Skip to main content

Raport ActiveWatch despre presa în 2014: „Campania electorală a fost marcată de partizanate făţişe ale televiziunilor de ştiri, însoţite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană”

 
media_presa_mediafax
media_presa_mediafax

„Anul 2014 - an electoral cu o intensă dinamică politică - a scos în evidenţă, mai acut decât în anii trecuţi, principalele probleme care afectează libertatea presei – politizarea excesivă, mecanisme corupte de finanţare a presei, aservirea agendei editoriale intereselor patronale, infiltrarea redacţiilor şi contaminarea agendei publice de către agenţi ai serviciilor de informaţii”, scrie ActiveWatch în raportul său anual despre libertatea presei.

Publicitate

În 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internaţional anual privind libertatea presei, realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere, în declin cu şapte locuri faţă de anul precedent (când s-a situat pe locul 45).

Mai mult de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa din România este „mai degrabă dependentă” sau „dependentă”, un român din cinci este de părere că presa este liberă („complet independentă” sau „mai degrabă independentă”), iar 24% dintre români cred că presa „nu este nici independentă, nici dependentă” .

Principalele evenimente din 2014-2015 cu impact asupra libertăţii de exprimare, potrivit ActiveWatch:

  • Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral.
  • Campania electorală a fost marcată de partizanate făţişe ale televiziunilor de ştiri, însoţite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană şi de exploatarea sensibilităţilor naţionale şi religioase.
  • Mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiţie.
  • Acţiunile justiţiei au expus legăturile corupte dintre mass-media, mediul politic şi cel de afaceri. Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate.
  • Au apărut noi cazuri de corupţie în presă de care se fac vinovaţi patroni, administratori de presă, dar şi jurnalişti. Patroni şi finanţatori de presă au fost arestaţi pe bandă rulantă pentru fapte de corupţie sau evaziune fiscală.
  • S-au înregistrat noi cazuri de jurnalişti inculpaţi sau condamnaţi pentru mită sau şantaj.
  • Un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informaţii, iar directorul SRI, George Maior, a confirmat existenţa acestor agenţi infiltraţi în redacţii.
  • Directorul SRI, George Maior, a jignit şi ameninţat deschis oponenţii legilor Big Brother (jurnalişti, organizaţii de drepturile omului, membrii Curţii Constituţionale).
  • Legile Big Brother au fost declarate neconstituţionale.
  • Un cor întreg de jurnalişti a susţinut deschis legile Big Brother şi SRI.
  • Un jurnalist a fost bătut, jignit şi înjurat de poliţişti în interiorul unei secţii de poliţie din centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta un subiect despre abuzurile poliţistilor.
  • Mai mulţi reporteri au fost bruscaţi sau insultaţi în timpul unor proteste de stradă.
  • Mai mulţi reprezentanţi ai forţelor de ordine au făcut abuz de poziţia lor în raport cu libertatea cetăţenilor de a se exprima şi de a se asocia în spaţiul public.
  • Preşedintele, premierul şi unii miniştri fug de întrebările incomode sau răspund cu insulte la adresa jurnaliştilor.
  • Unele instituţii ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restricţionând accesul la informaţii de interes public.
  • Instanţele au stabilit că televiziunea şi radioul public sunt sub incidenţa Legii accesului la informaţii de interes public.
  • Criza economică a continuat să afecteze piaţa de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/finanţatori de presă.
  • Condiţia jurnalistului a devenit şi mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale, insolvenţelor în care se află o parte semnificativă a presei.
  • Încrederea publicului în mass-media continuă să scadă. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media.
    Au existat destul de multe situaţii în care autorităţile române au încercat să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorităţii maghiare.
  • O serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu funcţii de conducere din TVR.
    Preşedintele-Director General al TVR s-a plâns de existenţa unor intervenţii de natură politică din partea partidului de guvernământ.
    Conducerile TVR şi SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara instituţiei pentru locurile din CA rezervate reprezentanţilor salariaţilor.
  • CNA s-a discreditat în ochii publicului din cauza proastei funcţionări, a timidităţii cu care sancţionează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, a prestaţiei Preşedintei instituţiei şi a problemelor penale care o vizează pe aceasta şi pe încă o membră.
  • Din înregistrările unor discuţii interne între preşedinta CNA şi angajaţi reiese că anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizări.
  • CNA nu a funcţionat în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din lipsă de cvorum, partidele parlamentare nemanifestând interes pentru desemnarea rapidă a unor noi membri.
  • Numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. Campioni absoluţi la numărul de procese în calitate fie de reclamant fie de pârât sunt grupul Intact şi (foşti şi actuali) angajaţi ai acestuia.
  • Instanţele au început să oblige la publicarea de scuze. Alte măsuri, care pot fi considerate disproporţionate, sunt: obligarea la publicarea unor hotărâri judecătoreşti integrale (ceea ce implică logistică şi costuri nerealiste) şi obligarea la ştergerea unor articole din mediul on-line.

Marile probleme ale presei, potrivit raportului FreeEx, realizat de ActiveWatch:

Politizare excesivă

Mediul politic şi instituţiile de presă apropiate acestuia au demonstrat că nu au învăţat nimic din experienţa campaniilor din 2004, 2008, respectiv 2009, şi au persistat în iluzia că propaganda mediatică garantează succesul electoral. Arsenalul mediatic pus în funcţiune în sprijinul principalului favorit, premierul Victor Ponta, a avut, din nou, mai degrabă un efect de bumerang. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de informare, cum ar fi mediile online, fie ele tradiţionale sau alternative, fie către social media.

Vocile independente se fac tot mai greu auzite în zgomotul partizan ce domină spaţiul mediatic. Mai grav, ele riscă să fie prinse la mijloc în schimburile de focuri dintre cele două tabere. Jurnalistul Cătălin Tolontan, directorul publicaţiei Gazeta Sporturilor, a fost ţinta mai multor jigniri şi tentative de intimidare şi discreditare în 2014, (întâmplător sau nu) în paralel cu publicarea investigaţiilor legate de organizarea evenimentului de box profesionist „Gala Bute”, care viza un om politic apropiat Preşedintelui Băsescu.

Campania electorală a fost dominată de partizanate mediatice făţişe, dezinformări şi atacuri la persoană, unele cu accente naţionaliste. Susţinerea unuia dintre candidaţi a fost asumată de două canale de ştiri apropiate coaliţiei aflate la guvernare (Antena 3 şi România TV), fiind însoţită de atacuri la adresa contracandidaţilor. Din arsenalul canalelor de ştiri nu au lipsit dezinformările, instigările la discriminare prin invocarea etniei sau religiei unuia dintre candidaţi . Învingătorul cursei prezidenţiale a reuşit să câştige în ciuda acestor atacuri, adeseori extrem de murdare, venite atât din tabără media apropiată premierului (Antena 3, România TV), cât şi din cea apropiată fostului preşedinte şi a candidatei căreia i-a acordat sprijinul, Elena Udrea (B1 TV, Evenimentul Zilei).

Instrumentalizarea presei pentru scopuri personale

Presa continuă să reprezinte pentru mulţi dintre finanţatorii săi un instrument important de obţinere a influenţei în zona politică, de afaceri sau în raport cu Justiţia. Într-o declaraţie care poate fi considerată emblematică, omul de afaceri şi senatorul Sebastian Ghiţă, fost vicepreşedinte PSD, proprietarul prin interpuşi al canalului România TV şi al unor medii locale, şi-a asumat deschis aceste practici:

„Dar dacă concurentul meu ajunge ministru şi se apucă să facă afaceri în locul meu? Ce să fac? Să stau să mă uit cum ăla îmi fură viaţa? Aşa că mă apuc să fac politică, îl stric, îl dau jos, fac articole despre el, fac orice numai să supravieţuiesc. Lucrurile sunt simple: cât politicienii se bagă în afaceri, ne băgăm şi noi în politică” .

Condamnarea lui Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare a oferit un nou prilej mediilor controlate de acesta pentru a ataca magistraţii şi a încerca să decredibilizeze actul de justiţie.

