"Pentru a putea obţine un venit suplimentar, un jurnalist SRTv e nevoit să facă taximetrie, livrare de pizza, poate fi casier la supermarket sau poate face muncă necalificată". De ce?
Pentru că:
"interzicerea colaborărilor în întreg spectrul profesional al jurnalismului şi al relaţiilor publice (tv, radio, presă scrisă, presă de agenţie, presă on-line, comunicare publică, site-uri), aşa cum a fost decisă de Comitetul Director al SRTv, ne pune în imposibilitatea de a munci suplimentar în conformitate cu pregătirea pe care o avem."
Este doar un fragment din scrisoarea pe care jurnaliştii TVR care aveau colaborări cu alte posturi - iar acum nu mai au voie - au trimis-o Comisiilor de Cultură ale Parlamentului.
"Vă adresăm rugămintea de a lua în discuţie situaţia noastră, conform domeniului de competenţă", spune documentul, din care Paginademedia.ro vă prezintă mai multe fragmente în continuare.
Cum îşi susţin punctul de vedere, cu ce argumente, mai jos.
Înainte, câteva informaţii de context:
Conducerea TVR a interzis, în luna decembrie, angajaţilor săi să mai aibă colaborări externe cu alte posturi comerciale (după cum Paginademedia.ro a relatat AICI).
Printre numele afectate de decizie: Liana Stanciu (cu emisiune la Magic FM), Radu Andrei Tudor (TVR şi Digi FM), Vlad Arhire (Digi FM) şi o serie de comentatori de la sport care colaborau cu posturi ca DigiDport, Look TV sau Eurosport (Emil Hossu Longin, Marian Olăianos, Cristian Mîndru, Narcis Şelaru, Monica Bucur şi Marin Daniel Chican)
Unii au continuat colaborările, fără ocolişuri: Liana Stanciu prezintă în continuare matinalul Magic FM şi spune că, dacă ar avea de ales, radioul este direcţia.
Alţii au continuat „incognito”: un exemplu a fost dezvăluit de jurnalistul Cătălin Tolontan.
Concret, Radu Andrei Tudor, realizator al emisiunii Pulsul zilei pentru TVR 1, a continuat să prezinte buletine de ştiri la Digi Fm, post la care colabora încă din toamnă, sub pseudonimul Ştefan Andrei (lucru recunoscut de jurnalistul TVR).
Cum a justificat: ”Aveam un contract cu Digi, care se încheie acum, la finalul lui ianuarie. Nu puteam să-i las pur şi simplu baltă, că mizau pe mine pentru un interval de program. Dar nici nu doream să încalc decizia TVR, care dorea să nu apară numele meu la Digi, aşa că am ales această soluţie cu a-mi schimba numele.
Cei vizăţi, către Parlament: Este o practică întâlnită peste tot în breaslă
"Este o practică întâlnită peste tot în breaslă, în condiţiile în care jurnaliştii nu au prevăzută explicit în contract o clauză de exclusivitate (jurnalişti de la Radio România la televiziuni, jurnalişti din presa scrisă la radio şi la televiziuni, jurnaliştii tv în presa scrisă, radio, on-line, Andreea Esca la Europa FM)", se arată în apelul către comisiile de Cultură, apel pe care o parte din cei vizaţi l-au trimis semnat la Parlament.
Din document:
- Vă supunem atenţiei situaţia generată în cadrul Societăţii Române de Televiziune (...) de a nu aproba cererile de colaborare cu alte organisme mass-media (televiziuni, radiouri, presă scrisă, presă on-line, site-uri, agenţii de ştiri) şi instituţii publice(teatre, asociaţii, cluburi sportive, inclusiv un departament al Guvernului) ale jurnaliştilor/personalului de specialitate din cadrul TVR.
- Din cele 27 de cereri depuse de angajaţii SRTv, 20 au fost respinse de Comitetul Director, la cele mai multe decizia fiind exprimată prin 5 voturi de “abţinere” şi 1 vot “împotrivă”.
- Începând cu anul 1995, jurnaliştii SRTv au solicitat şi au primit acordul de a colabora în radio şi televiziuni sau în presa scrisă, cu contracte de drepturi de autor, fiind vorba, în marea lor majoritate, de activităţi editoriale. Este o practică întâlnită peste tot în breaslă, în condiţiile în care jurnaliştii nu au prevăzută explicit în contract o clauză de exclusivitate (jurnalişti de la Radio România la televiziuni, jurnalişti din presa scrisă la radio şi la televiziuni, jurnaliştii tv în presa scrisă, radio, on-line, Andreea Esca la Europa FM etc).
