Skip to main content

RAPORT FreeEx. Presiuni asupra media. Cazuri de cenzură, linșaj mediatic, jurnaliști-politicieni și politicieni care se apucă de presă.

 

presa-cu-lanturi - blogactivewatch
Sursa foto: Blog ActiveWatch

Publicitate

Transformarea presei în instrument de propagandă politică mai vizibilă ca oricând,  relațiile periculos de apropiate ale unor politicieni față de anumite instituții media și intensificarea acțiunilor de poliție politică se numără printre presiunile făcute asupra presei în 2012, se arată în raportul FreeEx.  

În 2012, Președintele Traian Băsescu a reluat ideea din 2010 privind includerea presei ca vulnerabilitate la adresa siguranței naţionale. Campaniile mediatice împotriva unor magistrați și a unor instituții precum ANI, consemnate în contextul acerbei bătălii politice din 2012, au fost invocate de Președinte drept argument în favoarea acestei propuneri.

Băsescu a subliniat că trebuie găsită împreună cu Ministerul Justiţiei o soluţie de protejare a justiţiei, făcând referire direct la soluții legislative: „Avem această vulnerabilitate şi ea probabil că trebuie tratată legal. Pentru că nu se utilizează numai împotriva instituţiilor care fac parte din sistemul de justiţie al României, se utilizează şi împotriva altor instituţii”.

Recomandări similare conține și raportul MCV al Comisiei Europene din ianuarie 2013. Raportul MCV recomandă României „revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste, asigurându-se, totodată, măsuri reparatorii efi ciente împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului și împotriva exercitării de presiuni nejustifi cate și a recurgerii la acte de intimidare de către mijloacele de informare în masă asupra sistemului judiciar și a instituțiilor
implicate în combaterea corupției”.

Agenți sub acoperire în redacția Jurnalul Național
Serviciul Român de Informații (SRI) a recunoscut public că are agenți sub acoperire infiltrați în redacții. Subiectul este dezbătut de mai mult timp în interiorul breslei, dar acum este prima oară când apar documente ce atestă astfel de practici.

Cotidianul.ro a publicat pe data de 15 august o serie de documente purtând antetul și ștampila Serviciului Român de Informații. Documentele atestă existența unui agent sub acoperire în interiorul redacției Jurnalul Național, identificat sub numele conspirativ de Sofia Teodorescu. Conform documentului publicat, acesta oferea informații ofițerilor SRI cu privire la contextul apariției unui material despre SRI în paginile cotidianului, a persoanelor implicate în apariția lui, a profilului autorului, a atmosferei din redacție, cu un interes special acordat posibilei existențe a unui „atac mediatic” la adresa SRI.

Articolul care a stârnit interesul SRI a apărut pe 16 ianuarie 2006 sub titlul „Armata SUA îngroapă gaura neagră a SRI”, fiind semnat de Răzvan Belciuganu. Într-un comunicat transmis câteva zile mai târziu, SRI a admis autenticitatea documentelor publicate de cotidianul.ro. Pe 16 august trustul Intact a anunțat că îl concediază pe Valentin Zaschievici, unul dintre cei patru redactori-șefi ai ziarului. Întrebat dacă el este Sofia Teodorescu sau știe cine ar putea fi acel personaj, Zaschevici a declarat: „Nu am nici măcar certitudinea existenţei acestui personaj”.Președintele interimar Crin Antonescu și USL cer serviciilor de informații și Procuraturii să identifi ce și pedepsească „dușmanii poporului”. În luna august, Crin Antonescu, președinte interimar al României după suspendarea lui Traian Băsescu, a susținut că imaginea negativă a României a fost rezultatul unei acțiuni deliberate și a cerut serviciilor de informații să-i identifice pe cei responsabili: „(…) trebuie să înţelegem totuşi mecanismul prin care imaginea unei ţări a fost distrusă în două săptămâni într-o acţiune evident organizată, coordonată, finanţată.

Acțiuni de poliție politică împotriva unui jurnalist.
Jurnalistul Narcis Daju de la publicația locală online GorjNews a depus în ianuarie 2013 o cerere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj pentru a afla dacă în ultimii doi ani au fost emise autorizații de interceptare a comunicațiilor sale telefonice și/sau a comunicațiilor sale ambientale. Daju nu a primit nicio înștiințare în acest sens și s-a adresat Parchetului pentru a afla dacă a fost sau nu urmărit. Din informațiile trimise de Parchet rezultă că jurnalistului i-au fost ascultate telefoanele în ianuarie și februarie 2012 și interceptate comunicațiile prin internet în februarie și martie 2012, în cadrul unui dosar penal care avea ca subiect un interlop local, Șerban Doru Aristică, zis Habitu.

Motivația procurorilor a fost că jurnalistul ar fi ținut legătura cu inculpatul și ar fi avut cunoștință de date ce priveau activitatea de urmărire penală, însă nu a adus nicio probă în sprijinul acestor afirmații. Din rechizitoriu reiese că a fost interceptat și un alt număr de telefon care era folosit de întreaga redacție GorjNews. În urma interceptărilor, nu au rezultat date care să justifice urmărirea penală și nu s-a procedat la redarea convorbirilor și comunicațiilor în procese verbale.

Activist civic hărțuit. Patru angajați ai Inspectoratului de Poliție a Județului Argeș au descins acasă la părinții și vecinii activistului Mihai Bumbeș și i-au interogat fără mandat. Polițiștii erau îmbrăcați în civil și au pus întrebări despre viața personală a acestuia și o presupusă deținere ilegală a unor arme de foc. Polițiștii au întrebat-o pe doamna Bumbeș „cât de des vine pe-acasă„ fiul ei, „dacă are mașină și carnet de conducere„, „de când nu a mai fost pe-acasă„, „dacă deține arme de foc„.

Când femeia a refuzat să răspundă polițiștilor, aceștia au amenințat-o și au șantajat-o, spunându-i că trebuie să se prezinte la secția de poliție pentru a da declarații, altfel fiul său va avea de suferit. De asemenea, cei patru polițiști au mers și la cabinetul medical din localitate unde au solicitat asistentei medicale informații din fișa medicală a lui Bumbeș.

ActiveWatch și Miliția Spirituală au cerut Poliției Argeș să facă public mandatul care a permis acțiunea și să prezinte și indiciile conform cărora Mihai Bumbeș ar deține o armă.
Activistul a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești. Rezoluția Parchetului din 12 decembrie 2012 îi identifică pe cei patru polițiști care au efectuat vizita la familia Bumbeș.

Conform informațiilor obținute de procurori, vizita agenților de poliție s-a efectuat în baza unei solicitări venite la adresa Inspectoratului de Poliție Argeș din partea Serviciului de Protecție și Pază București. Solicitarea viza obținerea de informații în legătură cu deținerea de armament în mod legal de către Mihail Bumbeș, existența unor preocupări ale acestuia privind obținerea de armament și furnizarea de date privind comportamentul acestuia.

Presiuni judiciare asupra presei. Doi jurnaliști de la Jurnalul Național și-au găsit numele în Rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT în dosarul deputatului Boldea, trimis în judecată pentru înșelăciune, constituire de grup infracțional organizat și alte infracțiuni. În dosar apar transcrierile unor convorbiri telefonice între unul dintre inculpați (Boza Bogdan Alexandru) și doi jurnaliști de la Jurnalul Național. Unul dintre ei este menționat cu numele integral, celălalt este identificat cu inițialele. Din conținutul dosarului reiese că publicația și cei doi jurnaliști ar fi derulat o campanie de presă la comanda
unuia dintre inculpații din dosar, că au făcut presiuni, că au acționat la ordinele și în interesul inculpaților.

Jurnalist, colonel fără voie
Un alt subiect controversat a fost cel al jurnaliștilor care au fost avansați în grad de către Ministrul Apărării Gabriel Oprea. Pe 21 iunie, postul de televiziune Antena3 a dat publicității un document al Ministerului Apărării Naționale care atesta că jurnalistul Robert Turcescu ar fi fost înaintat la gradul de colonel de către fostul Ministru al Apărării, generalul Gabriel Oprea. MApN a confirmat existența documentului. Turcescu a susținut că nu a avut cunoștință de această avansare, că nu a făcut armata și că nu avea niciun grad militar astfel încât să poată fi avansat colonel. Singura sa legătură cu Armata ar fi fost un curs de bună guvernare absolvit în cadrul Colegiului Național de Apărare în anul 2010 și câteva prelegeri susținute în cadrul aceleiași instituții în 2011.
Într-o scrisoare adresată Ministrului Apărării Naționale, Turcescu a solicitat anularea ordinului respectiv și revenirea la statutul său de persoană fără stagiu militar, precizând că, în cazul în care cererea sa nu este satisfăcută, va acționa în judecată MapN.

Agerpres pedepsește jurnaliștii care pun întrebări incomode
La începutul lunii iulie, jurnalistul Agerpres Claudiu Zamfir, acreditat la Guvern, a trimis un set de întrebări la Biroul de Presă al Palatului Victoria, către Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Executivului, și către Anca Alexandrescu, șeful departamentului de comunicare al instituției. Claudiu Zamfir solicita informații despre salariul generalului Wesley Clark, fost comandant NATO și proaspăt instaurat în funcția de consilier onorific pe securitate și economie al lui Victor Ponta. Clark este membru în conducerea unei companii petroliere care are operațiuni în domeniul gazelor de șist în Polonia. La câteva ore de la trimiterea întrebărilor pe e-mail, șefii jurnalistului l-au anunțat că nu se mai ocupă de Guvern.

Cenzură la România literară. Profesorul universitar Rodica Zafiu a încetat colaborarea
cu revista „România literară” după ce directorul publicației, Nicolae Manolescu, i-a refuzat tipărirea unui articol despre plagiatul premierului Victor Ponta. Materialul cu titlul „Stilistica plagiatului” a fost scos de pe site la o zi după publicare, refuzându-i-se apariția în ediția tipărită. Publicat ulterior în revista „Dilema Veche”, articolul critică dur lucrarea științifică publicată de premierul Victor Ponta. Nicolae Manolescu a declarat atunci că nu i-a publicat materialul Rodicăi Zafiu pentru că nu e „normal să ne amestecăm sau să ne pronunţăm în privinţa unor lucruri care sunt în discuţia sau în analiza unui organism al statului”.

USL vrea cenzură. În plină campanie electorală, filiala din Ocna Mureș a Uniunii Social Liberale a cerut unui jurnalist să retragă toate articolele și comentariile cu referire la candidații USL. Pe 2 mai, biroul de presă local al USL a trimis, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, un comunicat în care cerea jurnalistului arădean Kolozsvari Csaba, proprietarul și administratorul site-ului OcnaMuresonline.ro, „retragerea tuturor articolelor și comentariilor publicate pe site până la această dată, în care este folosit numele, profesia, funcția deținută de candidații” USL. Potrivit aceluiași comunicat, „Biroul de Presă al USL, urmărind evoluția articolelor și comentariilor publicate pe site-ul OcnaMuresonline.ro, constată că echidistanța clamată de d-voastră [se face referire la jurnalist – n.n.] a dispărut, fiind evidentă orientarea site-ului în susținerea candidatului PD-L”.

TVR cenzurează un spot electoral. În noiembrie 2012, Televiziunea Română a refuzat difuzarea unui spot pentru alegerile parlamentare al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT). Spotul cuprindea următorul mesaj: „Nu am intrat în spațiul Schengen din cauza corupției la nivel înalt. Și acest lucru nu ne place. Șeful nostru e FMI. Nu ne place. Oare, România e prea mare pentru politicieni sau conducătorii sunt prea mici pentru România? Noi avem soluții. Să ne luăm soarta în propriile mâini. Vrem o Transilvanie europeană într-o Românie federală! Vrem autonomie. În 9 decembrie, votați soluția transilvană pentru România. Votați Partidul Popular Maghiar din Transilvania!

Jurnaliști linșați mediatic și politic. Schimbările politice din vară au adus cu sine o serie de atacuri politice la adresa unor jurnaliști cu păreri critice la adresa guvernării USL. Carmen Valică, corespondenta România Actualități la Bruxelles, Liliana Ciobanu, jurnalistă freelance colaboratoare a CNN și The Economist, Vlad Odobescu, redactor YahooNews, Raul Sanchez Costa, de la cotidianul El Pais (fost bursier al Institutului Cultural Român), Mirel Bran (corespondent al cotidianului francez Le Monde),
Valentina Pop (EU Observer) au fost acuzați în Cotidianul.ro că manipulează opinia publică din străinătate în favoarea președintelui Traian Băsescu, făcând parte dintr-o „conspirație” împotriva Uniunii Social Liberale. Ei au fost denumiți „agenți anti-români” aflați în solda președintelui, plătiți de Institutul Cultural Român.

Jurnaliști-politicieni și politicieni-jurnaliști. În noua legislatură întâlnim pe băncile parlamentului o serie de foști jurnaliști sau proprietari de presă, printre care se află: Sorin Roșca Stănescu (senator PNL, fost director și acționar la cotidianul Ziua și alte publicații), Gabriela Vrânceanu Firea (senator in partea PSD, fost prezentator știri TVR și moderator la Antena1 și Antena3), Tudor Barbu (deputat PP-DD, fost jurnalist la OTV), Sebastian Ghiță (deputat PSD, patron România TV și alte publicații locale), Dan Voiculescu (senator PC, proprietar al trustului Intact, prin intermediul familiei sale).

Rareș Bogdan, una dintre vedetele postului RealitateaTV, a fost protagonistul unui eveniment transformat în show mediatic. Pe 19 octombrie, Comitetul Naţional Executiv al PNL l-a inclus pe lista pentru a participa la alegerile parlamentare din 9 decembrie. Ziaristul s-a declarat onorat de ofertă și a cerut timp pentru a analiza propunerea: „Nu ştiu dacă e momentul acum pentru mine, dar cert e că e o onoare”, a declarat acesta.

Există însă și traseul invers – avem politicieni care au devenit moderatori ai unor talk-show-uri politice, cum ar fi Lavinia Șandru, fost lider al Partidului Inițiativa Națională, care a preluat la începutul lui 2013 funcția de moderator al unei emisiuni la Realitatea TV.

„Protestatari” plătiți de televiziunile de știri. Învățătoarea Cristiana Anghel, cea care a intrat în greva foamei în 2010 atunci când Guvernul Boc a redus salariile bugetarilor cu 25%, a devenit celebră datorită mediatizării de care a avut parte la postul Antena3 în anii 2011 și 2012. Din declarația de avere reiese că Anghel a fost plătită de Antena3 pentru participările la emisiunile sale cu suma de 13.613 lei în 2011. În 2012, Cristiana Anghel a devenit senator USL.

Stenograme PNL referendum. Stenogramele ședințelor staff-ului de campanie al PNL din perioada campaniei pentru referendumul pentru demiterea Președintelui au scos la iveală modul în care agenda editorială a unor televiziuni era stabilită de staff-ul de campanie al USL. „Propun întâlnire între Relu Fenechiu, Dan Motreanu, Mihai Voicu și presa noastră să stabilim un target. Mă interesează să ne focusăm pe demitere, fără polemici.[…] Nu vor face emisiuni la comandă, trebuie să le dăm teme de atac pe golăniile din ministere”, a declarat Relu Fenechiu, potrivit stenogramelor. De asemenea, în stenograme apare o listă cu o serie de personalități din societatea civilă propuse de PNL să participe le emisiunile TVR Info (Daniel Dăianu, Ilie Șerbănescu, Stelian Tănase, Cristian Pârvulescu, Dinu Giurescu, Alex Cumpănașu, Radu Călin Cristea, Dan Pavel, Zoe Petre).

Medaliați la Olimpiadă, insultați de jurnaliști. Până și medaliații olimpici au căzut victime ale acestui conflict politico-mediatic. După ce a obținut medalia de argint la judo în cadrul Olimpiadei de la Londra, sportiva Alina Dumitru a răspuns întrebărilor jurnaliștilor cu privire la prezența sa la referendumul de demitere a președintelui. Sportiva a declarat că nu a votat, fapt ce a stârnit furia lui Victor Ciutacu, moderator la Antena2, invitat la emisiunile de dezbatere ale Antenei3 și redactor-șef la Jurnalul Național.

Ciutacu a comentat pe contul său de twitter: „Idoliţa snobilor cu acces la net, Alina Dumitru, e vexată că n-au sunat-o nici suspendatul, nici interimarul. Deci nu votează, nu se bagă. (...) Să tacă dracu’ din gură, nu să fi e ofuscată că n-au sunat-o mărimile. O să ia bani de la la stat pentru medalie.” Colegul său de trust, Mircea Badea, a comentat: „O doare mâna cu care votează, că i-a făcut brazilianca armbar şi a bătut-o la zero”.

Televiziuni și jurnaliști de partid. Televiziunile din Trustul Intact au fost folosite în anul
electoral 2012 ca instrument de propagandă politică a USL. Exploatarea politică a manifestațiilor din ianuarie 2012, campaniile concertate de denigrare a membrilor CSM și a unora din membrii Curții Constituționale, atacurile împotriva Institutului Cultural Român, campania de susținere a fostului premier Adrian Năstase, condamnat la închisoare, au fost numai câteva din cazurile în care televiziunea Antena3 a funcționat ca o veritabilă „coloană a cincea” a grupării politice înființate de fostul colaborator al Securității, Dan Voiculescu (Partidul Conservator, membru al Uniunii Social Liberale), fostul patron al Trustului Intact, tatăl actualului patron al trustului, Camelia Voiculescu.

Mai mulți politicieni ai USL au mulțumit Antenelor pentru sprijinul acordat în campania electorală (Victor Ponta, Radu Stroe). Printre aceștia s-a numărat și Liviu Dragnea, șeful de campanie al USL, care a transmis „mulțumiri pentru felul în care Antena 3 a ajutat USL să ajungă la putere”.

Jurnalistul Grigore Cartianu, fost director editorial la Adevărul până în ianuarie 2013, a lansat în luna noiembrie o carte despre demiterea președintelui Băsescu. La evenimentul de lansare, jurnalistul a afirmat: „În vara aceasta m-am simţit mai puţin ziarist, ci mai mult un luptător pe tărâmul democraţiei. În vara asta m-am simţit un soldat pe frontul adevărului”. În cadrul aceluiași eveniment, patronul și moderatorul de emisiuni la televiziunea Nașul TV, Radu Moraru, a declarat: „Referitor la titlul cărţii, «Jurnalul unui
puci ratat», vreau să spun că nu ei au ratat, ci noi am reuşit să le dejucăm jucăria, noi i-am făcut să rateze”.

Atacurile mediatice la adresa politicienilor au depășit adeseori nu numai limitele unui limbaj civilizat, dar și cadrul deontologic. O serie de acuzații au fost făcute în lipsa oricăror dovezi sau fără prezentarea opiniei părții acuzate. Mircea Marian, jurnalist la Evenimentul zilei, a publicat pe 22 octombrie în Evenimentul Zilei un articol care acuza faptul că o cursă Tarom București-Bruxelles a fost întârziată cu 40 minute până s-a urcat la bord și europarlamentara Daciana Sârbu, soția premierului Victor Ponta. Articolul invocă „surse europarlamentare PD-L” În urma unui comunicat Tarom care menționează că respectiva cursă a decolat la timp, Evenimentul Zilei a prezentat scuze cititorilor ziarului și Dacianei Sârbu pentru informațiile eronate pe care le-a publicat.

„Mitică” dictează în televiziuni. Dumitru Dragomir (zis „Mitică”), preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a trimis la jumătatea lunii martie un e-mail către compania de cablu RCS-RDS în care amintea corporației că în contractul de drepturi există o clauză prin care televiziunea nu are dreptul să aducă prejudicii de imagine conducătorilor fotbalului. RCS-RDS a retrimis e-mail-ul lui Dragomir propriilor angajați fără nici un fel de alt comentariu. Această clauză contractuală există și în acordul LPF cu Antena 1.
Mai mult, președintele LPF a obţinut din partea televiziunilor care deţin drepturile de televizare ale Ligii I (DigiSport, Dolce Sport și Antena 1- GSP TV) și promisiunea ca bannerele afişate de fani în tribune să nu fie filmate şi difuzate.

LIKE. Fiți la curent cu știrile și pe contul de Facebook Paginademedia.ro

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

Trimite un comentariu