Skip to main content

RAPORT. Cum a tratat presa din 14 țări subiectul Brexit. Ziarele au criticat votul britanicilor

 
RAPORT. Cum a tratat presa din 14 țări subiectul Brexit. Ziarele au criticat votul britanicilor

Ziarele europene au exprimat, în proporţie covârşitoare, o atitudine negativă în legătură cu votul britanicilor de a ieşi din Uniunea Europeană (UE), conform unui studiu realizat de Observatorul European de Jurnalism pe mass-media din 14 ţări, printre care și România, în săptămâna care a urmat referendumului din Marea Britanie și dat publicității recent. Raporul a luat în considerare câte trei publicații print din fiecare dintre cele 14 țări. 

Cele mai multe articole au prezentat Brexitul ca fiind rău pentru Uniunea Europeană, dăunător intereselor naţionale proprii şi destructiv pentru Marea Britanie.

Publicitate

Raportul a vizat și presa din România, în care au fost analizate publicațiile Adevărul, Evenimentul zilei și Libertatea. Publicațiile româneşti au abordat subiectul muncitorilor imigranţi din Regatul Unit, dar au publicat şi multe articole analitice despre rolul viitor pe care România ar trebui să îl joace în Uniune. 

Cele mai multe articole româneşti au utilizat un ton negativ pentru a descrie rezultatul votului, folosind expresii precum “decizie dezastruoasă” sau “veste şocantă”.

Despre analiză

Studiul realizat de Observatorul European de Jurnalism (EJO) cuprinde o analiză de conţinut pe ediţiile pe hârtie a trei dintre cele mai importante ziare din fiecare dintre cele 12 state europene plus Statele Unite ale Americii, pe o perioadă de 7 zile, în perioada 25 iunie - 1 iulie.

Au fost urmărite în cercetare 1638 de articole despre subiectul Brexit. Acestea au fost publicate în ziare reprezentând cât mai fidel o abordare completă a spectrului politic din fiecare stat sau publicuri țintă cât mai diverse.

Ţările care au luat parte la cercetare sunt: Albania, Elveţia, Germania, Italia, Letonia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Rusia, Ucraina, Ungaria şi Statele Unite ale Americii. Franţa lipseşte din acest studiu deoarece Observatorul European de Jurnalism a realizat cercetarea cu sprijinul unor universităţi europene, iar în Hexagon nu are un astfel de partener. 

Într-o analiză complementară, 489 de articole din ziarele britanice apărute în aceeaşi perioadă au fost introduse şi ele în cercetare.

Câteva concluzii desprinse din studiul realizat de Observatorul European de Jurnalism
  • În total 56% dintre articolele analizate din presa europeană şi americană au fost catalogate drept anti-Brexit. Doar 8% au fost pro-Brexit şi 36% au fost neutre.
  • În Marea Britanie, dintre cele trei ziare introduse în cercetare (The Telegraph, Guardian şi Daily Mail), două susţinuseră înainte de referendum campania pentru ieşirea din UE. Cu toate acestea, acoperirea post-referendum a fost în majoritate anti-Brexit (39%), 27% pro-Brexit şi 34% neutră.
  • Ziarele europene şi americane, indiferent de orientarea politică, au scris despre “surpriza imensă” şi despre “dezamăgirea” provocată de rezultatul referendumului.
Dacă ziarele de stânga au fost mai vizibil în favoarea UE şi mai critice în legătură cu efectul pe care referendumul îl poate avea (în speţă că ieşirea Marii Britanii din UE poate distruge uniunea), ziarele de dreapta au avut şi ele în general o atitudine negativă despre Brexit, în ciuda faptului că tonul acestora a fost mai degrabă unul de înţelegere a raţiunilor care au stat în spatele deciziei britanicilor de părăsi Uniunea.

Europa Centrală şi de Est: “Decizie dezastruoasă”

Ţările est-europene, inclusiv cele mai noi membre ale Uniunii, precum şi ţările care speră să adere precum Albania, au avut şi ele o abordare predominant negativă cu privire la Brexit.

Ziarele româneşti au abordat subiectul muncitorilor imigranţi din Regatul Unit, dar au publicat şi multe articole analitice despre rolul viitor pe care România ar trebui să îl joace în Uniune.

Deși au fost mai multe articole care au prezentat contextul politic și social din Marea Britanie, cea mai mare atenție a fost îndreptată asupra efectelor la nivel european, după vot: cum se va schimba Uniunea Europeană și cum vor fi forțați britanicii să iasă din UE.

Cele mai multe articole româneşti au utilizat un ton negativ pentru a descrie rezultatul votului, folosind expresii precum “decizie dezastruoasă” sau “veste şocantă”, ceea ce era de așteptat, având în vedere că românii sunt unii dintre cei mai optimiști susținători ai Uniunii Europene, așa cum au arătat sondajele de opinie din ultimii ani.

Statele Unite: atitudine negativă nuanţată

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acoperirii mediatice a subiectului Brexit de către mass-media americană a fost volumul de materiale dedicate referendumului de cele mai importante două ziare naţionale americane.

“Subiectul Brexit a generat ştiri de primă pagină zile în șir, o poziţionare ciudată a reflectoarelor presei centrale americane asupra unor probleme europene”, a spus Scott Maier, de la University of Oregon.

Din cele 186 de articole publicate de Wall Street Journal (WSJ), New York Times şi New York Post, în săptămâna de după referendumul britanic, 31 au argumentat că ieşirea britanicilor din UE va fi rea pentru Europa, două au susţinut contrariul, iar 39 au fost neutre.

Comentatorii americani au fost mai echilibraţi în ceea ce priveşte impactul pe care rezultatul referendumului îl poate avea asupra intereselor naţionale ale Statelor Unite, cu opt articole care susţinea că acesta ar putea fi benefic şi şase care afirmau că va fi negativ.

Ziarele analizate de Observatorul European de Jurnalism:

  • Albania: Mapo, Shqiptarja.com (ediția pe hârtie), Panorama;
  • Elveția : Tagesanzeiger, NZZ, Blick;
  • Germania: Frankfurter Allgemeine Zeitung, Süddeutsche Zeitung și BILD;
  • Italia: Corriere della Sera, La Repubblica și Il Giornale;
  • Letonia: Latvijas Avīze, Diena, Vesti Segodņa;
  • Marea Britanie: Guardian, Telegraph și Daily Mail (alături de edițiile de duminică);
  • Polonia: Gazeta Wyborcza, Rzeczpospolita și Fakt;
  • Portugalia: Correio da Manhã, Jornal de Notícias și Público;
  • Republica Cehă: Mladá Fronta Dnes, Právo, Blesk;
  • România: Adevărul, Evenimentul Zilei și Libertatea;
  • Rusia: Regnum, Novaya Gazeta și Moskovskiy Komsomolets;
  • Ucraina: “День” – Den, “Сегодня” – Segodnya, “Факты” – Fakty;
  • Ungaria: Magyar Idők, Népszabadság și Blikk;
  • Statele Unite: Wall Street Journal, New York Times și New York Post

Studiul realizat de European Journalism Observatory a apărut și în The Guardian

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu