Skip to main content

Şefa CNA: Principala problemă a presei postcomuniste a fost gestionarea libertăţii

 

CNA_29_ian_09_050"După căderea comunismului, mi s-a părut ca principala problemă a presei a fost gestionarea libertății. Și primul mare examen pe care l-a dat presa a fost autocenzura şi l-a trecut cu greu", a spus Laura Georgescu, președinte CNA, la lansările volumelor „Mass-media și democrația în România postcomunistă” și „Violarea libertăţii de exprimare, Cazul Frăsilă”.

Publicitate

Astăzi la sediul CNA au avut loc primele lansări de carte din istoria Consiliului. La eveniment au participat Mircea Toma (ActiveWatch), Doru Tompea, profesor universitare dr. rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, Radu Călin Cristea, membru CNA, Laura Georgescu, președinte CNA, Daniel Şandru & Sorin Bocancea (Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi), Mihai Selegean, reprezentanţi din mediul academic, ai ONG-urilor din media, ai mass-media (jurnalişti, radiodifuzori), precum şi personalităţi ale societăţii civile.

Câteva fragmente din discuțiile purtate pe marginea celor două cărți lansate, în continuare.

Doru Tompea, profesor universitare dr. rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi:

Autorii, cu un background temeinic, alcatuiesc cea mai completa scală a presei. Aşteptam de mult această oglindire. Este un volum care completează prima ediţie, lansată în ianuarie 2011. Acest volum, care sper să vă intereseze, abordează teme foarte atractive, mass-media şi politica, jurnaliştii în media postcomunistă s.a. Consideraţi acest volum ca pe o intruziune a unor profesori de știinţe politice în mass-media. Rămân la părerea că mass-media a fost cel mai dinamic mediu, care provoacă agende publice.

Radu Călin Cristea, membru CNA:

Nivelul de libertate a presei reprezintă un reper pentru evoluţia sa. Cristian Bocancea a abordat o tema extrem de actuală, vorbeşte de explozia presei româneşti. Se ajunge la un soi de babilonie şi daca faci o numărătoare a editorialiştilor şi a comentatorilor vei constata că numărul acestora este absolut halucinant. Mulţi jurnalişti comentează politica şi la fel de mulţi politicieni devin vedete. Bocancea vorbeşte despre anii 2004 în care presa era subordonată politicii, ca după 2004 presa să joace foarte pregnant rolul de putere politică.

Mircea Toma, Preşedinte ActiveWatch:

Mi se pare că pentru noi jurnaliştii ideea de a promova normele de deontologie doar cu biciul este degradantă. Iată că este o oportunitate a acestei instituţii de a oferi modele. O sursă de repere este foarte importantă. Presupunând că din aceste cărţi vom obţine repere.

În 2004, Petru Frăsilă conducea o instituţie media care a intrat intr-o coliziune cu un baron local, iar învingătoare a ieşit România. Motiv pentru care s-a adresat CEDO. A fost o premieră modul în care s-a judecat acest caz, a creat o jurisprudenţă. Cu siguranţă este mai grav astăzi, decât a fost atunci, să acţionezi statul în judecată. Lecţia aceasta de la Strasbourg nu din punct de vedere al instrumentului juridic pe care ni-l prezintă.

Mihai Selegeanu, avocat pe jurisprudenţa CEDO:

Această cauză, prezentată în carte, este foarte importantă dintr-o perspectivă istorică. Această decizie a Curţii Europene ne oferă o fereastră care ne ajută să înţelegem cum s-a ajuns aici. Astăzi suntem aici, această carte ne oferă posibilitatea să aflăm cum s-a ajuns aici. Ideea că prostim poporul cu televizorul nu este nouă şi ne ajută să înţelegem cum s-a ajuns aici, la situaţia libertăţii presei din România. Se vorbeşte despre cum baronii au suprimat vocile presei locale. Ne întrebăm cum putem să luptăm cu această situaţii. Cred că soluţiile pot veni şi dinspre CNA. Trăim momente în care dreptul se redefineşte iar inteligenţa şi şarmul domnului Frăsilă ne-au ajutat să găsim o soluţie pentru astfel de situaţii.

Petru Frăsilă, Director general al posturilor de televiziune Tele Moldova şi Prima TV Iaşi:

Sunt printre promotorii Tele M, un fel de SOTI Iaşi. Începuturile acelea m-au marcat şi m-au făcut să cred în şansa mediei, a respectului pentru presă. Această carte a creat şansa omului de media să se adreseze unor oameni care aşteaptă altceva de la media. Eu trebuie să mulţumesc celor care au crezut în acest demers. Oamenii vor altfel de presă, cel puţin la noi la ţară, pentru că s-au săturat de gâlceavă.

Despre cazul Frăsilă:

Petru Frăsilă şi Lucica Ciocîrlan au cîştigat la Curtea Europeană de la Strasbourg procesul cu statul român, pentru încălcarea libertăţii de exprimare, Guvernul urmând a le plăti despăgubiri de 18.000 de euro şi cheltuieli de judecată de 5.500 de euro. Prin decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) - dată în 10 mai în cazul Petru Frăsilă şi Lucica Ciocîrlan versus România - se stauează obligaţia statului de a proteja media locală de presiunile politico-economice.

Cei doi s-au plâns la CEDO de faptul că au fost împiedicaţi să-şi desfăşoare activitatea de jurnalişti, dreptul lor la libertatea de expresie fiind astfel încalcăt. Aceştia au invocat articolul 10 al Convenţiei Europenei referitor la dreptul la libera exprimare.

Curtea de la Strasbourg a respins argumentul Guvernului, potrivit căruia reclamanţii aveau alternative pentru a-şi manifesta libertatea de expresie, respectiv pe calea publicării unor articole ocazionale în presa centrală.

CEDO aminteşte că statul este ultimul garant al pluralismului, mai ales în ceea ce priveşte presa audiovizuală ale cărei programe se difuzează adesea pe scară largă. Curtea ţine cont de afirmaţia reclamantului Frăsilă în sensul că a suferit presiuni politice şi economice care au determinat vânzarea unei părţi din participaţia sa în societatea de televiziune. Î

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu