Skip to main content

STUDIU Discovery: suntem mai curioși în studenție și după 45 de ani. Când suntem curioși, ne uităm la TV

 
STUDIU Discovery: suntem mai curioși în studenție și după 45 de ani. Când suntem curioși, ne uităm la TV

PARTENERIAT. "Când sunt curioși, cei mai mulți oameni recurg la televiziune, fiindcă oferă conținut imprevizibil: 51% urmăresc programe TV; 20% stau pe internet; 10% urmăresc conținut video la cerere și numai 8% apelează la reţelele de socializare", arată studiul Discovery Publicitatea TV în era curiozității.

Publicitate

Curiozitatea, spune același studiu, atinge cel mai ridicat nivel pe durata studenției sau în vârful carierei, între 46 și 55 de ani – contrar opiniei comune conform căreia oamenii ar fi cei mai curioși în perioada copilăriei.

Care este situația pe țări și cum își potolesc oamenii curiozitatea:

• Saudiții și turcii sunt cei mai dispuși să facă eforturi pentru a-şi îmbogăți cunoștințele în fiecare zi. Și lor, și celor din Africa de Sud, le place să învețe socializând. O întrebare adresată unui prieten sau chiar unui necunoscut e modul cel mai frecvent de a-și satisface curiozitatea în toate cele trei țări.

• Germanii sunt mai puţin interesaţi să afle informaţii noi, preferând să le aprofundeze pe cele pe care le au. Modul preferat de a-şi exprima curiozitatea este prin „Căutări aprofundate”. În proporție de 51%, ei sunt și cei mai dispuși să aibă încredere în Internet ca sursă de noi informații.

• Polonezii sunt cei care contează cel mai mult pe forțele proprii. Numai 20% dintre ei au declarat că e în regulă să nu știi ceva, fiindcă întotdeauna poți să cauţi răspunsul online. 

Românii sunt cea mai echilibrată nație dintre cele participante la studiu în privința modurilor de a-și exprima curiozitatea. Faptul că sunt capabili să alterneze fără probleme toate cele cinci moduri de a-şi exprima curiozitatea le permite să simtă plăcerea în a descoperi noi informaţii. 

Studiul realizat de Discovery vizează impactul curiozității în șapte țări din Europa Centrală și de Est,Orientul Mijlociu și Africa. Rezultatele studiului, pe care paginademedia.ro le prezintă în continuare, au fost anunțate în cadrul conferinţei „Publicitatea TV în Era Curiozităţii”.

La eveniment au fost prezenţi atât experţi internaţionali, precum Paul Welling, Senior Vice President, Head of Channels, Discovery Networks CEEMEA, Arnaud Simon, Senior Vice President, Content & Production, Eurosport, sau Marcin Lukasiewicz, Ad Sales Director CEE, FOX International Channels, cât şi specialişti din industria media locală si reprezentanţi de marketing din partea unor companii private, precum Bogdan Bucurei, Marketing Manager UPC România, sau Maria Tudor, Managing Director Zenith România. 

„După 30 de ani în care ne-am îndeplinit misiunea de a satisface curiozitatea oamenilor, ne-am propus să investigăm ce impact are această nevoie în zilele noastre şi cum putem continua să răspundem acestei nevoi umane, esenţiale. Astfel, dat fiind interesul nostru constant pentru cercetare, am analizat impactul curiozității în viaţa de zi cu zi și am identificat câteva tendinţe extrem de interesante referitoare la cunoaștere și la consumul actual de informații. Aceste descoperiri ne ajută să adaptăm oferta de programe și activităţile de marketing astfel încât să putem satisface în continuare curiozitatea telespectatorilor noștri, păstrându-ne în același timp relevanța și pentru partenerii locali”, a declarat Victoria Davies, VP, Country Manager Discovery Europa de Sud-Est.

Studiul a investigat impactul curiozității în 7 ţări din Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa – Germania, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud și Turcia – și a fost derulat în intervalul mai-iunie 2015, cu participarea a 2.100 de persoane cu vârste între 16 – 55 de ani, din rândul telespectatorilor care urmăresc conținut de non-ficțiune. În plus faţă de rezultatele cantitative, studiul reuneşte concluziile a 10 jurnale ce le-au permis participanţilor chestionați să își descrie mai bine emoţiile și opiniile.

Concluziile studiului au fost cuprinse în raportul intitulat The Age of Curiosity (Era Curiozității), parte din Discovery Insights, o serie de studii ce identifică cele mai recente tendinţe în comportamentul consumatorilor și impactul acestora asupra industriei media.

Principalele concluzii ale studiului:

  • Curiozitatea nu este un simplu demers intelectual, ci are și o componentă emoțională/de socializare. Oamenii nu consumă informații doar ca să-și sporească performanțele intelectuale, ci și ca să-și îmbunătățească viața socială. 83% dintre respondenţi declară că sunt încântați când au răspunsuri pentru întrebări la care nimeni altcineva nu știe să răspundă.
  • În medie, 80% dintre respondenţi sunt de acord: curiozitatea este cea care îi determină să afle informaţii noi.
  • Aproape 90% spun că încearcă în mod constant să-și lărgească orizonturile, efort care are o influență pozitivă asupra carierei și vieții personale.
  • Din perspectivă profesională, oamenii curioși pot să repereze și să beneficieze mai ușor de oportunitățile care apar, având satisfacții mai mari.
  • Din perspectivă personală, curiozitatea alimentează pasiunile oamenilor, transformându-le în hobby-uri sau chiar în profesii.
  • Curiozitatea atinge cel mai ridicat nivel pe durata studenției sau în vârful carierei, între 46 și 55 de ani – contrar opiniei comune conform căreia oamenii ar fi cei mai curioși în perioada copilăriei.

Cele cinci moduri de manifestare a curiozității:

  1. „În căutare de informaţii” (Fact Farming) – Caută informații de dragul informațiilor;
  2. „Întreabă un prieten sau un necunoscut” (Phone a Friend or a Stranger) – Ca să afle un răspuns, apelează la un prieten sau chiar la un necunoscut, care îi poate oferi un context mai clar;
  3. „Căutări relaxate” (Undemanding Downtime) – Trece în revistă informații deja cunoscute;
  4. „Experienţe de viaţă” (Worldly Investigations) – Adună cunoștințe prin intermediul mai multor tipuri de experiențe;
  5. „Căutări aprofundate” (Rabbit Holes) – Caută tot mai multe informații despre un subiect anume, pe care îl aprofundează, transformându-l în pasiune, hobby sau chiar profesie.

Persoanele curioase urmăresc conţinut de non-ficțiune pentru a-și alimenta și a-și satisface curiozitatea, iar televizorul este prima lor opțiune din mixul de media.

Când sunt curioși, cei mai mulți oameni recurg la televiziune, fiindcă oferă conținut imprevizibil: 51% urmăresc programe TV; 20% stau pe internet; 10% urmăresc conținut video la cerere și numai 8% apelează la reţelele de socializare. Respondenţii consideră că televiziunea este un început al călătoriei lor de descoperire.

Programele TV pe care telespectatorii le urmăresc trebuie să ofere informaţii noi. Oamenii caută conținut unic, inspirațional. Deoarece programele TV nu pot fi adaptate la preferințele personale la fel de mult precum conţinutul din mediul online, sentimentul de surpriză al telespectatorului este mult mai mare.

• Pentru că „Noii Renascentiști” au o perspectivă de ansamblu asupra lumii, au demonstrat că îi interesează o gamă largă de genuri de non-ficțiune, de la subiecte de actualitate și istorie, până la natură și știință (10 - 13%). S-au dovedit însă mai puțin interesați de programele despre crime şi investigații sau călătorii (5%, respectiv 4%). Naționalitatea influențează modul în care abordăm propria curiozitate și cunoașterea. Locuitorii tuturor țărilor din regiunea CEEMEA sunt extrem de interesaţi să afle noi informații, dar naționalitatea și cultura locală influențează modul în care fac acest lucru și părerea pe care o au cu privire la nivelul lor de cunoștințe generale.

• Rușii sunt mari amatori de informaţii din categoria „diverse”, cu toate că îi admiră pe experţi. Respectă părerile specialiștilor, dar sunt mai înclinați să „sape” ei înșiși după informații noi, doar de dragul de a le găsi. Și totuși rușii, în proporție de 60%, înclină cel mai puțin să creadă că au un nivel solid de cunoștințe generale.

• Saudiții și turcii sunt cei mai dispuși să facă eforturi pentru a-şi îmbogăți cunoștințele în fiecare zi. Și lor, și celor din Africa de Sud, le place să învețe socializând. O întrebare adresată unui prieten sau chiar unui necunoscut e modul cel mai frecvent de a-și satisface curiozitatea în toate cele trei țări.

• Germanii sunt mai puţin interesaţi să afle informaţii noi, preferând să le aprofundeze pe cele pe care le au. Modul preferat de a-şi exprima curiozitatea este prin „Căutări aprofundate” („Rabbit Holes”). În proporție de 51%, ei sunt și cei mai dispuși să aibă încredere în Internet ca sursă de noi informații.

Românii sunt cea mai echilibrată nație dintre cele participante la studiu în privința modurilor de a-și exprima curiozitatea. Faptul că sunt capabili să alterneze fără probleme toate cele cinci moduri de a-şi exprima curiozitatea le permite să simtă plăcerea în a descoperi noi informaţii. Pentru 95% dintre români, a descoperi ceva nou și interesant le generează o reală plăcere.

• Polonezii sunt cei care contează cel mai mult pe forțele proprii. Numai 20% dintre ei au declarat că e în regulă să nu știi ceva, fiindcă întotdeauna poți să cauţi răspunsul online. Polonezii sunt preocupați să exploreze și să experimenteze lucruri pentru ei înșiși, uitând uneori că timpul liber este absolut necesar și totodată de neprețuit. Dintre toate naţiunile chestionate, polonezii utilizează cel mai puţin modul „Căutări relaxate” („Undemanding Downtime”)

Concluziile studiului în România: „Încântați să afle lucruri noi”

• Românii sunt cei mai echilibrați dintre toate naționalitățile incluse în studiu, căci alternează mai multe moduri de a-și exprima curiozitatea, în funcție de interesele lor. Acesta este probabil motivul pentru care românii se bucură atât de mult de descoperirile și demersurile lor intelectuale.

• 28% din români decid să ceară ajutorul unei alte persoane ca să afle răspunsul corect al unei întrebări. Românii se bucură însă şi să învețe din proprie experiență, căci 25% au ales modul „Experienţe de viaţă” (”Worldly Investigation”). 21% consideră că e plăcut să primească o confirmare pentru lucruri pe care le știu deja.

• Dintre toate țările implicate în sondaj, românii sunt cei mai încântați de ideea de a învăța lucruri noi și interesante (95%) și consideră că e cel mai plăcut să facă asta împreună cu alții (88%).

• În proporție de 62%, a doua după cea înregistrată în Arabia Saudită (66%), românii sunt foarte dornici să învețe lucruri noi în fiecare zi și doar 34% dintre ei consideră că e în regulă să nu știe lucruri pe care le-ar putea căuta oricând pe internet.

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

Trimite un comentariu