Skip to main content

VIDEO. Smiley, despre începuturi: după ce am făcut o piesă pentru Loredana, m-a sunat Andrei Boncea. Prima întâlnire cu Sârbu, la 18 ani

 

PaginademediaTV. Cum a ajuns Smiley la Pro TV? Totul a pornit când avea 18 ani, de la o piesă compusă pentru Loredana, a povestit el la Interviurile PaginademediaTV. A urmat un telefon de la Andrei Boncea, o întâlnire cu Adrian Sârbu şi apoi cu Mona Segall.

Publicitate

"Eu nu mă privesc pe mine ca om de televiziune, dar sunt oameni care au avut încredere în mine, în potenţialul meu la TV, începând cu Loredana, Boncea, Sârbu, după care Mona Segall, care a avut încredere să mă propulseze aşa de repede, a spus Smiley.

Povestea începutului lui Smiley în televiziune, în primul fragment al interviului acordat Paginademedia.ro.

Interviul a fost realizat în studioul Mindopoly.

Smiley - Andrei Tiberiu Maria povesteşte:

"Aveam 18–19 ani. Loredana Groza a fost primul artist care mi-a cerut o piesa. Eu eram şocat! Nu-mi venea să cred că Loredana mi-a cerut asta. Eu nici măcar nu aveam un studio atunci. Stăteam cu Moga, lucram cu el şi aveam un calculator acasă, o clapă şi lucram. După ce am făcut respectiva piesă, pe care o puteţi găsi pe internet – se numeşte Visez din nou – m-a sunat Andrei Boncea, soţul Loredanei. Mi-a zis “Nu vrei să dai o probă pentru un serial?”. Un serial care nici nu cred că s-a mai făcut. Asta ca să vadă el cum mă comport la televizor şi în faţa camerei, să vadă dacă pot să fac şi altceva în afară de muzică. Şi probabil a văzut el ceva în mine atunci.

Trebuia să fiu soţul Loredanei în serial. Era ceva foarte ciudat pentru mine. Nu ştiu dacă a fost bine sau nu, dar istoria ne demonstrează că probabil au vazut ei ceva la mine. După proba aia nu s-a mai întâmplat nimic.

Ştiu că m-am întâlnit şi cu domnul Sârbu, la vreo două săptămâni, aşa pur şi simplu la o masă. Pentru mine, care stateam într-o garsonieră la Gara de Nord, era şocant. Îţi dai seama, eu un pusti din Piteşti, abia venit la facultate, abia începusem activitatea cu Simplu, nu ştiu dacă scosesem două piese împreună cu ei şi aşa să te întâlneşti cu Adrian Sarbu în perioada în care era foarte greu să te întalneşti cu dumnealui, pentru că vrea el să te cunoască, mi s-a părut de ordinul extraterestru. Nici nu mai ţin minte ce am vorbit. Eram copleşit de toată situaţia, era deja foarte mult pentru mine.

Întâlnirea cu Mona Segall, la Dansez pentru tine a fost "un alt turning point în viaţa mea", spune Smiley. "Pentru că Mona Segall, care pe langa e un producator extraordinar este si un om deosebit, m-a marcat, am avut foarte multe lucruri de învăţat".

L-a atins "beţia celebrităţii", dar familia "l-a tras înapoi":

"Toţi avem rătăciri şi nu vorbesc doar de oamenii care evoluează în showbiz. Aici tentaţiile sunt mult mai mari. Este vital să ai familia şi prietenii lângă tine, altfel te duci pe câmpii, pentru că nu toţi oamenii cu care intri în contact îţi vor binele."

Clar, şi eu am avut momente în care mi s-a urcat la cap. Ţi se pare că ţi se cuvine totul, începi să vorbeşti în doi peri cu oamenii şi plus că nu mai ai acelaşi timp pe care îl ai când ai o viaţă normală şi uiţi să mai vorbeşti cu unul, cu altul."

VIDEO 1. Povestea lui Smiley: de la Loredana, la Andrei Boncea, Adrian Sârbu şi Mona Segall

VIDEO 2. Smiley, despre "beţia celebrităţii":

Transcrierea integrală a fragmentului

Andrei Tiberiu Maria (Smiley):

Eu am avut noroc să fac în televiziune exact lucruri care m-au entuziasmat şi lucruri care îmi plac. Eu am avut şansa asta şi probabil că am şi ştiut ce să aleg să fac în televiziune. Am avut oameni care au crezut în mine de când eram mic. Nu ştiu dacă pot să spun că sunt om de televiziune, deşi fac asta de foarte mulţi ani, dar eu nu mă privesc pe mine ca om de televiziune. Sunt oameni care au avut încredere în mine, în potenţialul meu la TV, începând cu Loredana, Boncea, Sârbu, după care Mona Segall, care a avut încredere să mă propulseze aşa de repede.

Petrişor Obae: Ce înseamnă “când eram mic”?

18 – 19 ani aveam. Atunci am apărut la Simplu. Loredana Groza a fost primul artist care mi-a cerut o piesa, care a zis “Nu vrei să-mi faci şi mie o piesă?”. Eu eram şocat, nu-mi venea să cred că Loredana mi-a cerut asta. Mi-a zis “Eu vreau să fac o piesă cu tine”. What? Eu nici măcar nu aveam un studio atunci, stăteam cu Moga, lucram cu el şi aveam un calculcator acasă, o clapă şi lucram. După ce am făcut respectiva piesă, pe care o puteţi găsi pe internet – se numeşte Visez din nou – m-a sunat Andrei Boncea, soţul Loredanei. Mi-a zis “Nu vrei să dai o probă pentru un serial?”, serial care nici nu cred că s-a mai făcut. Asta ca să vadă el cam cum mă comport la televizor şi în faţa camerei, să vadă dacă pot să fac şi altceva în afară de muzică. Şi probabil a văzut el ceva în mine atunci.

Îţi mai aminteşti ce s-a întâmplat în acea probă, ce te-a pus să faci?

Trebuia să fiu soţul Loredanei în serial. Era ceva foarte ciudat pentru mine, nu ştiu dacă a fost bine sau nu, dar istoria ne demonstrează că probabil au vazut ei ceva la mine. După proba aia nu s-a mai întâmplat nimic, nu ştiu dacă s-a mai făcut serialul. Ştiu că m-am întâlnit şi cu domnul Sârbu, la vreo două săptămâni, aşa pur şi simplu la o masă, iar pentru mine, care stateam într-o garsonieră la Gara de Nord, era şocant. Îţi dai seama, eu un pusti din Piteşti, abia venit la facultate, abia începusem activitatea cu Simplu, nu ştiu dacă scosesem două piese împreună cu ei şi aşa să te întâlneşti cu Adrian Sarbu în perioada în care era foarte greu să te întalneşti cu dumnealui, pentru că vrea el să te cunoască, mi s-a părut de oridinul extraterestru.

Ce aţi discutat la acea întâlnire?

Era o petrecere, o treabă de genul ăsta şi m-a sunat Andrei Boncea, hai până aici că vrea domnul Sârbu să te cunoască. Nici nu mai ţin minte ce am vorbit. Eram copleşit de toată situaţia, era deja foarte mult pentru mine.

Ce a urmat?

Am făcut Dansez pentru tine, al doilea sezon, aveam 22 sau 23 de ani, acolo m-am cunoscut cu Mona Segall, întâlnire care a fost un alt turning point în viaţa mea. Pentru că Mona Segall, care pe langa e un producator extraordinar este si un om deosebit, m-a marcat toată această treabă, am avut foarte multe lucruri de învăţat şi eu cred că încă am.

Atunci ce greşeli făceai?

Eram un puşti, pentru mine atunci era doar o joacă şi acum este o joacă. Ţin minte că în prima emisiune am luat totul light, nu mi se părea ceva serios, mi se pare o chestie de fun. OK, ne jucăm un pic! Şi am picat la duel din prima emisiune. Atunci am realizat că trebuie să iau lucrurile mai în serios, am ajuns până în finală, tot pe locul doi, am muncit foarte mult. Eu oricum am muncit tot timpul în viaţa asta, nu mi-a picat de undeva. Pentru tot ce am facut am muncit foarte mult. Atunci am învăţat că daca nu munceşti, indiferent dacă esti talentat şi nu munceşti nu ai cum să reuseşti. Intr-un mediu în care şi ceilalţi sunt talentaţi munca face diferenţa.

Nu e televiziunea şi această lume a showbizului o lume care te poate îmbăta, te poate lua pe sus?

Clar, şi eu am avut momente în care mi s-a urcat la cap.

Ai simţit această beţie a succesului?

Da, normal.

Şi cum se manifestă?

Ţi se pare că ţi se cuvine totul, începi să vorbeşti în doi peri cu oamenii şi plus că nu mai ai acelaşi timp pe care îl ai când ai o viaţă normală şi uiţi să mai vorbeşti cu unul, cu altul.

Cine te-a tras de mânecă?

Prietenii, familia, oamenii care ţin la tine îţi dau şi una după ceafă. Toţi avem rătăciri şi nu vorbesc doar de oamenii care evoluează în showbiz. Aici tentaţiile sunt mult mai mari. Este vital să ai familia şi prietenii lângă tine, altfel te duci pe câmpii, pentru că nu toţi oamenii cu care intri în contact îţi vor binele. Marea majoritatea oamenilor cu care intri în contact au interesele lor, nu-i mai intereseză dacă şi pentru este bine. Am avut noroc în viaţă sa dau peste oameni care pe lângă interesele personale au avut grijă să fie bine şi pentru mine.

Să revenim la momentul Mona Segall, Dansez pentru tine.

In al doilea sezon oamenii au fost din ce in ce mai atenti. Având în vedere prima ediţie care nu a avut succesul celorlalte, şi eu o privisem ca pe o chestie light. Mona a avut grijă să-mi spună “totuşi e o emisiune de televiziune, tu lupţi pentru o chestie nobilă” şi ai o responsabilitate şi am luptat cat am putut eu.

Următorul pas după Dansez pentru tine?

După Dansez pentru tine, Andrei Boncea şi Adrian Sarbu m-au chemat să fac Un pas înainte, deja se făcuse primul sezon, era un serial despre o şcoala de muzica, de arte, care s-a facut foarte bine, a arătat foarte bine, regizori foarte buni, actori foarte buni, chiar si cei tineri au ajuns ulterior foarte mari.

În primul sezon a jucat Ana Ularu, dar toţi au cariere de actori destul de reuşite acum. Primul sezon nu a avut audienţă şi, ma rog, au fost niste probleme de casting, m-au rugat să joc în serialul asta, a fost o mega experianţa pentru mine.

A fost prima experienţă ca actor?

Da, ca actor, era prima experienţă. Nu am fost niciodată prezentator până la Românii au talent. Nici acum nu mă văd ca prezentator TV. Eu cu Pavel ne zicem că suntem şefii emisiunii. Să zicem că suntem prezentatori, dar felul în care prezentăm noi emisiunea asta este total neconvenţional. Revenind la Un pas înainte, a fost o experienta din care am învăţat foarte multe lucruri, am învăţat să joc scene. Am invatat ce inseamna sa joci scene, in momente in care am jucat scene alaturi de Oana Pelea, Răzvan Vasilescu a ramas o experienţă care m-a îmbogăţit sufleteşte, din punct de vedere profesional şi sunt profund recunoscător tuturor oamenilor cu care am luat legătura atunci.

După Un pas înainte am mai făcut un Dansez pentru tine, a fost un fel de best off şi iar am ieşit pe locul doi.
Am mai făcut un experiment cu o emisiune despre experimente, dar n-a ieşti aşa cum ne doream noi şi s-a pus hold, s-a tras pe linia moartă. Eu am încercat multe în viaţa asta, unele mi-au ieşit, altele nu, greşeşti, înveţi, mergi mai departe.

Citeşte şi:

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus