Skip to main content

PROIECT. "Talpă" pentru presă. Nu dăm informaţii dacă sunt cerute cu rea credinţă! Cinci parlamentari vor să schimbe legea privind accesul la informaţiile publice

 
PROIECT. "Talpă" pentru presă. Nu dăm informaţii dacă sunt cerute cu rea credinţă! Cinci parlamentari vor să schimbe legea privind accesul la informaţiile publice

Patru parlamentari PSD şi unul de la PNL s-au pus de acord să schimbe legea privind accesul la informaţiile de interes public. Este vorba despre Legea 544/2001, care ajută deopotrivă jurnaliştii şi cetăţenii.

Publicitate

Cele mai importante modificări: instituţiile pot refuza să comunice dacă informaţiile "sunt solicitate cu rea-credinţă" (dar nu se punctează cum stabilesc dacă sunt de rea-credinţă). Autorităţile pot stabili o taxă pentru acces (indiferent dacă răspunsul este trimis fizic sau electronic).

În plus, dacă documentele cerute trec de 50 de pagini, nu se dau informaţiile cerute.

Totodată, "dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă solicitare de la aceeaşi persoană (...) se clasează, făcându-se menţiune că s-a răspuns". Ce se întâmplă însă dacă acelaşi jurnalist nu are un răspuns complet şi solicită noi date?

Este "o încercare de a tăia accesul la informaţiile incomode", declară pentru Paginademedia.ro Emilia Şercan, ziaristă care a câştigat o serie de procese cu autorităţile care nu au oferit informaţiile publice şi profesor la Facultatea de Jurnalism.

Ce modificări se doresc, dar şi declaraţiile detaliate ale jurnalistei Emilia Şercan, în continuare.

Totul este în fază de proiect de lege depus la Senat de patru parlamentari PSD şi de unul de la PNL, scrie Hotnews.ro.

Una dintre modificări ar putea acorda posibilitatea instituţiilor să refuze accesul la informaţiile de interes public dacă „acestea sunt solicitate cu rea-credinta”, după cum arată proiectul.

De asemenea, proiectul mai prevede că intituţiile pot refuza să comunice anumite informaţii dacă acestea „fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidentiale ce ar putea pune in pericol activitatea unor firme”, notează documentul.

O altă prevedere propusă obligă solicitantul la plata unei taxe pentru serviciile oferite de către instituţia publică.

„Cuantumul taxei pentru serviciile prestate, respectiv actiunile desfasurate, potrivit alin. (1) al prezentului articol, va fi stabilit prin act administrativ emis, sau dupa caz, adoptat de catre organele de conducere a entitatilor prevazute la art. 2, lit. a) din prezenta lege, respectiv prin Hotararea Consiliului Local in cazul unitatilor administrativ-teritoriale, in functie de durata, complexitatea si volumul serviciilor si actiunilor ce trebuie efectuate m vederea punerii la dispozitia petentilor a informatiilor solicitate, in forma solicitata, stabilirea respectivului cuantum fiind in competenta exclusiva a autoritalilor, sau dupa caz, a organelor de conducere a institutiilor publice mai sus mentionate”, arată documentul.

În actuala lege este prevăzut doar ca în cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, precizează Hotnews.

Vezi modificările propuse de parlamentari, aici

Iniţiatorii legii depuse la Senat sunt:

  • Vlad Bontea - deputat PSD
  • Claudiu Augustin Ilişanu - deputat PSD
  • Florin Roman - deputat PNL
  • Eliza Ştefănescu (Peţa) - deputat PSD
  • Gabriel George Vişan - deputat PSD

Printre motivele invocate de aceştia se numără:

- Aceste reglementări absurde dau prilejul diverşilor ONG-isti care, sub pretextul că sunt în scopul pentru asigurarea respectării dreptului cetăţeanului, solicită nu doar simple documente ce constituie informaţii publice, ci întregi arhive de mii de pagini de documente pe mai mulţi ani.

- Primăriilor le cer, le vor pe e-mail scanate. Neexistând nici o limitare în acest sens şi fiind conştienţi că nu au pentru ce să răspundă, ba chiar mai mult nici nu sunt obligaţi la o adică să semneze cererea.

- După efectuarea acestor operaţiuni şi primirea documentelor, acestea sunt folosite de către aceştia în scopul exercitării diverselor forme de şantaj, fie faţă de funcţionarii din Primării sau demnitari, fie faţă de firmele cu care Primăriile în cauză au încheiate diverse contracte şi aşa mai departe.

Legea 544, „arma” jurnaliştilor. Emilia Şercan, zeci de procese cu autorităţile

Pe lângă faptul că Legea 544/2001 este de ajutor oricărui cetăţean, este şi o „armă” a jurnaliştilor. Presa poate solicita informaţii de interes public în baza acestei legi, iar în caz de refuz ziariştii se pot adresa instanţelor de judecată.

Emilia Şercan, jurnalist de investigaţii şi profesor la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti, a câştigat zeci de procese cu autorităţile publice în speţe legate de informaţiile de interes public.

Ce spune Şercan despre proiect? - O încercare de a tăia accesul la informaţiile incomode

Contactată de Paginademedia.ro, jurnalista a vorbit despre propunerea parlamentarilor şi despre Legea 544/2001:

- Modificarea încearcă să amputeze accesul oamenilor la informaţiile statului. În ultimii ani, jurnaliştii au început să fie mai insistenţi. Oamenii au început să folosească legea pentru a obţine informaţii.

- Au început şi ONG-urile şi persoanele fizice să ceară date. De aici vine şi deranjul mare al acestor parlamentari. Prin Legea 544/2001, instituţiile sunt obligate să furnizeze informaţii publice şi să le pună la dispoziţia oamenilor.

- Când o instituţie nu îţi furnizează datele ai posibilitatea să o dai în judecată. Eu am deschis primul proces unei instituţii publice în 2016, iar de atunci s-au adunat alte zeci de procese. Mulţi jurnalişti au început, de asemenea, să cheme la Tribunal instituţii pentru că li s-a refuzat accesul la informaţii publice. E un drept al nostru.

- Noi suntem interfaţa dintre cetăţean şi stat. E clar o încercare de a tăia accesul la informaţiile incomode pentru că legea prevede inclusiv posibilitatea de a cere contracte de achiziţii.

- Confidenţialitatea poate fi rezolvată foarte uşor. Datele cu caracter personal pot fi anonimizate (n.r. - GDPR), iar cele de interes public furnizate.

- Nu poţi determina dacă un om porneşte cu rea-credinţă un demers. Ar trebui să plecăm mereu de la prezumţia de bună-credinţă. Nu poţi determina că un om acţionează cu rea-credinţă. Ce înseamnă acest lucru? Spui că acţionează cu rea-credinţă dacă ţi-a trimis mailul la 4 dimineaţa pentru că atunci a avut timp? sau că a trimis 2 mailuri în interval de zece minute?

- Este o justificare ridicolă şi face un foarte mare deserviciu în planul imaginii celor două partide, PSD şi PNL.

- În mod normal, o astfel de prevedere nu ar trebuie să treacă, încalcă vizibil Constituţia. Accesul la informaţiile de interes public este garantat. Constituţia prevede accesul la orice fel de informaţii de interes public. Ne-ar arunca în zona ţărilor cu regim autocratic. Am fi scoşi din Uniunea Europeană, neoficial. Am fi scoşi la nivel de practică, la nivel de principia şi la nivel de valori.

Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus