Skip to main content

Sfaturi medicale de la Medlife. Noapte bună, tulburări de somn!

 
Sfaturi medicale de la Medlife. Noapte bună, tulburări de somn!
SECȚIUNE SPECIALĂȘtim cu toții cât de chinuitoare poate fi senzația aceea când ne dorim să adormim și nu putem. Oricui i se poate întâmpla, în câte o noapte, să fie nevoit „să numere oile” în așteptarea dulcelui somn. Însă, dincolo de sentimentul de exasperare pe care îl creează, insomnia are și o serie consecințe grave asupra sănătății. De altfel, consecințe negative asupra calității vieții apar și în cazul celorlalte tulburări de somn frecvent întâlnite, dacă nu sunt tratate adecvat.
 
În ultimii ani, din ce în ce mai multe persoane tinere se confruntă cu probleme de somn. Cel mai adesea, este vorba despre insomnii, dar frecvente sunt și manifestările precum sindromul picioarelor neliniștite sau bruxismul (scrâșnitul dinților). De asemenea, pentru că numărul tinerilor obezi este în creștere, este tot mai întâlnit fenomenul de apnee în somn (oprirea respirației în timpul somnului), cu efecte asupra sănătății și calității vieții.

Insomnia, mai des simptom decât boală

O persoană care suferă de insomnie are nevoie de mai mult de 30 de minute până să adoarmă, față de 5-10 minute cât sunt necesare în mod normal pentru a adormi. „Insomnia este o tulburare calitativă, cantitativă sau mixtă a somnului, manifestată prin dificultăți de adormire, prin trezire înaintea orei propuse sau printr-un somn superficial, neodihnitor, cu treziri repetate asociate cu dificultatea de a adormi din nou.
 
În cele mai multe cazuri, insomnia este doar un simptom și nu un diagnostic, încadrân-du-se în tabloul unei patologii complexe, cum ar fi depresia, anxietatea sau psihoza”, spune medicul specialist psihiatru Florina Rățoi, de la Hyperclinica MedLife Genesys din Arad. La polul opus, hipersomnia se manifestă prin nevoia unor reprize de somn prelungite, de peste nouă ore.

Sindromul care neliniștiștește picioarele

După cum îi spune și numele, afecțiunea constă în nevoia imperioasă de a mişca membrele (de obicei, picioarele), din cauza agravării nocturne a unor senzaţii de disconfort – nelinişte, furnicături sau arsură – ce sunt ameliorate prin mişcare.

„Cauzele principale ce duc la apariţia acestui sindrom sunt unele afecţiuni, cum ar fi: anemia feriprivă, alcoolismul cronic, insuficienţa renală cronică , neuropatia periferică, diabetul zaharat, insuficienţa venoasă cronică sau consumul unor medicamente – antidepresive, antipsihotice, antialergice, antihipertensive şi unele sedative”, spune medicul de familie Melinda Mănuilă.

Bruxismul afectează serios dantura

Aproximativ 10% din oameni se confruntă cu bruxismul, scrâșnindu-și dinții în timpul somnului. Bruxismul se asociază de multe ori și cu alte tulburări ale somnului, cum sunt apneea și vorbitul în somn.

Apneea împiedică refacerea prin somn

De fapt, ce se întâmplă atunci când se oprește respirația în timpul somnului mai mult de zece secunde (apnee)?
 
Specialiștii în somnologie spun că organismul acelei persoane are o reacție de trezire, prin întreruperea ciclului de somn în timpul căruia se afla. Iar cum o astfel de trezire se produce în fiecare oră de somn, cam zece minute, cum este specific celor care suferă de apnee, persoana nu mai ajunge să beneficieze de somnul profund, de refacere.
„Pacienţii care suferă de apnee în somn se simt extrem de obosiţi şi sunt somnolenţi în timpul zilei, chiar dacă au respectat numărul orelor de somn pe timpul nopţii. Ei pot acuza dureri de cap și ameţeală dimineaţa, la trezire, şi sunt, în general, persoane obeze, care sforăie intens şi transpiră excesiv noaptea”, spune medicul de familie Melinda Mănuilă.
Pauzele de respirație pe care le face, în somn, o persoană care suferă de apnee au efecte imediate sau pe termen mediu și lung.
 
„Apneea în somn netratată, pe lângă accidentele de muncă, rutiere sau casnice care apar din cauza oboselii, poate duce la complicaţii ca hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, tulburările ritmului cardiac, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale”, mai spune medicul Melinda Mănuilă.
 
Apnea în somn apare mai frecvent la bărbați decât la femei și, mai rar, poate apărea și la copii și adolescenți.
 
„Ultima masă a zilei trebuie luată cu două-trei ore înainte de culcare, deci între orele 18.30-21.00. Cina este o masă pe care o vom planifica atent, fiind atenți la conținutul ei caloric și nutritiv.“
 

Coșmarurile, asociate cu bolile de inimă

Studiile arată că persoanele care au bătăi neregulate ale inimii au un risc de trei ori mai mare de a avea coşmaruri, iar persoanele care acuză dureri în piept au un risc de până la şapte ori mai mare față de o persoană fără astfel de probleme.
 
„Coşmarurile pot fi cauzate de bolile de inimă, ce predispun la probleme respiratorii și, deci, la oxigenare cerebrală deficitară. De asemenea, ele pot fi un avertisment pentru dezvoltarea migrenelor. Durerile de cap pot apărea în timpul nopţii și sunt urmate de coşmaruri care implică furie şi agresivitate. Și medicamentele folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale pot favoriza apariția viselor prin modificarea echilibrului anumitor substanţe chimice din creier”, spune medicul specialist psihiatru Florina Rățoi. 
„Prima etapă în stabilirea unei strategii terapeutice eficiente este descoperirea unei posibile cauze și încadrarea insomniei în tabloul complex al unei posibile patologii psihiatrice.“

Cum "doarme" creierul

Deşi am fi tentați să credem că, în timpul somnului, creierul se odihneşte şi nu menţine active decât funcţiile esenţiale pentru supravieţuire, în realitate activitatea lui este foarte complexă şi în timpul nopţii. „S-a observat că, în timpul a putea să ne odihnim, ajungând doar să ne reorganizăm în privința somnului.
 
Iată care ar fi câteva măsuri de igiena somnului:
  • Cinați cu cel puțin două ore înainte de culcare și evitați băuturile alcoolice.
„La cină, trebuie evitate prăjelile, sosurile, maionezele, brânzeturile fermentate. Persoanele care suferă de nervozitate excesivă sau de anxietate trebuie să evite consumul în exces de cafea, de ceai negru, de băuturi energizante sau carbogazoase care conțin cafeină, respectiv teină”, recomandă medicul primar diabet, nutriție, boli metabolice Luminița Nicolescu, de la Hyperclinica MedLife Genesys din Arad.
  • Respectați un program de somn - culcați-vă și treziți-vă la aceleași ore;
  • Faceți din propriul dormitor un mediu propice odihnei, fără factori de poluare ori de distragere. Scoateți, deci, din camera de dormit orice aparatură electronică.
  • De asemenea, aerisiți zilnic dormitorul și asigurați-vă o temperatură de 18-21 de grade Celsius.
  • Nu în ultimul rând, răsfățați-vă cu lenjerii de dormit curate, din materiale naturale;
  • Ademeniți-vă somnul ascultând o muzică relaxantă, bând un ceai de plante (tei, melisă, hibiscus, mușețel, lavandă) și citind câteva pagini dintr-o carte. 
O noapte pierdută scade cu 40% capacitatea de a asimila noi informaţii”, spune medicul Florina Rățoi. De altfel, creierul trece prin cinci etape ciclice ale somnului: trei de somn superficial și două de somn profund.
„Durata acestor etape însumează aproximativ 90-110 minute, aşa că dacă dormiţi opt ore pe noapte, veţi avea parte de cinci cicluri complete de somn”, precizează medicul psihiatru.
În cea de-a cincea etapă a somnului, numită REM (rapid eye movement), când se înregistrează mișcări rapide ale ochilor sub pleoapele închise, creierul este la fel de activ ca atunci când suntem treji și este momentul când se formează visele. Somnul din etapa REM este cunoscut și ca somn paradoxal tocmai datorită contradicției dintre activitatea intensă a creierului și rata crescută a respirației și relaxarea musculară până la paralizia temporară a musculaturii voluntare.
 
„În timpul somnului REM, creierul stochează noile informaţii în memoria de lungă durată. De obicei, este vorba de activităţi motorii, cum este condusul maşinii sau jocul de tenis, care devin automatisme”, mai spune medicul Florina Rățoi.
„Pentru a preîntâmpina tulburările de somn din sezonul rece este recomandat să continuăm să facem sport sau plimbări în aer liber și să menţinem în alimentaţie fructele şi legumele.”
 
-  Dr. Melinda Mănuilă, medic de familie, Hyperclinica MedLife Genesys, Arad  

Ritual pentru un somn lin 

De multe ori, poate să nu fie nevoie să luăm somnifere pentru a putea să ne odihnim, ajungând doar să ne reorganizăm în privința somnului.

Atenție, automedicația este periculoasă! Pentru tratament, este important să se stabilească mai întâi dacă insomnia este sau nu secundară unor probleme de sănătate, precum: afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, neurologice, endocrinologice sau psihiatrice (depresie, anxietate, psihoză).

Publicitate

„Importantă este diagnosticarea corectă, realizată de către medic, în locul autodiagnosticării, respectiv, al automedicației. Prioritar se tratează eventualele afecțiuni somatice și ulterior se ia în considerare inițierea unui tratament hipnoinductor”, spune medicul psihiatru Florina Rățoi. 

„Înainte de a merge la culcare, trebuie să evităm discuțiile în contradictoriu și să ne fi rezolvat conflictele de peste zi.”

600x120_1

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Comentarii

Trimite un comentariu