Skip to main content

Societatea civilă protestează: nu se asigură depolitizarea TVR!

 

Actuala formă a legii de funcţionare şi organizare a serviciilor publice de radio şi televiziune nu-şi atinge nici pe departe principalul scop, acela de a asigura o depolitizare reală a radioului şi televiziunii publice. Aşa susţin mai multe organizaţii profesionale, sindicale şi ale societăţii civile.

Publicitate

În consecinţă, 19 organizaţii au semnat un protest în care cer plenului Senatului să reexamineze legea (să o trimită spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar) sau, în caz contrar, să o respingă.

Principalele propuneri ale sindicatelor şi ONG-urilor vizau:

  • înlocuirea Consiliilor de Administraţie desemnate pe criterii politice cu unele reprezentative pentru întregul spectru al societăţii
  • introducerea răspunderii individuale pentru membrii Consiliilor de Administraţie
  • imposibilitatea demiterii în bloc a celor două Consilii şi asigurarea independenţei SRR şi SRTV prin garantarea unui mecanism eficient de finanţare.

În urmă cu o săptămână, senatorii din comisia de cultura au votat legea cu uşile închise, ignorând amendamentele propuse de organizaţiile societăţii civile. În prealabil, reprezentanţii sindicatelor, ai ONG-urilor din mass-media si jurnalistii acreditati la parlament au fost daţi afară din sală.

AJR şi CJI: despre noua lege că este inutilă şi permite politizarea mascată

În paralel, două dintre asociaţiile profesionale nominalizate în textul legii pentru a ocupa un loc în Consiliul de Administraţie al celor două instituţii de presă, Centru pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR) au formulat şi ele un protest.

Cele două asociaţii spun clar că actuala lege lasă oricând o poartă deschisă politizării, de data aceasta mascate.

CJI şi AJR cer, de asemenea, reexaminarea proiectului de lege şi atrag atenţia asupra mai multor aspecte “controversabile în ceea ce priveşte numirea Consiliului de administraţie”.

Iată câteva dintre ele:

  • Dacă oricare dintre asociaţiile nominalizate în proiectul de lege îşi vor schimba denumirea, se vor diviza, se vor uni cu altele ori pur şi simplu se vor dizolva, legea ar trebui revizuită. Astfel, ciclul legislativ ar urma evoluţia vieţii instituţionale a fiecăreia dintre cele opt organizaţii nominalizate.
  • Persoanele juridice menţionate în text nu sunt singurele eligibile în a desemna candidaţi. Legea ar trebui să încurajeze o competiţie deschisă, care să aibă la bază criterii clare, atât pentru candidaţi cât şi pentru entităţile juridice care îi propun. Depolitizarea ar trebui să garanteze accesul neîngrădit al societăţii civile la procesul de desemnare al CA.
  • Numirea explicită în textul legii a persoanelor juridice (în special ale celor de drept privat) care trebuie (chiar dar dacă nu doresc) să îşi trimită candidaţii, aduce mari prejudicii de imagine acestora prin simplul fapt că sunt preferabili, cei nenumiţi în lege devenind, în mod indirect, nepreferabili.

În continuare găsiţi integral textul celor două petiţii.

SCRISOAREA I. Societatea civila nu accepta depolitizarea de faţadă a serviciilor publice de radio şi televiziune

Organizaţiile semnatare protestează faţă de modul în care proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat si cere plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, în conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului sau, in caz contrar, respingerea ei de catre plen.

Senatorii din Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă au decis, saptamana trecuta, într-o şedinţă cu uşile închise, soarta celor două instituţii. În prealabil, reprezentanţii sindicatelor, ai ONG-urilor din mass-media si jurnalistii acreditati la parlament au fost daţi afară din sală.

Amendamente depuse de organizatiile societatii civile nu au fost luate în considerare de membrii Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. În forma avizată, proiectul de lege a fost deturnat de la principalul său scop: asigurarea independentei celor două instituţii şi reprezentativitate la nivelul întregii societăţi.

Astfel, proiectul initiat de deputatul Raluca Turcan nu preia câteva propuneri majore ale ONG-urilor şi sindicatelor care vizau garantarea independenţei politice şi editoriale a SRR şi SRTV:

  • Înlocuirea Consiliilor de Administraţie desemnate pe criterii politice cu unele reprezentative pentru întregul spectru al societăţii.
  • Introducerea răspunderii individuale pentru membrii Consiliilor de Administraţie şi imposibilitatea demiterii în bloc a celor două Consilii.
  • Asigurarea independenţei SRR şi SRTV prin garantarea unui mecanism eficient de finanţare.

Proiectul de lege validat de comisia de specialitate din Senat conţine prevederi discriminatorii şi nu asigură o depolitizare reală a radioului şi televiziunii publice. Astfel, mai multe articole din proiectul de lege contin prevederi periculoase pentru buna functionare in interes public a celor doua institutii, cum ar fi:

- Art. 20 - Consiliul de Administratie (CA) nu este structurat astfel încât toate domeniile importante ale societatii civile să fie reprezentate. Introducerea in CA doar a unor reprezentanţi ai societăţii civile (uniuni de creaţie şi unele organizaţii de media, un reprezentant al Academiei Române şi un singur reprezentant al salariaţilor) este discriminatorie.

Deşi a existat un consens asupra eliminării din Consiliile de Administraţiei a reprezentanţilor zonei politice, proiectul avizat de Comisie include un reprezentant al Preşedinţiei şi un reprezentant al UDMR-ului. Pe de altă parte, celelalte minorităţi cu reprezentare parlamentară primesc un singur loc în fiecare Consiliu de Administraţie, încălcându-se astfel Carta Minorităţilor.

Organizaţiile semnatare consideră ca unele dintre organizaţiile nominalizate prin lege pentru a desemna membri în Consiliile de administraţie se află în conflict de interese. Astfel, uniunile de creaţie (care sunt direct interesate de promovarea producţiilor membrilor lor pe posturile publice si de recuperarea creantelor pe care le au de încasat de la cele doua societăţi) sunt chemate sa numeasca 5 din cei 13 membri ai Consiliilor.

Reprezentanţii acestor organisme sunt părţi în contractele pe care legea le impune pentru a fi incheiate în mod obligatoriu între radiodifuzori şi aceste organisme, astfel candidaţii propuşi de către aceste entităţi vor reprezenta un alt interes decât cel prevazut în art 1 al legii. Tot astfel, CRP are în componenţă societăţi de presă cu activitate concurenta SRR si SRTV). Totodată, se îngrădeste posibilitatea altor organizaţii ale societatii civile să propună reprezentanţi.

Nu în ultimul rand, alegerea reprezentantului salariaţilor doar de către personalul de specialitate este tot o discriminare, deoarece ne referim la reprezentatul angajaţilor în CA, iar deciziile CA îi afectează pe toţi angajaţii.

- Art. 26 - introduce numirea Preşedintelui CA de către plenul Parlamentului, prin vot, deşi toti membrii CA au fost deja supuşi o dată votului Parlament. Aceasta validare poate fi folosită ca un instrument de presiune pentru alegerea unui candidat acceptat politic.

- Art. 6 - s-a exclus obligativitatea promovării producţiei autohtone.

- Art 14 alin 11 care garanta confidenţialitatea surselor, a fost eliminat, ceea ce încalcă toate normele internaţionale privind libertatea de exprimare a jurnalistilor.

- Art. 16 alin. 3 desfiintează departamentele de emisiuni pentru străinătate din cele două instituţii.

- Art. 28 - se elimină restricţia ca persoanele care colaborează sau sunt angajate în companii de media concurente să facă parte din CA.

- Art. 31 - Nu s-au introdus criteriile propuse de organizaţiile din mass-media privind răspunderea individuală a membrilor CA.

- Art. 36 încalcă flagrant Legea Sindicatelor deoarece restricţionează dreptul sindicatelor reprezentative de a avea câte un observator în CA.

- Art. 40 - nu s-a luat în calcul propunerea privind prezenţa a 3 membri din SRR şi SRTV în cadrul Comisiei de Examinare a Directorului General.

- Art. 45 dă posibilitatea structurilor teritoriale să aiba personalitate juridică în conditiile în care Legea se referă doar la o singură persoană juridică. Se creeză posiblitatea unor structuri "stat în stat" în cadrul societăţilor.

- Art. 55 da posibilitatea unor fraude inimaginabile şi a constituirii unor entităţi non- profit "profitoare" prin posibilitatea participării SRR şi SRTV la patrimoniul unor ong-uri.

- Art. 57 dă posibilitatea Parlamentului să demita CA în urma respingerii raportului de activitate, ceea ce menţine pîrghia controlului politic asupra radioului si televiziunii publice.

De asemenea, respingerea amendamentelor sindicatelor şi ong-urilor privind finanţarea corectă a celor două societăţi mentine aceeaşi politizare promovată şi de actuala lege.

Organizaţiile semnatare fac apel la partidele politice parlamentare să dea dovadă de responsabilitate şi să solicite, în plenul Senatului, reexaminarea în Comisia de specialitate acest proiect de lege atât de periculos pentru independenţa societăţilor publice de radio şi televiziune şi luarea în considerare a amendamentelor societăţii civile, chemată chiar prin această lege să guverneze cele două instituţii.

Organizatii sindicale:
Confederatia Nationala a Sindicatelor Cartel ALFA (Bogdan Hossu, Preşedinte), Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (Iacob Baciu, Preşedinte), Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere Frăţia (Marius Petcu, Preşedinte), Confederaţia Naţională Sindicală Meridian (Ion Popescu, Preşedinte), Federatia Româna a Jurnaliştilor MediaSind (Cristi Godinac, Preşedinte), Federaţia Sindicatelor din Societatea Româna de Radiodifuziune (Adrian Moise, Preşedinte), Federaţia Sindicatelor Unite din TVR (Anca Antonov, Presedinte), Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor din România (Gabriel Grosu, secretar general), Sindicatul pentru Unitatea Salariaţilor din TVR (Sorin Rada, Preşedinte), Sindicatul Liber din Radiodifuziunea Română (Andrei Calora, Preşedinte), Sindicatul 2002 din SRTV (Marian Balcan, Preşedinte), Sindicatul Jurnaliştilor din SRTV (Ioana Dumitrescu, Preşedinte), Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti (Ion Moraru, Şef departament), Sindicatul Lucrătorilor din Edituri şi Tipografii (Dumitru Mangu, Preşedinte).

Organizaţii profesionale si ale societatii civile:
ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei (Mircea Toma, Preşedinte), Centrul pentru Jurnalism Independent (Ioana Avădani, Director Executiv), Convenţia Organizatiilor de Media şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă (Gabriel Petrescu, Director Executiv).

Organizatii patronale:
Patronatul Presei din România ROMEDIA (Teodor Vasilescu, Preşedinte).

SCRISOAREA a II-a. CJI şi AJR obiectează la numirile TVR şi SRR

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR) salută progresele făcute în depolitizarea radioului şi televiziunii publice, dar atrag atenţia Parlamentului României şi societăţii civile asupra faptului că mecansimele propuse nu sunt suficiente pentru a garanta completa depolitizare şi independenţa editorială şi financiară a celor două instituţii. CJI şi AJR solicită plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, în conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului.

Ultima formă a proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, aşa cum a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat (cu aviz negativ de la Comisia juridică a Senatului), prezintă câteva aspecte extrem de controversabile în ceea ce priveşte numirea Consiliului de administraţie:

  1. Din punct de vedere al tehnicii legislative:
    În proiectul de lege apar nominalizate diferite entitati juridice de drept privat (cum ar fi Asociaţia Jurnaliştilor din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Clubul Român de Presă, uniuni de creaţie) care ar urma să trimită reprezentanţi în Consiliile de administraţie ale celor două instituţii. Aceasta constituie o vulnerabilitate a legii însăşi. Dacă aceste entităţi îşi vor schimba denumirea, se vor diviza, se vor uni cu altele ori pur şi simplu se vor dizolva, legea ar trebui revizuită. Astfel, ciclul legislativ ar urma evoluţia vieţii instituţionale a fiecăreia dintre cele opt organizaţii nominalizate.
  2. Din perspectiva discriminării altor entităţi private care, conform obiectului lor de activitate şi a activităţii în sine, ar avea competenţe în a îşi nominaliza candidaţi:
    Persoanele juridice menţionate în text nu sunt singurele eligibile în a desemna candidaţi. Legea ar trebui să încurajeze o competiţie deschisă, care să aibă la bază criterii clare, atât pentru candidaţi cât şi pentru entităţile juridice care îi propun. Depolitizarea ar trebui să garanteze accesul neîngrădit al societăţii civile la procesul de desemnare al CA.
  3. Din perspectiva mult doritei depolitizări, respectiv a numirii unor persoane neaservite ori datoare politic:
    Numirea explicită în textul legii a persoanelor juridice (în special ale celor de drept privat) care trebuie (chiar dar dacă nu doresc) să îşi trimită candidaţii, aduce mari prejudicii de imagine acestora prin simplul fapt că sunt preferabili, cei nenumiţi în lege devenind, în mod indirect, nepreferabili.
    Reamintim că această formă a proiectului de lege a fost adoptată în Comisia de specialitate a Senatului în absenţa reprezentanţilor societăţii civile (inclusiv a organizaţiilor nominalizate în proiectul de lege) şi a presei.

Problemele din textul acestui act normativ sunt mult mai multe decât cele descrise mai sus, motiv pentru care ne rezervăm dreptul de a reveni cu comentarii pe fond asupra proiectului de lege.

Invităm, de asemenea, celelalte organizaţii de drept privat nominalizate ca fiind eligibile în a îşi trimite candidaţi pentru Consiliile de administraţie să nu accepte această situaţie şi să pledeze pentru o competiţie deschisă, bazată pe criterii obiective, care să permită reprezentarea în CA a întregului spectru tematic al societăţii civile.

În lipsa unor astfel de criterii, avem o lege total inutilă, iar politizarea poate interveni, de data aceasta, mascat.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Ioana Avadani, Director Executiv

Asociaţia Jurnaliştilor din România
Cezar Ion, Preşedinte

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • vai de mama lor de tv si radio publice! au ajuns la mana unor oligofreni manipulati doar de interese publice, cu limbajul ceausisto-comunist, dar care doresc sa reprezinte "societatea civila".
    aiurea, sunt niste habarnisti pusi sa aiba castiguri proprii iar noua ne este jena de reprezentarea lor! nu ii vrem pe acesti manipulati si comunisti!!!!
  • imi pare ca aceste 'ONG-uri" fac mult fum pentru nimic. sunt niste organisme create sa reprezinte anumite interese, financiare personale si politice si de fapt sunt niste capuse care doar vorbesc dar urmaresc propriile interese fianciare.
    era mai bine sa ramana legea neschimbata caci aceste persoane sunt incompetente si puse pe capatuiala!

Trimite un comentariu

sus