenţii, în orice universitate publică sau privată. Este imposibil să cerem performanţe academice din partea studenţilor, performanţe profesionale din partea licenţiaţilor, dacă nu dorim ca aceştia să cunoască reguli, norme, regulamente stabilite şi respectate de asociaţii naţionale şi internaţionale din jurnalism, relaţii publice şi publicitate.

Drept urmare, cerem Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) îndreptarea unei erori materiale din Standardele de calitate pentru domeniul Ştiinţele comunicării, prin reintroducerea explicită a disciplinei Deontologie în rândul disciplinelor obligatorii şi a disciplinei Legislaţie media/ Dreptul comunicării în rândul disciplinelor recomandate, pentru toate programele de comunicare publică din România.

Necorectarea cu celeritate a acestei erori materiale poate avea consecinţe foarte grave, pe termen lung, atât pentru mediul universitar românesc, cât şi pentru statul de drept, democraţia şi piaţa liberă din ţara noastră.

Lista semnatarilor rămâne deschisă, pentru toţi cei care vor să se alăture demersului nostru.

  1. Lector univ. dr. Melinda Izabela ACHIM, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

  2. Lector univ. dr. Andrei Alexandru ACHIM, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

  3. Prof. univ. dr. Dragoş Paul ALIGICĂ, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Universitatea din Bucureşti

  4. Asist univ. dr. Gheorghe ANGHEL, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  5. Lector univ. dr. Anca ANTON, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  6. Prof. univ. dr. Brînduşa ARMANCA, Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Sociale, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

  7. Lector univ. dr. Anabella BEJU, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

  8. Lector univ. dr. Vasile Cătălin BOBB, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

  9. Lector univ. dr. Irene BUHĂNIŢĂ, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  10. Elena CALISTRU, Preşedinte, Funky Citizens

  11. Monica CERCELESCU, avocat, specialist în dreptul comunicării

  12. Prof. univ. dr. emerit Cristina COMAN, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  13. Prof. univ. dr. emerit Mihai COMAN, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  14. Victor DOBRE, Membru în Consiliul Director al Consiliului Român pentru Publicitate / reprezentant IAA România

  15. Lector univ. dr. Iovan DREHE, Facultatea de Litere, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

  16. Conf. univ. dr. Delia DUMINICĂ, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Ştiinţe Sociale şi Psihologie, Universitatea din Piteşti

  17. Conf. univ. dr. Daniela DUNCA, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

  18. Prof. univ. dr. Petru DUNCA, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

  19. Lector univ. dr. Ioan Claudiu FARCAŞ, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

  20. Lector univ. dr. Otilia GĂINAR, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  21. Prof. asoc. dr. Ioan GHERGHEL, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

  22. Cristi GODINAC, Preşedinte, Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind

  23. Cristina GUSETH, Director, Freedom House România

  24. Alexandra ILINCA, cadru didactic asociat - publicitate, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  25. Lector univ. dr. Florica IUHAŞ, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  26. Lector univ. dr. Alexandru LĂZESCU, Facultatea de Litere, Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi

  27. Lector univ. dr. Antonia MATEI, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  28. Prof. univ. dr. Mihaela MIROIU, Facultatea de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

  29. Conf. univ. dr. Raluca MUREŞAN, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

  30. Lector univ. dr. Mihaela PĂUN, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  31. Conf. univ. dr. Raluca PETRE, Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius” din Constanţa

  32. Lector univ. dr. Daniela POPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Danubius” din Galaţi

  33. Drd. Marian POPOVICI, cadru didactic asociat - jurnalism, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  34. Lector univ. dr. Manuela PREOTEASA, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  35. Sorin PSATTA, cadru didactic asociat - publicitate, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  36. Prof. univ. dr. Raluca-Nicoleta RADU, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  37. Lector univ. dr. Minodora SĂLCUDEAN, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

  38. Lector univ. dr. Emilia ŞERCAN, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  39. Cătălin TENIŢĂ, co-fondator, Geeks 4 Democracy

  40. Lector univ. dr. Ioan Ştefan TOHĂTAN, Facultatea de Litere, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

  41. Lector univ. dr. Valentin VÎLCU, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

  42. Prof. univ. dr. Marian ZULEAN, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Universitatea din Bucureşti

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Petrișor Obae Petrișor Obae
    @Elena.

    Fact 1: Consiliul FJSC a votat eliminarea disciplinei Deontologie de la examenul de licență pentru specializările Relații publice și publicitate (două specializări)

    Fact 2: Peste 40 de profesori din toată țara au semnat o scrisoare deschisă în care cer ARACIS introducerea deontologiei ca obligatorie.

    Titlu: Facultatea de Jurnalism scoate deontologia de la licență la două specializări. (fact 1) Profesori din toată țara semnează o scrisoare deschisă (fact 2)
  • elena elena
    Titlul este fals/ne-factual, dezinformeaza pe cei care nu citesc intreg materialul.

Trimite un comentariu

sus