- Jurnaliştii Departamentului Sport şi ai altor departamente ale SRTv au fost solicitaţi să colaboreze extern prin comentarea de programe sportive odată cu inaugurarea postului Eurosport România, în anul 1996, iar Comitetul Director de atunci a permis aceste colaborări tuturor solicitanţilor - jurnalişti de sport ai TVR, în frunte cu Cristian Ţopescu, continuând cu Emil Grădinescu, Andi Vilara, Radu Naum, Sorin Hobana, Bogdan Cosmescu etc.
- Pentru postul public de televiziune a fost un motiv de mândrie faptul că angajaţii acestuia sunt solicitaţi să colaboreze la un post comercial, iar această colaborare a fost considerată benefică pentru susţinerea componentei de pregătire profesională a jurnaliştilor TVR.
- Situaţia s-a perpetuat timp de peste 20 de ani, iar alături de Eurosport România au solicitat şi alte televiziuni de sport sprijinul TVR prin colaborarea jurnaliştilor în calitate de comentatori şi de fiecare dată Comitetul Director a aprobat. Este vorba de Sport 1 România, Digisport, Look Tv, televiziuni care au oferit TVR, graţie colaborărilor aprobate, sprijin şi facilităţi constând în imagini din competiţiile aflate în portofoliile lor şi transmisiuni prin satelit de la evenimente sportive din Europa.
- Din anul 2014, toţi angajaţii care colaborau la alte televiziuni au avut obligaţia de a menţiona, de fiecare dată când comentau, calitatea de jurnalist TVR, obligaţie pe care au respectat-o ad litteram.
- În ultimul deceniu, odată cu problemele financiare ale televiziunii publice, cele mai multe şi mai importante competiţii sportive au ajuns de la TVR la canalele de sport şi la televiziunile comerciale, situaţie care a redus drastic posibilitatea de a efectua comentarii pentru jurnaliştii TVR, colaborările fiind singurele ocazii de a se perfecţiona în sporturile pe care le aveau de acoperit la evenimente majore gen Jocuri Olimpice şi Campionate Mondiale de Fotbal, transmise de Televiziunea Română.
- Toate colaborările oficiale ale angajaţilor TVR s-au realizat în afara orelor de serviciu, nu au afectat în vreun fel sarcinile de serviciu, nu au prejudiciat şi nu au afectat imaginea TVR, au respectat statutul jurnalistului TVR şi s-au desfăşurat în concordanţă cu regulamentele interne ale instituţiei şi cu respectarea achitării obligaţiilor fiscale faţă de bugetul de stat.
- Precizăm că, în conformitate cu art. 13, alin. 3, din LEGEA nr. 41 din 17 iunie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Televiziune, salariaţii/personalul de specialitate (orice persoană care realizează, produce, redactează, elaborează sau coordonează emisiuni ori programe sau care are o participare directă şi cu conţinut creator la realizarea acestora) pot colabora la alte societăţi de radiodifuziune sau de televiziune numai cu acordul comitetului director al serviciului public în care lucrează.
- În acelaşi timp, libertatea muncii este garantată prin Constituţie, care spune că “dreptul la muncă nu poate fi îngrădit”.
- Principiile specifice dreptului muncii sunt denumite de Codul muncii principii fundamentale (...), printre care şi neîngrădirea dreptului la muncă şi libertatea muncii.
- Codul muncii, dezvoltând dispoziţiile constituţionale şi conform normelor internaţionale, consacră principiul neîngrădirii dreptului la muncă şi liberatea muncii.
- Interzicerea colaborărilor în întreg spectrul profesional al jurnalismului şi al relaţiilor publice(tv, radio, presă scrisă, presă de agenţie, presă on-line, comunicare publică, site-uri), aşa cum a fost decisă de Comitetul Director al SRTv, ne pune în imposibilitatea de a munci suplimentar în conformitate cu pregătirea pe care o avem.
- Menţionăm că în SRTv nu se acordă sporul de fidelitate de 25% aşa cum era prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de Ramură Mass-Media şi nu se mai acordă de mulţi ani o recompensă materială, sporul de vedetă, pentru oamenii importanţi ai instituţiei, cei care reprezintă imaginea TVR.
