Skip to main content

Cătălin Ștefănescu a realizat un interviu cu fostul președinte al Ucrainei, Viktor Iuscenko. Discuția mâine, la TVR 1

 

Viktor Iuscenko și Cătălin Ștefănescu
Viktor Iuscenko și Cătălin Ștefănescu

Publicitate

Realizatorul Cătălin Ştefănescu a stat de vorbă la sfârşitul anului trecut cu Viktor Iuscenko, atunci când fostul preşedinte al Ucrainei a fost prezent la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe, la 25 de ani de la căderea comunismului.

TVR 1 va difuza mâine, de la ora 16.00, interviul realizat de Cătălin Ștefănescu cu fost președinte al Ucrainei.

Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Română pentru Democraţie, al cărei iniţiator este fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu.

În timpul lucrărilor conferinţei, Viktor Iuscenko a acordat postului public de televiziune un interviu în exclusivitate ce va fi difuzat de TVR 1, TVR HD şi TVR+ sâmbătă, 7 februarie, de la ora 16.00, sub titlul generic După Cortina de Fier.

DESPRE INTERVIU. În discuţia cu realizatorul Cătălin Ştefănescu, fostul preşedinte Viktor Iuscenko a răspuns la întrebări legate de conflictul din Ucraina, rădăcinile istorice ale acestui conflict, anexarea Crimeei de către Rusia şi nevoia de ajutor a Ucrainei, aflată într-un conflict extrem de periculos pentru stabilitatea Europei şi a întregii lumi, se arată într-un comunicat de presă remis Paginademedia.ro.

Despre Viktor Iuscenko, potrivit TVR:

Viktor Iuscenko, cel de-al treilea preşedinte al Ucrainei (între 2005 şi 2010), s-a născut în februarie 1954, la Korujivca, în Sumy Oblast.

Tatăl său a luptat în armata sovietică, a fost luat prizonier de război în Germania nazistă şi a trecut prin lagărele de concentrare, inclusiv pe la Auschwitz-Birkenau.

După eliberare, a predat engleza la o şcoală din regiunea natală. Viktor Iuscenko eate absolvent de economie şi finanţe.

A fost contabil şi adjunct de contabil şef la un kolhoz. În 1976 a început o carieră strălucită ca bancher, iar în 1993 a fost numit preşedinte al Băncii Naţionale a Ucrainei, jucând un rol esenţial în crearea monedei naţionale – grivna. Din această poziţie începe şi o fulminantă carieră politică, odată cu surprinzătoarea numire a sa ca prim-ministru, în 1999.

Doi ani mai tîrziu este înlăturat, în urma unui vot de neîncredere, pornit, în primul rând, de la conflictele vice-prim-ministrului său, Iulia Timoşenko, dar şi cu influenţi factori de decizie din minerit şi din industria gazelor naturale. Era doar începutul unei relaţii cu suişuri şi coborâşuri, care avea să transforme doi parteneri în adversari de temut.

În 2004, Viktor Iuscenko îşi depune candidatura la preşedinţia Ucrainei, ca independent. În timpul unei campanii electorale foarte agresive, marcate de tensiuni şi scandaluri, la începutul lui septembrie 2014, Iuscenko este otrăvit cu dioxină. Povestea otrăvirii e lungă, încâlcită şi e lipsită de o limpezire definitivă chiar şi la această oră.

Unii spun că autorii sunt chiar şefii serviciilor secrete ucrainene de atunci, alţii - că a fost o înscenare, susţinută de americani, pentru acumulare de capital politic. Cert e că otrăvirea a fost confirmată de mai multe laboratoare medicale din Europa, dar autorii nu au fost identificaţi până acum, la 11 ani de la momentul întâmplării acestor evenimente.

După trei runde de alegeri, contestaţii, scandaluri enorme şi acuzaţii de fraudare a votului la adresa guvernului în exerciţiu, Iuscenko devine preşedintele Ucrainei. Promiţând reforme fundamentale şi orientarea către Vest, se bucură de sprijinul entuziast al unei părţi consistente din populaţia Ucrainei, declanşând o mişcare populară care avea să fie cunoscută în toată lumea sub numele de Revoluţia Portocalie.

Mandatul de preşedinte al lui Viktor Iuscenko a fost marcat de instabilitate politică, rezistenţă la schimbare, despărţirea cu scandal de partenerii politici, dintre care cea mai cunoscută este Iulia Timosenko. În timp, imaginea preşedintelui s-a erodat, iar reformele propuse s-au lovit de o rezistenţă foarte solidă.

De numele său se leagă şi reabilitarea, în ultimele zile de mandat, a lui Stepan Bandera, cel mai controversat personaj al Ucrainei din cel de-al Doilea Război Mondial, un lider fascist, ultranaţionalist. Decizia a fost anulată de guvernul următor şi condamnată de Parlamentul European.

Istoria post-Iuscenko a Ucrainei a continuat cu aceeaşi atmosferă de instabilitate, cu Viktor Ianukovici la preşedinţie - un personaj considerat a fi omul Moscovei - şi cu izbucnirea unei revolte violente, soldată cu multe victime, un eveniment care avea să atragă atenţia întregii lumi: Maidanul de la Kiev.

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu