Skip to main content

TOP. Un articol scris de Moise Guran despre salariul minim pe economie, peste 300 de distribuiri pe Facebook

 
TOP. Un articol scris de Moise Guran despre salariul minim pe economie, peste 300 de distribuiri pe Facebook

Un articol scris de Moise Guran pe blogul său despre salariul minim pe economie a fost printre cele mai distribuite postări pe Facebook. Articolul intitulat "Ce poate și ce nu poate fi decent în legătură cu salariul minim" a fost distribuit de peste 300 de ori pe rețeaua de socializare.

Între cele mai distribuite postări de pe bloguri se numără una de pe blogul lui Vlad Petreanu și una de pe blogul Oanei Cuzino.

Publicitate

O selecție de materiale de pe bloguri și platforme colective, distribuite pe Facebook, realizată de Paginademedia.ro și FacebrandsPRO:

1. biziday.ro, “Ce poate si ce nu poate fi decent in legatura cu salariul minim”, 310 share-uri pe Facebook.

Din material:

Majoritatea românilor crede că cuvântul minim, din expresia salariul minim pe economie, se referă la un minim cu care poţi trăi decent. Partea frumoasă este că unii s-ar putea să aibă și dreptate, dar o altă parte a lor sigur se înşală. De exemplu, ca să poţi să-ţi plăteşti chiria şi întreţinerea, să mergi cu autobuzul sau metroul şi să mănânci cartofi cu pâine într-un oraş mare, cum este Bucureştiul, îţi trebuie cel puţin 2000 de lei pe lună, deci cam dublul salariului minim pe economie. În mod indecent, aşadar, un mediu urban dezvoltat îţi cere la început ceea ce nu-ţi poate da. Și aici, la Bucureşti, şi la Cluj, şi la Constanţa sau la Iaşi, salariul minim net e tot atât.

2. oanacuzino.ro, “Faina alba, un pericol in alimentatia copiilor”, 220 share-uri pe Facebook.

Din material:

Făina albă sau rafinată este obţinută prin îndepărtarea învelişului exterior al grâului, unde se găseşte cea mai mare concentraţie de fibre, și a germenelui, care conţine o cantitate mai mare de lipide, vitamine şi enzime, adică cea mai hrănitoare parte a grâului. Ceea ce rămâne, endospermul reprezintă cam 80% din bobul de grâu şi este alcătuit în mare parte din amidon. Măcinarea bobului de grâu la scară industrială este realizată folosind maşinării rapide, la o temperatură ridicată, care mai distruge şi ea o parte din puţinele substanţe nutritive rămase. Mai exact, prin acest proces se pierd: jumătate din cantitatea de acizi graşi nesaturaţi şi din calciu, toată cantitatea de vitamina E, 70% din fosfor, 80% din fier, 98% din magneziu, între 50% şi 80% din complexul vtaminic B, iar lista continuă. Dacă toate acestea nu erau de ajuns, timp de mulţi ani s-au folosit înălbitori pentru a obţine aspectul de alb perfect, curat, parcă scos din reclamele la detergenţi pentru haine: dioxid de clor, peroxid de calciu, azodicarbonamide şi peroxid de benzoil, care acţionau şi ca agenţi de maturare a fainii. Vestea bună este ca în Europa au fost interzise multe dintre substanţele de albire a făinii asociate cu numeroase riscuri pentru sănătatea consumatorilor.

3. dollo.ro, “De ce nu s-a surpat Bucurestiul cand “ne-a facut Ceausescu” metroul, 181 share-uri pe Facebook.

Din material:

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren. metrou Observ o emoție generală și încă o adiere de dezamăgire în rândul publicului bucureștean, care nu mai are răbdare cu metroul din Drumul Taberei, ctitorie care nu numai că nu e gata de acum 20 de ani, când aveam nevoie de ea, ba ne mai și încurcă, surpând bulevardul într-una dintre cele mai cochete zone de locuit din București, la Eroilor.

4. petreanu.ro, „Romania ramane tara formelor fara fond”, 107 share-uri pe Facebook.

Din material:

Descoperim zilele acestea că ISU este, de fapt, o instituție inutilă – sau, mă rog, măcar plătită degeaba. Nu pompierii (pompierii au probabil cea mai periculoasă meserie într-o ţară pe timp de pace şi îşi riscă viaţa tocmai ca să salveze viaţa altora), ci birocraţii de pe lângă ei. Autorizațiile de funcționare pentru firmele private și instituțiile publice, pe care ar trebui să le elibereze ISU, sunt mai rare ca rahatul de unicorn, deși, până la Colectiv, nu era nici un rahat să le obții cu o șpagă, după cum a demonstrat Tolo cu anchetele referitoare la “controlalele de sponsorizare” făcute de pompieri. National Arena nu are autorizație ISU, Cluj Arena nu are autorizație ISU, Sala Palatului nu are autorizație ISU, Stadionul Tineretului n-are, Palatul Parlamentului n-are, 93% dintre școli nu au autorizație ISU, 8 biserici din Sibiu n-au, nici Casa de cultură din Prahova, nici 9 discoteci din Neamț, nici una dintre instituțiile subordonate CJ Constanța, care-or mai fi și astea, n-are autorizație ISU, mai nou nici stațiile de metrou construite înainte de ’90 n-au autorizație ISU

5. biziday.ro, „O infrangere? Da, dar batalia Extremismului este cu Democratia...” - Vlad Mixich, 99 comentarii pe Facebook.

Din material:

Ceva foarte periculos se petrece acum în Europa și fenomenul a căpătat deja proporții. Der Spiegel scrie că Germania este “o țară în care antipatia față de democrație crește treptat, iar xenofobia crește rapid”. Ieri, mulți s-au bucurat că extremiștii francezi au pierdut alegerile locale, uitând că în anumite zone partidul populist-comunist a lui Le Pen (căci comunist le e programul politic) a câștigat 40% din voturi. E cazul să nu ne mai îmbătăm cu apă rece: mișcările radicale extremiste (că sunt de dreapta sau de stânga nici nu mai contează) sunt pe cale să devină cea mai importantă nouă forță politică din Europa. De ce au parte de un așa mare sprijin popular? 

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu