Skip to main content

Șefa CNA: "Când am preluat conducerea, a trebuit să arăt bine, să fiu un fel de Cleopatră. Cred că am o problemă de discriminare"

 

Laura Georgescu - Sursa foto: Paginademedia.ro
Laura Georgescu - Sursa foto: Paginademedia.ro

Publicitate

 

ȘEFUL CNA, DESPRE DISCRIMINARE. "Deşi provin din această industrie şi nu eram contabil, ci eram un producător de vârf, în secunda în care am preulat conducerea acestei instituţii (n.r. CNA), brusc, a trebuit să arăt bine, să fiu un fel de Cleopatră, un fel de Mata Hari", a spus Laura Georgescu, președintele CNA.

"Nu înţeleg de ce. Dacă e vorba de un bărbat n-ar fi interesat pe nimeni nici cum arată, nici ce culoare de păr are, nici câte kilograme are. În secunda în care am fost atacată direct pentru modul în care arăt cred că am o problemă de discriminare", a continuat ea.

Afirmațiile au fost făcute la dezbaterea "Discriminarea de gen în domeniul audiovizualului", organizată de CNA la Palatul Parlamentului.

De la discriminarea de gen, CNA a venit cu ideea înființării unei fundații. Anul acesta, forul va înfiinţa o fundaţie prin care va atrage 2% din impozit pentru a realiza o serii de studii, printre care şi cercetări despre discriminare, potrivit unei declaraţii dată presei de Laura Georgescu.

“Vom înfiinţa o fundaţie în care să avem membrii de onoare, membri simpatizanţi, care să încerce să coaguleze cele peste 50.000 de semnături din petiţia online (care defineşte interesul public) care să-şi doneze pentru un an cei 2% din impozit. Din aceşti bani vom reuşi să facem aceste studii şi probabil că prezentând studiile pe piaţă vom mişca nişte stereotipuri”, a declarat Laura Georgescu.

Ca urmare a acestei dezbateri, Consiliul va face un Cod de bune practici în care va încerca să restrângă posibilităţile de a jugni un şef de instituţie femeie, un politician femeie, un vector de opinie femeie, care vine cu idei uşor antagonice realizatorilui, sau celui care o invită, a adăugat preşedintele CNA.

Câteva fragmente din discuţiile purtate despre discriminarea de gen:

Se perpetuează, încă, la anumite televiziuni, imaginea deformată a femeii, a spus preşedintele Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM), Oana Schmidt-Hăineală. Schmidt-Hăineală a vorbit despre rolul preventiv al CNA, spunând că există o problemă la nivelul decizional, fiind necesară o regândire cadrului legal al CNA.

În opinia preşedintelui CSM, eliminarea discriminării ar echivala cu o asanare morală a societăţii româneşti, preşedintele CSM pledând pentru abordarea funcţiilor publice din perspectiva funcţiei de cetăţean.

Ionuţ Codreanu, Coordonator Programe, Agenţia de Monitorizare a Presei - ActiveWatch:

Cantitatea de sterotipuri s-a înjumătăţit în doi ani, potrivit unui studiu ActiveWatch. Când vorbim de divertisment prevalează hipersexualizare şi violarea vieţii private.

Georgeta Adam, Preşedinte al Asociaţiei Jurnalistelor din Română “Ariadna”, vicepreşedinte ROWL:

Presa nu este altceva decât societatea românească, nu este mai presus. Faptul că formatele televiziunile sunt dominate de prezenţa celebrităţilor este o caracteristică generală. Pe ecran nu apari decât eşti tânără şi frumoasă. Radioul nu transmite atatea imagini violente, cât o face televiziunea. Bărbatul este stăpânul telecomenzii. Eu n-am umor şi dacă vă referiţi la Mircea Badea, cu atât mai puţin, pamfletul nu prea este jurnalism.

Jurnalismul de bună calitate este cel care se învaţă la facultăţile de jurnalism atunci când se predau ştirile. Pamfletul nu face parte din jurnalism. Pamfletul intră în divertisment. Este tot un fel de tabloidizare deşănţată a unor produse media de bună calitate. Pamfletul nu este un gen publicistic care să fie predat în manualele de jurnalism. Pe mine acest gen de mesaj mă duce cu gândul că societatea românească nu este atât de matură în ceea ce priveşte jurnalismul.

Pamfletul este o formă taboidizată a presei. Realizatorul Mircea Badea a afirmat de multe ori că ceea ce face el nu este jurnalism.

Liana Ganea, ActiveWatch:

Cred că este şi vina noastra, noi jurnaliştii, noi organizaţiile nonguvernamentale nu sancţionăm suficient derapajele.

Narcisa Iorga, membru CNA:

Cred că şi educaţia de la televizor este foarte importantă. În cazul Alexandra Stan ce a invăţat publicul care a vazut zile la rând acest caz? Eu cred că o femeie simplă va spune "dacă ei i s-a întâmplat ar putea sa mi se întâmple şi mie". Pot să întreb, de ce se autovictimizează presa, cum că ea nu face decât să relateze ce se întâmplă în societate? La noi dacă un invitat primeşte câteva mii de euro pentru a-şi devoala cele mai murdare aspecte din viaţa personală, ce modele crează televiziunea în societate?

Principalele teme abordate în cadrul dezbaterii au vizat:

  • Stereotipurile culturale de gen reflectate în campaniile mediatice împotriva unor instituţii şi personaje-cheie din sfera justiţiei sau politicii;
  • Egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi privind libertatea de exprimare în mass-media. O garanţie esenţială a tuturor celorlalte drepturi şi libertăţi protejate de CEDO.

De asemenea, participanţii la eveniment au abordat teme precum:

  • Antidiscriminarea de gen ca interes public. Rolul important al presei în prevenirea şi combaterea acestuiâ fenomen;
  • Femeia ca stereotip tradiţionalist sau sexist în mass-media românească. Derapaje media - cauze şi soluţii;
  • Politici editoriale privind antiscriminarea de gen vs. Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

Cine a participat la dezbatere?

Printre cei care au participat la dezbatere s-au numărat: Oana Schmidt-Hăineală, preşedintele Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM),

Victor Dobre, director IAA România,

Deputatul Andreea Paul, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru bărbaţi şi femei,

Cristina Guseth, Freedom House,

Asztalos Csaba, Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), , membrii CNA.

Ştire în curs de actualizare.

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Comentarii

Trimite un comentariu