Skip to main content

SECŢIUNE SPECIALĂ. Ce trebuie să ştiţi despre screening-ul anual

 
shutterstock_111668738
shutterstock_111668738

sectiune medlife pdm6 fara buton

Publicitate

shutterstock_111668738

SECŢIUNE SPONSORIZATĂ. Screening-ul anual este extrem de important pentru diagnosticul diferitelor afecţiuni în stadiu incipient, dar şi în prevenţia anumitor boli (ex. boli cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate).

Prevenţia contribuie la menţinerea stării de sănătate, reduce îmbolnăvirile şi mortalitatea. Investigaţiile şi analizele pentru screening sunt recomandate de medic după o consultaţie prealabilă.

Atunci când se fac recomandările pentru analize, consultaţii de specialitate şi alte investigaţii, medicul ţine cont de SEXUL şi de VÂRSTA pacientului, dar şi de FACTORII DE RISC determinaţi în anamneza pacientului, din antecedentele personale şi cele familiale, din modul de viaţă (consumator de alcool, fumător, sedentar, consumator de droguri, parteneri sexuali multipli, obiceiuri alimentare) şi din condiţiile de lucru (mediu toxic, mediu cu alergeni-mucegaiuri, ciuperci, animale etc).

FACTORII DE RISC se asociază cu risc crescut de a face o boală, dar nu întotdeauna pot cauza acea boală (azbest - mezoteliom, fumat - cancer pulmonar, dislipidemie - boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, angină pectorală, infarct miocardic acut).

Obiectivele screening-ului anual sunt:

- prevenţia primară: evitarea apariţiei bolii prin combaterea factorilor de risc;
-prevenţia secundară: detectarea precoce a bolii sau pentru a reduce progresia ei;
-prevenţia terţiară: prevenirea complicaţiilor date deja de o boală existentă în organism.

Când este bine să facem investigaţiile şi consultaţiile medicale anuale?

Nu există o regulă în această privinţă.

Pentru un organism tânăr (până în 30 ani) fără boli, oricând este bine-venită o consultaţie de screening anual sau măcar la 2 ani, chiar dacă persoana nu prezintă vreun simptom. În cadrul discuţiei cu medicul, se efectuează anamneza în cadrul căreia sunt identificaţi factorii de risc şi, ulterior, la examenul clinic, măsurăm tensiunea arterială (screening TA), greutatea corporală (screening-ul obezităţii prin stabilirea indicelui de masă corporală).
În felul acesta, medicul vă poate ajuta să preveniţi unele afecţiuni, vă recomandă investigaţiile necesare în funcţie de factorii de risc şi vă oferă cele mai bune sfaturi referitoare la modificarea stilului de viaţă.

Pentru pacienţii care depăşesc vârsta de 30 ani, este recomandată o vizită anuală la doctor.

Cei care au fost diagnosticaţi cu boli cronice ar trebui să meargă la controalele periodice în funcţie de afecţiunile pe care le au şi de recomandarea medicului specialist (de ex., pentru un pacient care a avut un neoplasm de colon operat şi tratat, acesta îşi va efectua screening-ul anual, pentru a depista din timp eventuala recidivă, efectuând CEA – antigen carcinoembrionar – şi colonoscopia la o dată exactă, recomandată de medicul curant).

Teste recomandate şi teste obligatorii de screening

Fiecare persoană ar trebui să facă anual următoarele analize de sânge:

HLG (în care depistăm diferite tipuri de anemii, leucemii sau alte boli hematologice, infecţiile etc);
TESTE DE INFLAMAŢIE (VSH ideal, CRP-fidel);
CREATININA (+/- UREE – funcţia renală);
TGP (+/-TGO – funcţia hepatică ), glicemia (depistarea diabetului zaharat sau a unei toleranţe alterate la glucoză),
PROFILUL LIPIDIC (dacă se poate complet CT+LDL+HDL+TG),
SUMARUL DE URINĂ (cristale în urină, hematii, infecţii urinare)
Dacă pacientul este trecut de 30 de ani, i se mai poate recomanda ACIDUL URIC.

Pregătirea pentru analize

Pacientul nu trebuie să consume alimente înainte cu 12 ore. Pentru sumarul de urină, recoltarea se efectuează din prima urină de dimineaţă.

Analize recomandate femeilor şi bărbaţilor în funcţie de vârstă

Pentru pacienţii cu vârsta până la 40 de ani se recomandă setul de analize menţionat mai sus.
Este recomandată la orice vârstă măsurarea TA şi IMC şi determinarea profilului lipidic complet (menţionat anterior).
În cazul tinerelor care au rude de gradul I cu neoplasm de sân, se recomandă o ecografie de sân o dată la 6 luni, până la vârsta de 40 de ani, iar după această vârstă o mamografie pe an.
Pentru femeile cu vârsta între 19 şi 70 de ani: anual, citologia colului uterin Babeş- Papanicolau.
La pacientele care au depăşit 65 de ani (aprox. la 10 ani de la instalarea menopauzei) se recomandă screening-ul osteoporozei prin osteodensitometrie (DEXA).
La bărbaţii după 65 de ani (mai ales dacă se depistează multiple determinări aterosclerotice: carotide, cord) este indicată ecografia dopller a aortei pentru screening-ul anevrismului de aortă.
La bărbaţii după 50 de ani: PSA (antigenul prostatic – pentru screening-ul adenomului de prostată), ecografia prostatei, tuşeu rectal la urolog. Aceste investigaţii se repetă anual, dacă toate rezultatele sunt normale.
Pentru screening-ul cancerului colorectal: testul hemoragiilor oculte (după 50 de ani), dacă sunt asimptomatici, dar ideal ar fi efectuarea colonoscopiei la 5 ani.

În cazul în care au rude de gradul I cu neoplasm de colon: colonoscopia se efectuează cu 10 -15 ani mai devreme faţă de vârsta diagnosticării rudei respective (nu mai târziu de 50 de ani).

Persoanele care au parteneri sexuali multipli: screening pentru boli cu transmitere sexuală: HVB, HVC, sifilis, HIV, chlamidia, gonoree.
Nu sunt studii/ dovezi pentru efectuarea radiografiei cord-plam sau a CT pulmonare pentru depistarea neoplasmului bronhopulmonar.

Screening-ul persoanelor care suferă de boli cronice

Pentru cei care au afecţiuni inflamatorii ale colonului sau avut un cancer colorectal ori au rude cu formaţiuni polipoase de colon: se va face testarea anuală a hemoragiilor oculte din materiile fecale şi colonoscopia, pentru diagnosticarea cancerului colorectal în stadii incipiente;
Dacă sunt sub tratament îndelungat cu corticosteroizi, testarea pentru diagnosticarea precoce a osteoporozei începe înaintea instalării menopauzei (DEXA); la fel este indicată testarea DEXA înainte de instalarea menopauzei la cele sedentare, cu istoric familial de osteoporoză, la fumători, la cei cu aport scăzut de calciu.
Dacă pacientul prezintă HTA, antecedente de boli coronariene, fumează, are valori modificate ale profilului lipidic, are diabet zaharat, trebuie să efectueze o EKG, o ecografie cardiacă, ecografie de artere carotide şi vertebrale etc. Medicul curant este cel care stabileşte frecvenţa acestora.

Concluzii

Efectuarea screening-ului anul şi identificarea factorilor de risc au ca scop, în primul rând, reducerea riscului de îmbolnăvire şi depistarea afecţiunilor în stadiu incipient, dar şi modificarea stilului de viaţă care vă poate afecta sănătatea.

Nu uitaţi să treceţi pe la doctor, pentru a vă asigura că sunteţi bine!

Recomandări de dr. Nicoleta Brezan, medic primar medicină internă, Hyperclinica MedLife Griviţa

sectiune medlife pdm6

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Leontin Grigorescu Leontin Grigorescu
    Nu exista studii stiintifice care sa dovedeasca utilitatea screeningului anual. Un articol din Washington Post din 2013 trece in revista pe intelesul nespecialistilor de ce sute de ani de stiinta medicala nu i-au gasit vizitei anuale nici un folos.

Trimite un comentariu

sus