Televiziunile familiei Voiculescu au atacat public deciziile magistraţilor şi au recurs la manipulări care să îl facă pe Voiculescu „o victimă a regimului” în ochii opiniei publice. O parte a jurnaliştilor din grupul controlat de familia Voiculescu şi-a exprimat public solidarizarea cu Dan Voiculescu după ce acesta a fost condamnat la închisoare, inclusiv prin declanşarea unor atacuri violente la adresa magistraţilor. Chiar dacă mai firave, reacţii similare încep să se observe şi în cealaltă tabără media, odată cu arestarea Elenei Udrea şi a unor apropiaţi ai fostului Preşedinte, Traian Băsescu.

De asemenea, stenogramele din dosarul în care Preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi (Adrian Duicu) este acuzat de trafic de influenţă arată cum acesta le ordona unor lucrători în presa locală şi corespondenţi locali ai unor canale naţionale de ştiri să dea telefoane în numele acestor televiziuni pentru a intimida o echipă de control a Ministerului de Interne.

Conform procurorilor, grupul format în jurul Preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj Horia Uioreanu a comandat articole de presă denigratoare la adresa arhitectului şef al CJ Cluj care constatase diferite ilegalităţi şi nereguli în efectuarea unor lucrări finanţate din bani publici. De asemenea, Uioreanu ar fi făcut presiuni pentru demiterea unui jurnalist de la Ziua de Cluj care a relatat despre una dintre licitaţiile trucate ale CJ Cluj.

Au apărut noi cazuri de şantaj comise de oameni de presă. Andrei Bădin, prezentator la B1 TV, a fost pus sub urmărire penală pentru luare de mită în luna iulie. De asemenea, omul de televiziune Dan Diaconescu şi colegul său, Doru Pârv, au fost condamnaţi definitiv la 5, respectiv 4,5 ani de închisoare pentru şantaj.

Finanţări murdare pentru mass-media

Anul 2014 şi primele luni ale lui 2015 au consemnat arestări în lanţ ale unor mari proprietari de presă pentru fapte de corupţie, evaziune fiscală sau spălare de bani. Patru persoane care controlează grupuri media au fost condamnate definitiv (Dan Voiculescu – grupul Intact; Dan Adamescu – Medien Holding; Dan Diaconescu – fost patron OTV, televiziune închisă de CNA; Maricel Păcuraru - patron Realitatea TV), iar alţi trei se află în arest preventiv (Adrian Sîrbu - Mediafax Group, fost patron al ProTV şi al altor televiziuni asociate, fost CEO al Central Media Entreprise; Sorin Strutinsky, patron al Soti Cable Neptun din Constanţa; Aristotel Căncescu – preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, patron al MixTV Braşov). La aceştia se adaugă persoane din managementul acestor grupuri media.

Procurorii au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanţare a presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri şi patroni de presă.

Forme corupte de finanţare a presei includ: bani publici acordaţi preferenţial, evaziune fiscală şi spălare de bani, neplata datoriilor la stat, neplata furnizorilor, neplata angajaţilor, publicitate publică şi privată folosită ca paravan pentru a finanţa presa, santajul pentru a obţine contracte de publicitate sau direct sume de bani.

În continuare, presa rămâne pentru unii patroni şi lucrători din presă un important instrument de obţinere a unor venituri prin şantaj. Unul dintre veteranii acestor practici (Dan Voiculescu şi Intact Media) a recidivat, fiind inculpat în luna iulie într-un nou dosar de şantaj. Conform procurorilor DNA, el ar fi ameninţat oameni de afaceri cu campanii de discreditare dacă nu vor încheia contracte de publicitate cu grupul său de presă, iar aceştia l-au denunţat la DNA .

Conform procurorilor DNA, primarul Constanţei şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa au transferat către şi prin presa pe care o controlează banii însuşiţi din fapte de corupţie prin intermediul unor contracte de publicitate fictive.

Dintr-un alt dosar DNA care vizează un primar şi important om politic, reiese că primarul Sectorului 5 al Capitalei ar fi solicitat încheierea unor contracte de publicitate în valoare de 2.2 milioane de euro cu două televiziuni (OTV şi B1 TV) din banii pe care procurorii consideră că i-a obţinut ca şpagă din contractele încheiate de Primărie cu diverşi agenţi economici.

