Skip to main content

DEZBATERE. Ziariştii români şi blocajul Facebook din Australia. Artene, Gândul: Comportament dictatorial. Ţepelin, GSP: Site-urile cad dacă depind doar de Facebook şi Google

 
Foto | Hepta
Foto | Hepta

Cum vede presa din România gestul Facebook, care a blocat în această dimineaţă ştirile de pe platformă în Australia? Ce s-ar întâmpla dacă Facebook ar face un gest asemănător şi la noi? A fost o poziţie de forţă ce a făcut Facebook? Ar trebui sau nu să plătească Facebook bani către site-urile de ştiri?

Publicitate

„Nu cred că este ceva surprinzător ce s-a întâmplat. Este un pericol, când ajungi foarte dependent de ceva ce nu stă în puterile tale. Când afacerea ta depinde de o platformă externă, din păcate, te poate lăsa în offside, aşa cum s-a întâmplat în Australia”, spune Cătălin Ţepelin, redactor-şef Gazeta sporturilor.

"Site-urile se prăbuşesc dacă depind doar de algoritmul Facebook şi Google", continuă el.

În acest material avem răspunsurile jurnaliştilor Cătălin Ţepelin (redactor-şef Gazeta Sporturilor) şi Adrian Artene (director editorial Gândul.ro).

„Privind din exterior, Facebook a avut un comportament de ordin dictatorial, fără să pară interesat – cel puţin şi formal – de un dialog cu autorităţile australiene. Probabil, Mark Zuckerberg a căutat să tragă un semnal la nivel mondial că nu este dispus să negocieze termenii unor plăţi, în nicio zonă a lumii, către publicaţiile de ştiri.

În liniile unui parteneriat corect - fiindcă aşa se prezumă a fi relaţia dintre orice beneficiar al unui cont Facebook şi compania deţinută de Mark Zuckerberg – s-ar fi impus o notificare. Până la urmă, este o măsură samavolnică nu doar faţă de site-urile de presă în sine, ci, aşa cum precizam, şi faţă de public, de cititorii care suferă o restrângere a dreptului la informare.

Printr-o notificare prelabilă, site-urile ar fi fost în măsură să comunice din timp publicului împrejurarea apărută şi să încerce – prin politici editoriale - să limiteze efectele acestui embargo”, spune Artene despre mişcarea Facebook din Australia.

Reamintim că gestul Facebook de astăzi, din Australia, vine ca răspuns la încercarea autorităţilor de a impune prin lege giganţilor tech (Facebook, Google) să plătească bani site-urilor de ştiri pentru conţinut.


DEZBATERE. Facebook şi eliminarea ştirilor. Dan Tăpălagă: „Nu poţi forţa Google şi Facebook să te plătească daca ei nu vor, fără a pierde pe termen lung”


Site-urile de ştiri sunt dependente de Facebook

Ambii jurnalişti vorbesc despre cât de „dependente” sunt site-urile de ştiri din ţara noastră de Facebook.

Cătălin Ţepelin punctează:

„O bună parte din publisherii din România sunt dependenţi de traficul care vine din Facebook. Cei cu gradul cel mai mare de dependenţă vor avea de suferit.

Noi am încercat să păstrăm un echilibru între sursele de trafic şi nu ne bazăm exclusiv pe Facebook sau Google. Am încercat să păstrăm echilibrul între cei patru piloni de trafic: traficul direct, traficul din Google, social media (Facebook) şi cross-urile cu alte site-uri.

Site-urile se prăbuşesc dacă depind doar de algoritmul Facebook şi Google”, spune acesta.

Artene vine, de asemenea, cu o opinie asemănătoare:

Nu mai constituie un secret faptul că Facebook este una dintre „dependenţele” site-urilor de ştiri, aşa încât o asemenea decizie s-ar propaga seismic în întreaga industrie media din România. Blocarea conţinutului emanat de publicaţiile de ştiri ar afecta frontal business-urile dezvoltate în domeniu.

Echipele manageriale s-ar găsi în imposibilitatea de a mai previziona, până şi într-o minimă lumină, aspectele de natură financiară. Desigur, produsele media fără apartenenţă la un trust ar fi cele mai vulnerabile şi ar putea intra în colaps

O măsură similară celei dispuse în Australia s-ar traduce, în România, dincolo de orice, printr-o îngrădire atroce a accesului publicului la informaţiile esenţiale. Iar consecinţele ar fi devastatoare cu atât mai mult cu cât un studiu de dată recentă arată faptul că Facebook este principala sursă de obţinere a informaţiilor pentru cei mai mulţi dintre românii din mediul urban”, spune coordonatorul Gândul.

Ar trebui să primească site-urile de ştiri bani de la Facebook?

La întrebarea „Ar trebui să primească site-urile de ştiri bani de la Facebook?”, cei doi au răspuns:

Cătălin Ţepelin (GSP):

- E o discutie complicată, pentru că e o acţiune voluntară de a pune link-uri pe Facebook pentru a atrage audienţa.

Cel mai rau e ca o companie să aibă monopol pe piaţă, iar din poziţie de forţă se iau măsuri injuste, cum s-a întâmplat şi în cazul Australia. Nu doar industria poate rezolva această problemă. Este nevoie de o reglementare la care să participe şi autorităţile. E nevoie de o abordare consistentă.

Adrian Artene (Gândul):

- Atâta vreme cât Facebook şi nu numai (este şi cazul altor reţele sociale) beneficiază de pe urma conţinutului pe care posesorul unui cont îl livrează pe platforma lui, putem admite demersurile autorităţilor din Australia.

- Facebook invocă faptul că asigură expunere clienţilor lui, că, sub formă sau alta, contribuie la gradul de popularitate a unui produs media şi că îi asigură acestuia o „piaţă de desfacere” a informaţiei. Numai că, în egală măsură, şi publicaţiile de ştiri construiesc bazinul de conţinut editorial zilnic cu care platforma lui Mark Zuckerberg îşi fidelizează „abonaţii”.

- Ceea ce Facebook pretinde că garantează, respectiv expunerea clienţilor şi integrarea acestora într-o comunitate numeroasă, este, în realitate, o monedă fluidă şi nicidecum una care poate fi propusă spre conversie. Astfel, formula fair a acestei relaţii – dintre Facebook şi publicaţiile de ştiri – nu ar trebuie să fie alta decât de tipul ”win-win”.

Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Exact. Se poate fara Antenuta. Locul 3 pe comercial in 4-5 zile din 7. Si in ianuarie si februarie pe 3 comercial in prime-time.

Trimite un comentariu