- În aceste condiţii, pentru a putea obţine un venit suplimentar, un jurnalist SRTv e nevoit să facă taximetrie, livrare de pizza, poate fi casier la supermarket sau poate face muncă necalificată.
- Considerăm că o apreciere subiectivă a Comitetului Director în legătură cu activitatea noastră de colaborare cu alte societăţi de radiodifuziune sau televiziune, care a condus la interzicerea acesteia, fără a ni se prezenta măcar motivaţia, intră în contradicţie cu toate normele legale prezentate mai sus şi pe cale de consecinţă rezultă că ne-a fost îngrădit dreptul garantat prin Constituţie.
- Vă adresăm rugămintea de a lua în discuţie situaţia noastră, conform domeniului de competenţă. De asemenea, dacă se consideră necesar suntem la dispoziţia dumneavoastră la audieri cu informaţii suplimentare.
Citeşte şi:
TVR a tăiat colaborările externe. Liana Stanciu, interzis la matinalul Magic. Comentatorii de sport nu mai pot colabora cu Digi sau Eurosport. Lista completă a celor vizaţi.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
Comentarii
2. Dacă TVR nu mai transmite tenis, fotbal, auto si alte sporturi, ba nici măcar emisiuni dedicate acestor subiecte nu are!, de ce nu-i lasă pe oameni să colaboreze cu alții? E vorba de comentatori aici, comentariul nu trebuie confundat cu exclusivitatea știrii!
3. Legenda cu salariile mari la postul public e o vrajeală. Puțini au peste 4.000 - 4.500 lei/ lună, f rar 6.000. Există producători și prezentatori de jurnale platiți cu 2500 lei/ lună. Toți vin cu costume și încălțări de acasă, la machiaj se fac economii la sânge, recuzita e zero etc. Dacă tot te compari cu posturile comerciale și vrei să îți protejezi vedetele, pai dă-le nene condiții și leagă-i apoi cu clauze dure. E o formă de respect și pt ele!
4. Revenind la Sport, cum vi se pare acest paradox?: Manolo Terzian încasează 1.500 lei/ ediție pentru o emisiune cu audiență zero pe TVR HD, în calitate de colaborator. Nefiind angajat la program, are voie să dețină oricâte alte joburi dorește. OK, dar dacă tot e criză de ce nu face emisiunea aia orice alt realizator de la sport (Deșliu, Mândru, Furdui, Hossu au experiență mult mai bogată)? De ce tu, TVR, arunci cu banii pe fereastră în timp ce pe oamenii tăi nu-i lași și nu-i pui să facă emisiuni la tine pe post, preferând pe alții?! Nu-i lași nici la tine, dar le interzici să o facă și la alții!
5. Se discută f mult despre comentatorii de la Sport, plus Liana Stanciu și alți 2-3. Dar TOȚI operatorii TVR presteaza și pe la alții. Nu mai vorbim de tehnicieni, de scenografi, de regizori. Cu ei cum rămâne?
6. Funeraliile Regelui Mihai au dovedit că în TVR se face muncă de calitate dacă se vrea și dacă oamenii sunt lăsați. La fel, CE de Gimnastică sau CE de Baschet, ori Eurovisionul. Puțini știu că în deplasări diurna e de 37 lei, că se doarme câte 4-5 în camera de hotel, că nu sunt bani de combustibil, că se pleacă la grămadă la transmisii cu niște microbuze hârbuite - adevarate coșciuge pe roți.
7. Da, TVR e adevărat că mănâncă enorm de mulți bani. Peste 100 milioane de euro pe an, dar aceștia nu ajung la salariați. Lefurile nu au mai fost modificate din 2008, aparatura e învechită (veniți să vedeți la montaj monitoare din 1988!!!), cârpeala e uluitoare și nu se vede pe ecran. Lipsa de transparență a managementului e covârșitoare, deciziile CA și CD se publică pe intranet fără să fie atașate motivările, rapoartele de necesitate. Șefii schimbă avioanele precum ciorapii, dar cheltuielile lor nu le cunoaște nimeni, în timp ce dacă vrei să ceri o mașină până la Chitila ai nevoie de 4-5 aprobări.
P.s.: De ce mai exista TVR?