Jurnalişti sub acoperire: cazul Robert Turcescu

Infiltrarea redacţiilor de agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii a fost reconfirmată în 2014, după ce anul 2012 consemnase un caz similar. Mai mult, fostul director al SRI, George Maior, a confirmat existenţa acestor practici.

Subiectul a intrat puternic în agenda publică odată cu autodeconspirarea unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni de presă, realizatorul TV, Robert Turcescu. Şi alţi jurnalişti au vorbit despre tentative de racolare a lor de diferite servicii de informaţii care activează în România (ţara are nu mai puţin de 6 asemenea structuri).

Insulte şi ameninţări din partea unor înalţi demnitari

Preşedintele Băsescu a insultat din nou reporterii Antenei 3, în timp ce premierul Ponta a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de reporteri ai unor instituţii media ce înregistrează datorii la stat sau a părăsit pur şi simplu sala de conferinţe atunci când jurnaliştii i-au adresat întrebări incomode. Genul acesta de atitudine este replicat mult mai agresiv de politicieni şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, care insultă şi ameninţă jurnalişti.

2014 a înregistrat un act de o gravitate aproape fără precedent în ultimii ani, când un jurnalist a fost bătut şi insultat de mai mulţi poliţişti în interiorul unei secţii de Poliţie în centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta abuzuri ale poliţiştilor.

Guvernul suspendă libertatea presei în timpul vizitelor unor oficiali chinezi

Guvernul Ponta pare determinat să pună în paranteze libertatea presei atunci când găzduieşte înalţi delegaţi ai Chinei. Ca şi în 2013, publicaţiei Epoch Times i-a fost interzis accesul în Palatul Victoria la întâlnirile dintre premier şi oaspeţii chinezi, inclusiv la conferinţa de presă. În aceeaşi zi, un membru al Falun Gong a fost împiedict de forţele de ordine să protesteze în faţa Guvernului, iar echipa Epoch Times a fost împiedicată să-i ia acestuia un interviu la faţa locului.

Condiţii economice şi profesionale

Criza economică a continuat să afecteze piaţa de media, fiind amplificată şi de problemele penale ale patronilor/finanţatorilor de presă. Pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale, insolvenţelor în care se află o parte semnificativă a presei, condiţia jurnalistului a devenit şi mai precară, acesta fiind lipsit de mijloace de protecţie în faţa patronilor. Aceste condiţii determină un exod al profesioniştilor din presa tradiţională spre forme alternative de jurnalism sau spre alte industrii, cu un impact vizibil asupra calităţii produselor editoriale.

Din păcate, pe fondul atomizării generate de politizarea excesivă, breasla nu reuşeşte să-şi identifice, să-şi protejeze şi să-şi promoveze un set minim de interese comune, fie ele de natură profesională sau de natură salarială. Sindicatele lipsesc cu desăvârşire la nivelul redacţiilor, cu excepţia celor din mediile publice. Asociaţiile profesionale sunt majoritar inactive în ultimii ani, neexistând semne că situaţia se va schimba curând.

Procese

În lipsa unor mecanisme de autoreglementare funcţionale şi în condiţiile proastei funcţionări a CNA, tot mai mulţi oameni apelează la instanţe pentru a căuta reparaţii pentru nedreptăţile care consideră că li se fac de către presă. Numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. Jurisprudenţa CEDO este citată şi folosită de judecători. Din păcate, unele instanţe pronunţă hotărâri care ameninţă libertatea de exprimare, cum ar fi, de ex., obligarea la ştergerea unor articole din mediul online.

O altă măsură discutabilă este cea care obligă la publicarea de scuze. Alte hotărâri care pot fi considerate disproporţionate cer obligarea la publicarea unor hotărâri judecătoreşti integrale (ceea ce implică logistică şi costuri nerealiste). De notat că un număr semnificativ de procese sunt deschise de oameni din presă împotriva altor colegi de breaslă, într-o prelungire pe teritoriul Justiţiei a războiului politico-mediatic pomenit mai sus. Acţiunile în instanţă sunt folosite (uneori) excesiv, cu scopul de a intimida. Campion absolut la numărul de procese în calitate fie de reclamat, fie de pârât sunt grupul Intact şi (foşti şi actuali) angajaţi ai acestuia.

Iniţiative legislative care ameninţă drepturi fundamentale

La nivel legislativ, anul 2014 a fost marcat de iniţiativele succesive venite dinspre mediul politic şi SRI (via Ministerul Comunicaţiilor) de a promova legi de tip Big Brother (legea securităţii cibernetice, legea privind înregistrarea cartelelor pre-pay şi a accesului la reţele Wi-Fi), legi care pun în pericol drepturi fundamentale. Curtea Constituţională a României a declarat aceste legi neconstituţionale. Aceste iniţiative au beneficiat de un larg sprijin mediatic în cvasitotalitatea mediilor tradiţionale, indiferent de afilierea politică a acestora. Principala opoziţie a venit din zona organizaţiilor neguvernamentale şi a mediilor online. Directorul SRI a jignit şi ameninţat deschis oponenţii legilor Big Brother (jurnalişti, organizaţii de drepturile omului, membrii Curţii Constituţionale). Un membru al CNA (Valentin Jucan) insistă ca presa să figureze printre vulnerabilităţile la adresa siguranţei naţionale.

Consiliul Naţional al Audiovizualului

Disputele interne dintre membrii Consiliului au continuat şi s-au intensificat în 2014, alimentate de aceleaşi motive ca în anii precedenţi. Disputele au inclus acuzaţii reciproce de dublă măsură între membrii instituţiei, de folosire a instituţiei ca rampă politică, de blocare intenţionată a instituţiei prin lipsa de cvorum, compromiterea credibilităţii preşedintelui CNA prin gestionarea defectuoasă şi uneori abuzivă a conflictelor interne, lipsă de transparenţă etc. Au apărut însă şi câteva ingrediente noi – înregistrări ale unor discuţii interne compromiţătoare între preşedinta CNA şi un angajat, precum şi dosarele penale deschise de procurori împotriva preşedintei CNA şi a altei membre a Consiliului pentru abuz şi instigare la trafic de influenţă.

CNA a abandonat intenţiile de a sancţiona mai hotărât încălcările legii şi a sancţionat tot mai timid radiodifuzorii, în special canalele de ştiri. Abaterile grave ale acestora, dezinformările, insultele, calomniile, manipulările, limbajul vulgar şi propaganda partizană explicită au fost trecute cu vederea sau sancţionate firav de CNA, chiar şi atunci când aceste abateri s-au petrecut în timpul campaniei electorale.

Mediile publice

Radioul şi televiziunea publică şi-au reînnoit Consiliile de Administraţie (CA) în 2014. Ambele instituţii au apelat la proceduri abuzive cu scopul de a interzice persoanelor din afara lor să candideze pentru posturile de reprezentanţi ai salariaţilor în CA.

Politizarea asumată a Consiliilor de Administraţie a fost din nou sancţionată de Curtea Constituţională, care a constatat pe 3 iulie că nu s-au respectat prevederile privind nominalizarea candidaţilor în funcţie de algoritmul politic şi de ponderea grupurilor parlamentare . În 2012, Curtea a emis o decizie similară în privinţa componenţei CA al TVR.

Timp de 6 luni, SRR a funcţionat fără CA, Parlamentul amânând desemnarea unor noi membri până în luna decembrie.

Mediul politic nu manifestă nicio intenţie de a căuta soluţii pentru situaţia financiară gravă în care se găseşte televiziunea publică. PDG al TVR a anunţat că, în lipsa sprijinului politic, instituţia riscă să intre în incapacitate de plată. Curtea de Conturi a constatat existenţa mai multor nereguli la TVR şi SRR în ceea ce priveşte eficienţa administrării resurselor celor două instituţii.

Modificarea legii de funcţionare a mediilor publice a lipsit şi în 2014 din agenda mediului politic sau a mass-media. Iniţiativele legislative apărute au vizat aspecte ce ţin de activitatea economică a celor două instituţii, nu modificări de substanţă în vederea unei redefiniri instituţionale a serviciilor publice de radio şi televiziune.

Câteva derapaje editoriale survenite în contextul agitat al anului electoral au consolidat percepţia publică asupra TVR de televiziune a puterii. În egală măsură, din interior au existat reacţii individuale şi instituţionale de condamnare a acestor derapaje, situaţie rar întâlnită în rândul mediilor private.

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus