Mesajele scrise de pe pachetele de ţigări au impact zero

Atât creierul fumătorilor, cât şi cel al ex-fumătorilor reacţionează la pictograme care arată organe umane afectate vizibil, arată un studiu realizat de Synergon Consulting.

Factorii determinanţi ai renunţării la fumat sunt: capacitatea de a rezista tentaţiilor şi sentimentul de control asupra mediului din jur, mai arată studiul.

La vederea fotografiilor, fumătorii resimt sentimente de vinovăţie şi încearcă stări de conflict mental

(P) Vrei să explorezi pieţe noi şi mai riscante, dar cu un potenţial de creştere mai mare?

Synergon Consulting împreună cu Medix Co au investigat prin tehnici de neuromarketing efectele imaginilor de pe pachetele de ţigări asupra fumătorilor şi ex-fumătorilor.

Synergon Consulting a realizat în premieră un studiu despre impactul imaginilor de pe pachetele de ţigări asupra fumătorilor şi a ex-fumătorilor. Studiul a fost realizat ca o iniţiativă de responsabilitate socială de către Synergon Consulting în colaborare cu Medix Co, în perioada 2010 – 2011 şi reprezintă o premieră în investigarea armelor de luptă împotriva fumatului în România, cu ajutorul tehnicilor neuroştiinţifice.

În examinarea subiecţilor s-a folosit RMN-ul funcţional pentru detectarea reacţiei creierului la mesajele de pe pachetele de ţigări. Investigarea s-a desfăşurat în două etape la centrul de imagistică Medix Co din cadrul Spitalului “Victor Babeş”.

În prima parte a cercetării a fost examinată reacţia la mesajele verbale a fumătorior şi a subiecţilor care au renunţat la fumat de cel puţin un an. Nici în cazul fumătorilor, nici al ex-fumătorilor nu a apărut vreun semn de emoţie în creier, acesta neprocesând mesajul verbal de avertizare.

În a doua parte, echipa de cercetători a investigat reacţia creierului la combinaţia imagine plus mesaj verbal. Creierul ambelor categorii de participanti în studiu a prezentat semne de emoţie mai puternice la ex-fumători. Adăugarea imaginilor a condus şi la procesarea mesajului verbal. În cazul fumătorilor, combinatia imagine plus mesaj verbal a generat activări specifice sentimentului de vină şi de stare de conflict mental.