Cambridge Analytica, anatomia unui scandal. Cum au fost folosite datele de pe Facebook ale americanilor în campania lui Trump

Anatomia unui scandal cu implicaţii adânci. Legate de alegerile câştigate de Donald Trump sau de Brexit - ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europenă. Date despre zeci de milioane de oameni culese printr-o aplicaţie, fără ca ei să ştie, pentru a fi bombardaţi cu tot felul de ştiri mincinoase despre candidaţii la prezidenţiale. Ori cu ştiri mincinoase despre prezenţa Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Totul a început vineri seara, târziu, când Facebook a anunţat că suspendă Strategic Communication Laboratories şi a Cambridge Analytica, o companie de strategie politică şi analiză online care s-a ocupat de campania electorală a lui Donald Trump din 2016 dar şi de strategia campaniei „Leave” care a dus la votul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Motivul? Companiile ar fi preluat informaţiile personale a peste 50 de milioane de utilizatori de Facebook, încălcând astfel regulile Facebook, şi le-au folosit în campaniile electorale.

Dar acesta era doar vârful aisbergului. La nici două zile după anunţul Facebook, scandalul a luat amploare după ce un fost angajat al Cambridge Analytica a povestit pentru The Guardian sistemul în care datele au fost preluate de la utilizatori şi strategia folosită pentru a-i convinge pe aceştia să-şi schimbe convingerile politice.

The Guardian a lucrat mai bine de un an la investigaţia despre Cambridge Analytica, iar în acest weekend principala lor sursă, un tânăr în vârstă de 28 de ani pe nume Christopher Wylie, fost angajat al Cambridge Analytica şi un pion important în cadrul companiei, a ieşit public cu povestea din spatele activităţii acesteia.

„A fost un experiment grosolan şi lipsit de etică”, a recunoscut Christopher Wylie, într-un interviu pentru The Guardian, despre practicile Cambridge Analytica pe care o numeşte o „maşinărie full service de propagandă”.

În 2013, Christopher Wylie s-a angajat la compania SCL Group deţinută de Alexander Nix, specializată în campanii electorale. În acelaşi an, Wylie l-a cunoscut pe Steve Bannon, proprietarul site-ului Breitbart, care a devenit ulterior şeful de campanie a lui Donald Trump. Bannon a fost şi cel care a adus finanţatorul pentru Cambridge Analytica, pe Rober Mercer, CEO al unui hedge-fund.

Wylie, la 24 de ani, a venit cu ideea care a dus la fondarea acestei companii, de a culege informaţiile personale a milioane de americani de pe conturile de Facebook, pentru ca apoi utilizatorii să fie bombardaţi cu mesaje aproape personalizate.

Concret, aceştia erau bombardaţi cu tot felul de ştiri mincinoase despre candidaţii la prezidenţiale. Ori cu ştiri mincinoase despre prezenţa Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Cum au fost culese datele şi ce au presupus ele

Totul s-a întâmplat cu ajutorul unui profesor doctor de la Universitatea Cambridge, Aleksandr Kogan, care a venit cu ideea de a lansa o aplicaţie de Facebook (un test online) care culegeau datele utilizatorilor care le foloseau. Mai mult decât atât, atunci când o persoană deschidea respectiva aplicaţie, erau culese şi datele personale ale tuturor prietenilor săi. Fără ca absolut niciunul dintre actori să afle acest lucru.

Nici Wylie şi nici Cambridge Analytica nu au verificat dacă era sau nu legal să folosească aceste date, dar cu siguranţă nu erau autorizaţi, notează The Guardian.

Aleksandr Kogan avea permisiunea de a culege date personale de pe Facebook, însă doar pentru cercetare, nu şi pentru a fi monetizate. Acesta a primit însă în jur de un milion de dolari pentru a strânge aceste date, arată The Guardian.

„Nu era nevoie decât să atingem câteva sute de mii de oameni ca să putem ajunge la aproape toţi americanii”.

Ce fel de „date” luau? Nu este vorba doar despre sex, vârstă sau oraşul în care locuiesc. Aplicaţia avea „puterea” să preia date mult, mult mai detaliate. Aproape tot ce apărea pe un profil de Facebook, cum ar fi postările de pe reţeaua de socializare, toate like-urile pe care le dădeau şi în unele cazuri mesaje private.

Întrebat de jurnalista The Guardian dacă Cambridge Analytica are mesaje private ale utilizatorilor, acesta a dat un răspuns evaziv: „Nu pot pune dacă au sau nu, spun doar ce poate face aplicaţia”.

În doar două-trei luni, aplicaţia a reuşit să strângă datele a 50 sau 60 de milioane de persoane, după cum a mărturisit Christopher Wylie.

Cum erau folosite datele

Pe baza informaţiilor comportamentale a milioane de utilizatori de Facebook, compania a stabilit tot felul de metode de targetarea personalizată a alegătorilor.

Ştiau la ce fel de informaţii este sensibil fiecare utilizator, la modul de consum, şi chiar de câte ori este nevoie ca o persoană să vadă anumite mesaje pentru a-şi schimba opinia politică.

Cambridge Analytica a respins toate acuzaţiile aduse.