Skip to main content

Codruţa Kovesi, intervievată de CTP: "nu am ascultat jurnalişti pentru că erau jurnalişti"

 

"Nu am ascultat jurnalişti pentru că erau jurnalişti" spune procurorul general Codruța Kovesi într-un interviu luat de Cristian Tudor Popescu, publicat de ziarul Gândul.

Publicitate

"În acest caz, ţinta noastră nu au fost jurnaliştii", declară Kovesi în legătură cu dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Codruţa Kovesi spune că va propune Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) ca identitatea „victimelor colaterale” din stenograme să fie protejată.

La întrebarea dacă în astfel de stenograme, atunci când ele ajung publice, nu pot fi barate numele persoanelor care nu au nicio relevanţă pentru proces, Procurorul General a răspuns:

“Chiar am să pun în discuţia Consiliului Superior al Magistraturii să găsim împreună un mod de a rezolva această problemă. Nu este primul caz în care note de redare ajung publice. Vreau să vă spun că, în acest caz, ţinta noastră nu au fost jurnaliştii. Şi am tot văzut în spaţiul public că se discută despre faptul că ascultăm jurnaliştii. Noi nu ascultăm jurnaliştii. Noi, dacă avem suspiciuni că o persoană comite o faptă de natură penală şi este necesar pentru dovedirea acelei fapte să procedăm la acest mijloc de probă, atunci punem interceptări. Legea prevede foarte clar condiţiile în care se poate dispune o interceptare. Însă, vă asigur că în niciunul din dosarele Ministerului Public nu am ascultat jurnalişti pentru că erau jurnalişti. Aşa cum sunt şi procurori care comit fapte penale, sau alte categorii profesionale…”, a declarat Kovesi în interviul realizat de Cristian Tudor Popescu pentru Gândul.

Alte fragmente din interviu:

Cristian Tudor Popescu: Jurnaliştii cu care discută dl. Vîntu, care face obiectul unei cercetări penale, nu au nicio legătură cu respectivul caz penal, în care este cercetat dl. Vîntu. (…) Care era relevanţa stenogramei cu întrebarea adresată de dl. Petrişor Obae lui Vîntu în legătură cu vânzarea postului Realitatea TV? Şi chiar discuţiile, de pildă, dintre dl. Vîntu şi dl. Buşcu în legătură cu politica editorială a Academiei Caţavencu. (…) Ele vor rămâne, categoric, în arhivele presei din România, ca nişte documente semnificative pentru ceea ce însemna jurnalismul în România astăzi, însă nu înţeleg de ce, dacă astfel de stenograme tot ajung la cunoştinţa publicului, deci ele nu mai au statutul, să spunem, de documente secrete, oare nu ar fi normal ca, în astfel de cazuri, să se procedeze ca la CNSAS, unde în dosarele care se înmânează celui care solicită, adică exact aşa cum jurnalistul solicită la instanţă respectivul dosar cu stenograme, şi un cetăţean poate solicita la CNSAS dosarul, în care sunt barate numele anumitor persoane care apar acolo, prin lege. Nu vi s-ar părea normal să se procedeze aşa şi în cazul unor astfel de înregistrări?

Codruţa Kovesi: Din moment ce Regulamentul CSM permite jurnalistului să aibă acces la dosar aşa cum este el făcut de procuror, deocamdată în aceste cazuri şi până în acest moment, legislaţia a fost respectată. Dacă ea se va modifica pe viitor şi poate că este un punct de plecare în a discuta dacă acest regulament trebuie modificat sau modul în care anumite date se fac publice. Ce ţine de Ministerul Public, pot să vă spun cu certitudine, că noi protejăm datele cu caracter personal, şi am avut situaţii în care ni s-au cerut copii după dosare, şi atunci noi am acoperit nume de persoane, numere de telefon, date privind adresa, date privind boala. Totdeauna am făcut acest lucru. (...)

C.T.P: Dar nu poate fi barat numele respectivului, care n-are nicio relevanţă?

C. K.: Se pune problema dacă este necesar să apară o lege ca în momentul în care un dosar este făcut public să fie protejate datele personale, să poată fi protejată identitatea sau alte date ale interlocutorilor…

C.T.P: … care nu sunt implicaţi în cazul de cercetare penală…

C. K.: Cu această problemă, eu sunt de acord cu dumneavoastră şi chiar am să pun în discuţia Consiliului Superior al Magistraturii să găsim împreună un mod de a rezolva această problemă. Nu este primul caz în care note de redare ajung publice. Vreau să vă spun că, în acest caz, ţinta noastră nu au fost jurnaliştii. Şi am tot văzut în spaţiul public că se discută despre faptul că ascultăm jurnaliştii. Noi nu ascultăm jurnaliştii. Noi, dacă avem suspiciuni că o persoană comite o faptă de natură penală şi este necesar pentru dovedirea acelei fapte să procedăm la acest mijloc de probă, atunci punem interceptări. Legea prevede foarte clar condiţiile în care se poate dispune o interceptare. Însă, vă asigur că în niciunul din dosarele Ministerului Public nu am ascultat jurnalişti pentru că erau jurnalişti. Aşa cum sunt şi procurori care comit fapte penale, sau alte categorii profesionale…

C.T.P: Deci, reţinem şi asta e o ştire, reţinem că doamna procuror general consideră că nu este corect, nu este în regulă, ca numele acestor oameni care nu au niciun fel de treabă cu cazul să mai apară în public. Ele pot să apară, fireşte, atâta vreme cât dosarul este nepublic, cât lucrează organele cu el, dar că trebuie protejată apariţia lor în public şi veţi face chiar o întâmpinare, o propunere, către CSM în această direcţie.

C.K: O să punem în discuţia Consiliului Superior al Magistraturii această problemă, pentru că nu este prima dată când astfel de stenograme au apărut în public…

C.T.P: Şi nici ultima… vor apărea în continuare…

C. K.: Au fost şi alte cazuri în care au fost implicaţi chiar şi magistraţi, care au apărut în presă şi care, la fel, nu aveau niciun fel de vinovăţie din punct de vedere penal, nu erau cercetaţi; însă numele lor au apărut în aceste discuţii care s-au făcut publice şi sper să găsim împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii o modalitate în care, dacă astfel de documente sunt făcute publice, datele personale sau numele celor care n-au nici un fel de implicare în dosar să nu fie făcute publice.

Interviul integral poate fi citit în ziarul Gândul.

Citeşte şi:

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu